Marin Porumbescu biografia

Marin Porumbescu


Marin Porumbescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PORUMBESCU Marin, se naste la 12 mai 1921, Bucuresti.

Prozator.

Absolvent al Liceului „Mihai Viteazul" din Bucuresti (1941).

Studii juridice (1945-l947). Sublocotenent de rezerva in al doilea razboi mondial.

Redactor al revista de front Inter Arma (1945). Functionar la Ministerul Comertului Exterior (1946-l951), ofiter in armata (195l-l957), activist cultural la Casa regionala a creatiei populare Dobrogea (1959-l967). Secretar al Cenaclului „Ovidius", initiator si responsabil al Studioului experimental Teatrul de duminica.

Debuteaza cu proza in revista Mugurul a Liceului „Mihai Viteazul" (1941) si Alma mater (1941).



Colaboreaza la numeroase publicatii: Gazeta literara. Luceafarul, Viata Romaneasca, Steaua, Ateneu. Romania literara, Astra, Familia, Tomis, Tribuna etc.

Debut editorial cu volum Constanta si imprejurimile ei (reportaj monografic, in colab.). Autor al unor volum de proza scurta: Ucigasul de papagali (1968); Gusterii si patru pipe (1970); Pasari subterane (1972); Orasul viu (1973).

Dupa cum au observat majoritatea comentatorilor sai, cea mai izbitoare trasatura a prozei lui Marin Porumbescu este neobisnuita ei diversitate. Minat de o nepotolita pasiune a innoirii si experimentului, scriitorul nu staruie prea mult asupra unor teme anume si nici nu cauta sa ajunga la un stil narativ unitar, ci da friu liber propriei imaginatii si posibilitatilor ei de exprimare. Este o imaginatie ce se desfasoara adesea pe spatii mici, intr-o „literatura de scurt metraj", cuprinzind schite rapide cu caracter poematic sau ironic, dar care nu o data are o bataie mai lunga, asa cum se intimpla in povestirile si nuvelele de mai mari dimensiuni. Sursa acestora din urma este istoria si dramele ei, precum cea traita de niste condamnati romani in ocnele chezaro-craiesti (Fratii Euscorpius), de niste tineri tarani cazuti victima celui de-al doilea razboi mondial (Pamintul nu sta pe loc), de un intelectual care, intr-un moment de cumpana, isi reparcurge filmic, in secvente disparate, propria viata (Per tot discrimina rerum).

In toate acesie proze epicul este mult mai putin important decit dramatismul sugerat prin mijloace stilistice, si anume prin dialogurile iuti, fragmentare, discontinue, prin trecerile bruste dinlr-un plan inlr-altul (trecut-prezent, real-imaginar) si prin amestecul limbajelor. Un metaforism cileodata exacerbat, aluziile obscure, trimiterile livresti, insertiile folclorice sau mitologice contribuie si ele la a face ambigua si complexa o proza a carei unitate nu se injgheaba, in genere, decit mozaical. Ceva mai fluente sinl totusi citeva izbutite povestiri care urmaresc sa prinda in tesatura lor fie semnificatia unui destin, rememorai inlr-un limbaj de savuroasa oralitate (Iremediabilul), fie spiritul unui loc mai putin obisnuit, cum este Insula Serpilor (Calul troian si inima), fie o meditatie implicita, sub forma unor sugestive parabole, pe tema construirii si locuirii creatoare (Casa), a libertatii iluzorii (Titlu de o schioapa) sau a vietii ca lupta (Tauromahie). Fara a scapa nici ele intru totul de influenta unui polimorfism stilistic ce pare a-l atrage irezistibil pe autor, aceste povestiri reprezinta citeva din reusitele de virf ale prozei destul de inegale, insa mereu insolite, a lui Marin Porumbescu

OPERA:
Constanta Si imprejurimile ei. Bucuresti, 1960 (in colab.);
Constanta ~ Litoral, Bucuresti, 1962;
Ucigasul de papagali, nuvele, schite, povestiri, Bucuresti, 1968;
Gusterii si patru pipe, literatura de scurt metraj, Bucuresti, 1970;
Pasari subterane, nuvele, Bucuresti, 1972;
Orasul viu, nuvele, schite, povestiri. Bucuresti, 1973.


REFERINTE CRITICE:
Magdalena Popescu, in Romania literara, nr. 17, 1969;
E. Radulescu, in Astm, nr, 5, 1969;
S. Teodorovici, in lasul literar, nr. 6, 1969;
D.R. Stanescu, in Viata Romaneasca, nr. II, 1969;
E. Lumezianu, in Tribuna, nr. I, 1970;
M. torgulescu, in Romania literara, nr. 4, 1971;
Mircla Roznoveanu, in Tomis, nr. 7, 1971;
N. Balota, in Romania literara, nr. 34, 1971;
O. Dunareanu, in Tomis, nr. 2, 1986.