Petre Hanes biografia

Petre Hanes


Petre Hanes opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

HANES Petre V., se naste la 6 nov. 1879, Calarasi - moare in 17 apr. 1966, Bucuresti.
Istoric literar.

Fiul lui Vasile Hanes si al Mariei (n. Leca). Liceul „Matei Basarab"si Facultatea de Literea Univ. din Bucuresti.

Doctor in litere (1920). Prof. de limba romana la Liceele „Matei Basarab" si „Mihai Viteazul" din Bucuresti si la Seminarul Pedagogic din Capitala. A tinut cursuri libere la Facultatea de Litere din Bucuresti.

Alte functii in invatamint: inspector scolar, membru permanent in Consiliul Ministerului Instructiunii Publice (in 1920, secretar general). A debutat in 1900, in Noua revista romana. S-a consacrat studiilor de istorie literara, publicate in Revista universitara (1900). Viata noua. Convorbiri literare. Preocupari literare (director, 1936-l938). Biserica ortodoxa romana. Limba si literatura etc. Este intemeietorul Soc. „Prietenii Istoriei Literare" (1926) si, in ultimii ani ai vietii, membru activ al Soc. de Stiinte Filologice, ingrijeste ed. din Al. Russo. N. Balcescu, Gr. Alexandrescu, M. Kogalniceanu", D. Golescu s.a. Cercetator constiincios si onest (Cintarea Romaniei, 1900; Alexandru Russo, 1901; Dezvoltarea limbii romane in prima jumatate a sec. al XlX-lea, 1904; Studii de literatura romana, 1910; Evangheliarul romanesc din 1561 in comparatiune cu cel slavo-nesc, 1913; Un calator englez despre romani, 1920; Scriitori basarabeni, 1920; Studii literare, 1925; Studii si cercetari, 1927; Istoria literara in calatorii, 1933; Genuri literare, 1934; Scriitori basarabeni. 1850-l940,1942; Vechile noastre cazanii: Coresi, Varlaam, Minasti-rea Dealu, 1943 etc), Petre Hanes acorda egala atentie tuturor epocilor de cultura romana. Este si autorul unei Istorii a literaturii romanesti (1924). editata si in limba franceza (1934).

Descoperindu-si de timpuriu vocatia si bucurinduse de longevitate. Petre Hanes a elaborat una dintre cele mai bogate opere de istorie a literaturii romane. Prima carte, dedicata lui Alecu Russo inca din timpul studentiei (Cintarea Romaniei, 1900). inseamna „descoperirea" unui senilor important, aproape necunoscut. Ea fixeaza totodata un model si traseaza un program pentru intreaga activitate a lui Petre Hanes dar si a altora.

Este vorba de o istorie literara de un tip pozitivist in primul rind prin locul acordat aspectului documentar, descrierii faptelor, care prevaleaza in raport cu demersul interpretativ. Animat de o neostoita curiozitate stiintifica, Petre Hanes are un simt deosebit al descoperirii documentului. Neincrezator in autoritatile constituite, el parcurge drumul spre izvoare, cu rezultate de cele mai multe ori remarcabile. Studiile sale reprezinta adesea acte de reparatie stiintifica si morala pentru un Al. Russo nerecunoscut, un Balcescu prea putin cunoscut, un Andrei Mu-resianu contestat etc. Desi intreprinde si cercetari comparatiste, Petre Hanes este preocupat nu atit de influentele straine, cit mai ales de relevarea originalitatii literaturii romane.

Constient ca in fata istoriografiei literare romane se deschidea un vast cimp de activitate, el se angajeaza pe mai multe fronturi. Studiile din periodice si din volume, consacrate unor opere singulare sau avind un caracter monografic, cum sint cele despre: Al. Russo, Kogalniceanu, Balcescu, I. Ghica", D. Golescu, Heliade-Radulescu, Antim Ivireanul, N. Milescu s.a., reprezinta contributii valoroase prin ineditul documentatiei, minutiozitatea analizei si fermitatea concluzii lor. Atras de cazuri le I itigioase ale istoriei literare (paternitatea Cintarii Romaniei, traducatorul Bibliei de la Bucuresti etc), Petre Hanes aduce dovezi din cele mai diverse si o abilitate a argumentarii care sfirscsc, in general, prin a convinge. Prin studiile sale a contribuit la limpezirea imaginii literare a unor epoci, in primul Irind a celei pasoptiste, dar interesul sau s-a extins asupra intregii noastre istorii literare. Dintre lucrarile de sinteza.

Istoria literaturii romanesti (1924), aparuta si in versiune franceza (Histoire de Iu Littarature roumaine, 1934), cuprinde o expunere documentata si sistematica a literaturii romane de la origini pina la inceputul secolului al XX-lea, fara ca selectia si ierarhizarea valorica sa fie ireprosabile. Fata de Tiganiada, de pilda, autorul ma-nifesia o totala neintelegere, dupa cum se dovedeste nesigur in prezentarea literaturii din trecutul apropiat sau a celei contemporane. Dezvoltarea limbii literare romane in prima jumatate a sec. al XlX-lea (1904) atesta interesul lui II. fata de valentele artistice ale limbii. Prin Societatea „Prietenii Istoriei Literare" si revista acesteia. Preocupari literare, Petre Hanes a reusit sa stimuleze si sa atraga si alti cercetatori in acest domeniu. El si-a cistigat merite si in difuzarea literaturii in rindul tineretului, pentru care a editat diferite culegeri si manuale.

OPERA:
Cintarea Romaniei, Bucuresti, 1900;
Alexandru Russo. O pagina ignorata din literatura romana, pref. de Ov.Densusianu, Bucuresti, 1901 (ed. II, 1930);
Dezvoltarea limbii literare romane in prima jumatate a sec. al XlX-lea, Bucuresti, 1904 (ed. II, 1926);
Studii de literatura romana, Bucuresti, 1910 (ed. II, f.a.);
Evangheliarul romanesc din 1561 in comparatiune cu cel slavonesc. Bucuresti, 1913;
Gramatica romaneasca pentru toi romanii, in colab. cu V. V. Hanes, Bucuresti. 1919;
Un calator englez despre romani, teza de doctorat. Bucuresti, 1920;
Scriitori basarabeni. Bucuresti, 1920 (ed. II, 1936);
Istoria literaturii romanesti. Bucuresti, 1924 (ed. II, 1927;
ed. IU, 1931);
Studii literare. Bucuresti, 1925;
Studii si cercetari. Bucuresti, 1927;
Istoria literara in calatorii. Bucuresti, 1933;
Genuri literare. Bucuresti, 1934;
Lecturi alese din scriitorii romani. Bucuresti, 1934;
Histoire de la Lilterature roumaine. Preface de M. Roques, Paris, 1934;
Tinerele, Bucuresti, 1941;
Scriitorii basarabeni. 1850-l940, Bucuresti, 1942;
Vechile noastre cazanii: Coresi, Varlaam, Minastirea Dea-lu. Bucuresti, 1943;
Studii de istorie literara, pref. de M. Gafita, Bucuresti, 1970;
Mihai Eminescu incepator. Bucuresti, f.a.;
Poezii populare in scrisorile din razboi ale soldatilor. Bucuresti, f.a.


REFERINTE CRITICE:
G.Calinescu, Istoria;
E. Manu, in Tribuna, nr. 29, 1966;
M. Dragomirescu, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1966;
M. Bucur, Istoriografia