Logo referatelecarte



referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre Anatomia aparatului cardiovascular AstronomieBiologieChimieContabilitateDesenDiverse
 DreptEconomieEnglezaFilozofieFinanteFizica
 FrancezaGeografieGermanaInformaticaIstorieJurnalism
 MarketingMatematicaMedicinaMuzicaPsihologieRomana
 Literatura RomanaTehnica

Marius Iosif biografia


Marius Iosif opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

IOSIF, MARIUS.

Eseist, prozator.

S-a nascut la 25 martie 1953 in Timisoara.

Mama sa de profesie medic, (nascuta in Drauseni. judetul Brasov) este urmasa familiei poetului St. O. losif.

A absolvit Liceul nr. I (actualmente "Mareea Eliade") din Sighisoara si Facultatea de Filologie (Romana - Engleza) a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca(1979).

In perioada 1979-l986 a fost profesor in localitatea Cris, dupa care se transfera la Danes.

Este membru al cenaclului "Agora" si membru fondator al societatii culturale "Agora" din Sighisoara (1990). Este unul din principalii organizatori ai Festivalului de poezie de la Sighisoara (initiat la inceputul anilor '80, interzis de securitate, reluat dupa 1990 sub titulatura "Poezia in avangarda"). Coordoneaza; impreuna cu Dorin Stefanescu. colocviul de filosofie "Kairos" din acelasi oras.

Intre anii 1978-l979 a fost redactor la revista "Echinox" din Cluj Napoca.

Debuteaza in 1978 in revista "Echinox" cu eseul filosofic Ironia ca feed-back. Debutul editorial are loc in 1999 cu volumul de eseuri Tragedie si haiku (Ed. Paralela 45). Colaboreaza la revistele "Vatra". "Familia". "Transilvania" s.a. in 2000 a publicat romanul Petra (Ed. Paralela 45).

In 1999 a fost distins cu premiul pentru eseu al Asociatiei Scriitorilor din Targu-Mures.

In prezent autorul este profesor in localitatea Danes.

Au formulat opinii critice asupra scrierilor autorului: Ion Bogdan Lefter - Sighisorenii ("Observator cultural", nr. 28/2000): C. Rogozanu ("Observator cultural", nr. 21/2000); Mircea Berceanu ("Familia", nr. 1l-l2/2000); Cristina Ionica ("Observator cultural", nr 53/2001); Ion Neagos, Dan Lototchi s.a.

Referinte critice:


"Mai speculativ decit Neagos. mai reflexiv, mai «filozof», mai apropiat de orientarea lui Dorin Stefanescu se arata Marius losif in Tragedie si haiku. Cartea are un subtitlu foarte ambitios: Eseu despre devenirea sensibilitatii moderne. Autorul se foloseste de tragedie si haiku (alaturare pe care o califica singur drept «insolita») ca figuri ale profunzimii. II intereseaza dilemele patetice ale modernitatii, criza ei religioasa, consecintele pornirilor demiti-zatoare. () in contratimp cu postmodernismele la zi. eseul sau e () edificator pentru calitatea unui intelectual care nu ezita, in mansarda sa cu vedere spre Cetate, sa ia pe cont propriu marile intrebari ale istoriei culturii."
(Ion Bogdan Lefter, Sighisorenii, "Observator cultural", nr. 28/2000)

"Marius losif nu este preocupat de realizarea unor paralele literare insolite, cum ar putea parea la o prima privire cele dinspre Zen si Kafka. dintre textele lui Camus si haiku, ci de mutatiile posibile pe care le-ar suporta spiritul uman prin contactul dintre culturile continentelor. Spirilul de haiku este o stare ontica de surprindere a clipei si de revelare a adevarului, rareori, si poate numai partial, impartasita de europeni. Multe texte din antichitatea asiatica reverbereaza acut in umanitatea noastra moderna. () Din dizertatia filozofico-religioasa a eseistului decurge firesc o concluzie: pledoaria pentru omul care a ajuns la dobindirea de sine"
(Mircea Berceanu. "Familia", nr. 1l-l2/2000)


"Romanul de debut al lui Marius losif contureaza o provincie antede-cembrista a sperantelor care se epuizeaza pe rind, a sanselor permanent refuzate, a declinului intelectual, a paraliziei vointei. in care «insulele» de activitate, de viata simtita ca atare*sint putine si sortite unei consumari rapide. () Sentimentul inevitabilului in relatarea unor evenimente prin definitie dramatice (moartea mamei, despartirea de femeia iubita) este atit de acut. incit sufoca orice urma de revolta. Viata e o lupta din care individul nu poate iesi decit invins, iar frumusetea unei iubiri - doar o cruzime in plus."
(Cristina Ionica, "Observator cultural", nr. 53/2001)