Paul Barbu Marian biografia

Paul Barbu Marian


Paul Barbu Marian opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MARIAN Paul Barbu, se naste la 3 mai 1903, Bucuresti - moare in . Bucuresti.

Traducator si autor de literatura pentru copii si tineret. Fiul publicistului Barbu Marian si al Charlottei (n. Lobel). Fratele lui Eugen B. Marian.

Scoala primara si Liceul „Gheorghe Lazar" din Bucuresti (1917-l925), dupa care incepe studii de drept (neterminate) la Univ. din capitala. Intre 1927 si 1940 lucreaza in redactiile ziarelor Universul, Ultima oara. Timpul, Zorile.

A infiintat el insusi revista Ecranul (1932).

Debuteaza in Bilete de papagal (1927). Autor de carti pentru copii uitate astazi: Toto premiant (1934), S-a nascut un copil (1940) etc. intre 1940 si 1944 semneaza cu pseudonimul Constant. Apostol, Pavel Muresanu, Ion Albota.

Inca din anii razboiului traduce copios din literaturile engleza, americana, franceza, germana, italiana, ceha, bulgara. Dintre numeroasele titluri se remarca opere de John Steinbeck, Andre Maurois, Daphne du Maurier, Maxence van der Meersch, Gian Dauli, Armand Salacrou. Sint de mentionat mai ales Jane Eyre de Charlotte Bronte' (numeroase ed. din 1942 pina azi), Pilot de razboi de Saint-Exupery, Vicarul din Wakefield de O. Goldsmith. A tradus (1941) celebrul Tarzan al lui E.R. Burroughs, care a facut deliciul multor generatii.

A colaborat la toate publicatiile din tara (rev., almanahuri) cu traduce, art. de prezentare, eseuri, cronici cinematografice.

Ca si fratele sau mai tinar, Paul Barbu Marian este un traducator versat, care minuieste cu dibacie citeva limbi de circulatie universala, talmacind cu placere din diferite literaturi. Criteriul estetic nu pare sa-i stea in vedere; mai degraba primeaza cel comercial, optiunile sale mergind, adeseori, spre carti de succes sigur, alternate, insa, cu texte rezistente in timp. De aici si caracterul eteroclit al listei traducerilor sale (efectuate, in multe cazuri, in colaborare), care cuprinde titluri de interes literar variabil din aproape toate literaturile nationale importante, semnate de scriitori de valoare inegala si ei.

A dat, totusi, versiuni romanesti ingrijite ale unor capodopere: Jane Eyre, Pilot de razboi, Rebecca, Beau Masque. Preferinta sa nu se limiteaza la creatia literara propriu-zisa: nu putine sint titlurile de paraliteratura traduse: Scrisori de Toulouse-Lautrec, Viata lui Tolstoi de H. Troyat, scrieri de Tazieff, Edgar Morin, Martine Monod etc. In general fidele, echivalarile lui Paul Barbu Marian reusesc, in clipele de inspiratie, sa surprinda tonalitatea particulara si particularitatile stilistice ale originalului.

OPERA:
Toto premiant. Bucuresti, 1934;
S-a nascut un copil. Bucuresti, 1940;
Cristofor Columb, Bucuresti, 1940;
Dictionar de citate si locutiuni straine, ed. revizuita si completata de E.B. Marian si ~, Bucuresti, . Traduceri: Maxence van der Meersch, Casa de pe duna. Bucuresti, 1941;
Upton Sinclair, Metropole, Bucuresti, 1941;
idem, In cautarea adevarului. Bucuresti, 1941;
E.R. Burroughs, Tarzan, Bucuresti, 1941;
Daphne du Maurier, Rebecca, Bucuresti, 1941;
idem, N-as mai vrea sa fiu tinar. Bucuresti, 1941;
Louis Bromfield, Cazul Aniei Spragg, Bucuresti, 1941;
idem. Douazeci si patru de ore. Bucuresti, 1941;
Charlotte Bronte, Jane Eyre (in coiab. cu D. Mazilu), Bucuresti, 1942;
Gian Dauli, Carute in noapte (in colab. cu E.B. Marian), Bucuresti, 1942;
Horst Wolfram Geiszler, Dragutul Augustin, Bucuresti, 1942;
Hans Fallada, Banii nu fac nici doua parale (in colab. cu E.B. Marian), Bucuresti, 1942;
Gian Dauli, Frescolino (in colab. cu E.B. Marian), Bucuresti, 1943;
K.J. Benes, O viata furata. Bucuresti, 1943;
Louis Bromfield, Toamna timpurie. Bucuresti, 1945;
idem. Lotus amar. Bucuresti, 1945;
Eric Knight, Cine pierde, cistiga. Bucuresti, 1945;
John Steinbeck, Cartierul Tortilla (in colab. cu E.B. Marian), Bucuresti, 1945;
Nevile Shute, Pastorale, Bucuresti, 1945;
Richard Patience si John Abe, Trei copii in jurul lumii, Bucuresti, 1946;
Andre" Maurois, Jurnal din Statele Unite, Bucuresti, 1946;
A. de Saint-Exup6ry, Pilot de razboi. Bucuresti, 1946;
Vicki Baum, Marion (in colab. cu Nora Marian), Bucuresti, 1946;
Hans Fallada, Johannes Gantschow (in colab. cu Nora Marian), Bucuresti, 1946, Fannie Hurst, Lummex, Bucuresti, 1947;
F. van Wick Mason, Miine va rasari soarele. Bucuresti, 1948;
A. Liskov, Baietandrul din Urali (in colab. cu Riza Godeanu), Bucuresti, 1950;
Veselina Genovska, Lumini (in colab. cu V. Hrisicu), Bucuresti, 1953;
Georges Soria, Trufia si norul (in colab. cu Al. Kiritescu), Bucuresti, 1957;
Roger Vailland, Beau Masque, Bucuresti, 1957;
Raymond Maufrais, Aventuri la Matto Grosso (in colab. cu St. Medeleni), Bucuresti, 1958;
F.B. Vickers, Mirajul, Bucuresti, 1964;
Eve Dessare, Cosmar antilez. Bucuresti, 1964;
Haroun Tazieff, Cind pamintul se cutremura. Bucuresti, 1965;
Benjamin Appel, Fortareata de orez, Bucuresti, 1965;
A. Salacrou, Arhipelagul Lenoir, Bucuresti, 1965;
Max Frisch, Biedermann si incendiatorii. Bucuresti, 1966;
Oliver Goldsmith, Vicarul din Wakefield, Bucuresti, 1967;
Gerhardt Hauptmann, Tesatorii (in colab. cu I. Racaciuni), Bucuresti, 1967;
idem. Oameni singuratici. Bucuresti, 1967;
Carel Capek, Boala alba (in colab. cu Tanti Economu), Bucuresti, 1967;
idem. Mama (in colab. cu T. Musatescu), Bucuresti, 1967;
Margarete Riemschneider, Lumea hititilor, Bucuresti, 1967;
Jean Vialar, Traditia teatrala. Bucuresti, 1968;
Gilles Perrault, Secretul zilei Z, Bucuresti, 1968;
Max Gallo, Italia lui Mussolini (in colab. cu Anca Balaci), Bucuresti, 1969;
S. Wiesenthal, Asasinii printre noi (in colab. cu V.T. Spinu), Bucuresti, 19o9;
Eric Ambler, Epitaf pentru un spion. Bucuresti, 1970;
Christian Bemadac, Medici blestemati. Bucuresti, 1970;
Runer Godden, Batalia de la Villa Fiorita, Bucuresti, 1971;
Roger Avermaete, Despre gusturi si culori. Bucuresti, 1971;
idem, Rubens si epoca sa. Bucuresti, 1972;
Henri Troyat, Viata lui Tolstoi, Bucuresti, 1973;
Lillian Gish, Filmele, dl. Griffith si eu (in colab. cu E.B. Marian), Bucuresti, 1973;
Daphne du Maurier, Verisoara mea, Rachel, Bucuresti, 1974;
Toulouse-Lautrec, Scrisori, Bucuresti, 1975;
Dymphna Cusack, Fulgerul negru. Bucuresti, 1975;
Martine Monod, Normandie -Niemen, Bucuresti, 1975;
Edgar Morin, Starurile, Bucuresti, 1977;
Henri Castillou, Furtuna din iulie. Bucuresti, 1977;
Charles Chasse, Fovii si epoca lor. Bucuresti, 1978;
Christian Bernadac, 186 de trepte. Mauthausen, Bucuresti, 1983;
Patrick Braun, Comorile incasilor: mituri si realitati. Bucuresti, 1987.



REFERINTE CRITICE:
Al. Raicu, in Romania literara, nr.' 18,1976;
***, in Familia, nr. 1,1976;
Al. Raicu, in Romania literara, nr. 17, 1986.