Petru Iroaie biografia


Petru Iroaie opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

IROAIE Petru, se naste la 1907, Bucovina - moare in 1984, Palermo (Italia).
Istoric literarsi folclorist.

Studii universitare la Cernauti, unde face parte din cercul grupat in jurul Buletinului „Mihai Emi-nescu" si este secretar al Institutului de Literatura condus de LecaMorariu. Bursier al Scolii Romane din Roma. Stabilit la Palermo, preda la Univ. limba si literatura romana.

Debuteaza cu studii si recenzii de folclor si istorie literara in mediul intelectual al Cernautiului, avind si ulterior contributii in special in sfera folcloristicii dacoromane si istroromane, in lingvistica (rotacismu! in romana si in dialectele siciliene) si mai putin in istoria literara (studii despre N. Balcescu, AI. Petru Iroaie Odobescu, Barbu Delavrancea, Eminescu si folclorul, Ionel Teodoreanu, Tudor Arghezi), unde are studii importante mai ales in domeniul relatiilor culturale romano - italiene (Petru Cercel, umanistii italieni si romanii, Dantein Romaniaetc)

A colaborat la Codrul Cosininului, Buletinul „Mihai Eminescu", Archivum romanicum. Italica din Iasi, Convorbiri literare. Fat-Frumos, Revista Fundatiilor Regale, Ephemeris dacoromana. Revista Scriitorilor Romani din Roma, La Cultura ne! mondo, Celebes din Trapani (Italia), Folklore etc. si la diverse publicatii universitare italiene(si indeosebi paler-mitane, intre care la prestigiosul Bollettino del Centro di Studi Filologici e Linguistici Sicili-ani).

Fondator al Soc. Academice Romane din Roma, participa la congresele acesteia, publicind in volum de Acta. Voi. sale reprezentative (Vita e poesia popolare romena, 1943; Umane simo romeno, 1967; Conversazioni critiche, 1967; Elementi di lingua romena, 1972) atesta elocvent aceasta diversitate de interese, ce ra-mine una dintre caracteristicile generale ale universitarilor romani stabiliti sau formati in Italia (D. Gazdaru, Gheorghe Caragata, Teodor Onciulescu, Alexandrina Mititelu, Petru Ciureanu. Gheorghe Carageani, Al. Niculescu).

Formate in mediul uni versi tar cernautean marcat de aplecarea spre surse si amanunte, preocuparile de folclorist ale lui Petru Iroaie sint. in ceea ce au mai autentic, expresia unui interes pentru originar, pentru felul in care in textele populare se rasfringe cadrul existentei propriu-zise sau se percepe o interpretare a evenimentelor istorice, proiectate mitic. In „torna torna fratre" el vede „o prima relicva a limbii romane" - Torna torna fratre (Lectio difficilior), 1976; studiind Miorita (Miorizza o ii canto dellafusione con la natura, 1958), el accepta etimologia lui Pel-legrini pentru „iele" (Aellae), ce trimite la cultul Dianei. si se adinceste in speculatii asupra „largii popularitati pe care a avut-o acest cult la romani". Pentru Petru Iroaie. Miorita, departe de a da sensul unui fatalism romanesc, este, dupa cum spune in Vita e poesia popolare romena (1943), o expresie a „supunerii la vointa divina, dupa o energica stradanie de aparare": de aceea autorul va urmari felul cum, de-a lungul istoriei, poporul roman a rasfrint in cintec evenimente dramatice ale istoriei sale, transfor-mind in figuri de legenda personaje istorice (de la lancu de Hunedoara la Mihai Viteazul, Horea, Closca si Crisan, Tudor Vladimirescu, Avram lancu). In versurile populare el citeste manifestarea caracteristica a unor sentimente fundamentale („dorul" si „untul", de pilda), dar identifica mai cu seama un intreg sistem de valori, incluzind admiratia pentru sanatate si echilibru spiritual, simt cavaleresc, dibacie, forta si energie (iar studiul Energie si vitalitate romaneasca, 1941, inclus in numarul dedicat de Revista Fundatiilor Regale maresalului Ion Antonescu dupa recucerirea Basarabiei, cuprindea, probabil in chip implicit pentru autor, ideea unei reconfirmari faptice de netagaduit a acestor constante energetice). Petru Iroaie nu este, asadar, atit de mult interesat de valoarea estetica a cintecului popular (si a baladei, indeosebi), cit mai ales de valoarea de cunoastere. in sens istoric si moral, pe care o poarta cu sine creatia populara. De aici si accentul pus pe relatia dintre folclor si istoria recenta, unde procesul de folclorizarea evenimentului poate fi urmarit cu mai multa usurinta. In Natura si sens popular romanesc (1942), de la supravietuirile arhaice ale cultelor daco-romane (colindele si obiceiurile de Craciun „pastreaza parte din anticele obiceiuri geto-trace ale serbarilor dionisiace, contaminate cu Saturnaliile romane", Petru Iroaie fiind astfel substantial in acord cu opiniile lui Petru Caraman') pina la corelatia dintre eroismul istoriceste creditabil si cel consubstantial etosului popular se face un singur discurs.

Folclorul este asadar, in totul - spatiul unei valorizari fundamental pozitive a substantei etnice si aceasta in toata aria romanitatii (caci autorul spatiaza de la folclorul romanesc propriu-zis la cel aroman si, mai ales, la cel istroroman, un domeniu unde, pe linia S. Puscariu - D. Gaz-daru, Petru Iroaie ocupa o pozitie deloc neglijabila), iar originalitatea sa consta, in esenta, in corectarea adusa conceptiilor lui Petru Caraman referitoare 1 a „cronologi zarea bal adei popu 1 are" pri n intermediul unei extrapolari a conceptului lingvistic de „arie laterala", proiectat analogic de Matteo Bartoli si asupra creatiei populare, si valabil, implicit, si pentru poezia lirica.

Cu alte cuvinte, elementul folcloric comun unor arii romanesti cit mai extinse este, conform acestei conceptii, si cel mai vechi, de unde interesul pentru studiile comparate intre folclorul dacoroman si cel istroroman (Il Canto popolare istroromeno, 1940). Umanesimo rome no (1967) extinde preocuparile pentru spiritualitatea romaneasca de la domeniul folcloric Iacei istoric si cultural in sens lat. Petru Iroaie crede in existenta unui „umanism popular" atestat de folclor si de conceptul romanesc de „omenie", dar ilustreaza in studiile cuprinse in aceasta lucrare mai ales un posibil capitol de contributie romaneasca la istoria umanismului european. Figurile dominante ale cartii sint Ioan de Hunedoara, cronicarul sau, Mihai Ursachi (Or-szag), dar si florentinul Filippo Scolari, ajuns guvernator al Banatului si, sub numele Pippo Spano, personaj al baladelor populare, ori Petru Cercel, faimosul principe umblat pe la curtile Occidentului si autor de versuri italiene in care rasuna ecoul unei nobile traditii literare de la Petrarca la Ariosto. Aceste puncte de interes, corelate cu tematica atestarii unei constiinte a originii latine la romani si cu aceea a importantei relatiilor romano- italiene pentru nasterea acestei constiinte, fac si obiectul primelor doua studii (Itinerario critico nella let-teratura romena; Antica tradizione letteraria romena) din volumul Convcrsazioni critiche (1967). in L'eroe del Danubio in documenti antichi e nella poesia popolare romena, al treilea studiu al cartii, in personajul Vilcan din Dunare Voinicul si din alte balade, Petru Iroaie il identifica destul de convingator pe Iancu de Hunedoara. Cartea e completata prin doua studii cu aspect de prezentari generale despre Barbu Delavranceasi Arghezi"; autorul intentiona (o spune intr-o Avvertenza) sa adauge acestui prim volum de studii un al doilea, ce n-a mai aparut. De un interes aparte sint scrierile lui Petru Iroaie privitoare la relatiile romano-italiene: autorul avea, desigur, ca palermitan de adoptiune, obli-gatia sa se ocupe de Nicolae Balcescu, asupra caruia a adus contributii documentare semnificative, iar prin cercetarile asupra prezentei, cunoasterii si influentei lui Danie in spatiul cultural romanesc el se alatura unui sir coerent de cercetatori, de la Gli. Carclas (autorul primei bibliografii dantesti, aparuta in 1925 in revista Miscarea literara), la Rosa clei Conte, Al. Balaci, Al. Piru, Tilus Parvulescu si D. D. Panaitescu, dupa cum, prin cele despre Petru Cercel", el completeaza consistenta bibliografie a subiectului, ce inregistreaza multe nume semnificative, de la Stefan Pascu ori Al. Cioranescu la Ovidiu Drimba. Opera lui Petru Iroaie a fost in ansamblul ei putin valorizata in cercetarile folcloristilor, istoricilor literari si ai culturii ori comparatistilor de dupa al doilea razboi mondial (o foloseste totusi, pe buna dreptate, Adolf Armbruster in cercetarea sa fundamentala, Romanitatea romanilor). In ciuda unor perspective intrucitva unilaterale si subiective (sau chiar sentimentale), cartile si studiile lui Petru Iroaie, pline de observatii si ipoteze interesante, ar merita sa intre in circuitul firesc al dezbaterilor din domeniile carora la apartin.

OPERA:
Cernautiul folcloric, Cernauti, 1934;
La centenarul Al. Odobescu, Suceava, 1934;
Asii cantai.' (Cintece populare istroromane, editie pentru Cirebiria), Susnevita-Jeian, 1936;
Cintece populare istroromane, note si comentarii. Cernauti, 1936;
Critica criticii romanesti, Cernauti, 1937: Espressionc epistolare contadinesca, Firenze. 1937;
Caracterul poeziei populare, Cernauti, 1937;
Rec. la L. Morariu, De-ale Cirebirilor, IV, Cernauti, 1934, in Archivum romanicum, XXI, 1937;
Nunta goangelor la Eminescu, in Buletinul „Miluit Eminescu", 1937;
Poezia autentic populara. Iasi, 1938;
Ionel Teodoreanu, Cernauti, 1939;
Eminescu si Italia, in Convorbiri literare, nr. 6-9, 1939;
„Somnul, vames vietii" [Eminescu], in Fat-Fru-mos, XIV, 1939;
Eminescu si dialectele Italiei Meridionale,^ Buletinul „Miliai Eminescu", X, 1939;
// canto popolare istroromeno, in Ephemeris dacoromana, IX, 1940;
Grai si basmuire cirebira, I, Iasi. 1940;
Sensul folcloric in poezia lui Eminescu, Cer-nuuti, 1940;
Alte cintece populare istroromane. Iasi. 1940;
Note lingvisticei. Cernauti. 1940 (extras clin Codrul Cosminului, X-XII, 1940);
Note lingvistice, II, Iasi, 1940;
// canto popolare istroromeno, in Ephemeris dacoromana, IX, 1940;
Sulla poesia popolare ituliana (in oceasione di alcuni recenti studi), in Italica, 1,1941;
Energie si vitalitate romaneasca, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 8-9, 1941;
Il Natale e ii Capodanno nella poesia popolare romena, in Meridiano di Roma, 1941, nr. 3;
La fdosofia nel canto popolare romeno, in Giornale di Politica e Letteratura, XVII, 1941;
Omenia romaneasca. Bucuresti, 1941;
Natura si sens popular romanesc. Iasi, 1942 (extras din Cetatea Moldovei, nr. I, 1942);
Sulla poesia popolare italiana. Iasi, 1942 (extras din Italica, nr. . 1941);
Ricordo di Nicola Bakescu, in Meridiano di Roma, 1943, nr. 35: Vita e poesia popolare romena, Bucarest, 1943;
Umanesimo popolare romeno, in La Cultura nel mondo. Roma, I, 1945;
Balcescu precursore del socialismo romeno, Palermo, 1946;
Tudor Arghezi ii poeta „dulie sette fronti", Palermo, 1946 [retiparit din La Nuova Critica, Palermo, 1945, nr. 5-6];
Geomeirismo concettuale romeno, Im Cultura nel mondo. Roma, II, 1946, nr. I;
Sulla auestione della poesia popolare. Individuo e popolo nella poesia popolare, in Folklore (Napoli), IV, 1949, f. MI, pp. 32-43 [ultimele pagini privesc poezia populara romaneasca];
// mito di Garibaldi in Romania, Ras-segnii storica del Risorgimento, XXXVII, 1950;
Documenti palermitani intorno a N. Balcescu, in Nicola Balcescu a Palermo, Istituto per la Storia del Risorgimento Italiano, Comitato di Palermo, Qua-derni storici, 4, Palermo, 1953;
Siculo- vlachica, in Bollettino del Centra di Studi Filologici e Linguis-ticiSiciliani, Palermo, III, 1955;
II principe romeno Petru Cercel umanista e poeta in Italia, in Romana, II, 1955, nr. 7;
Miorizza o ii canto della fusione con la natura, Napoli, Pironti, 1958;
Per un profilo di Nicola Balcescu, storico ed eroe del Risorgimento romeno, in Miscellanea di studi in onore del prof. Eugenio Di Carlo, I, Trapani, A. Vento ed., 1959;
Dante nella letteratura romena, in Celebes. Rivista di varia cultura, Trapani, IV, 1965, nr. 2;
Umanesimo romeno, Trapani, 1967;
Momenti danteschi nella letteratura romena, in Atti del Convegno di Studi su Dante e la Magna Curia, Palermo, 1967;
Conversazionicritiche, Palermo, 1967;
Alia ricerca della definizione dell 'uonio nella letteratura popolare romena, in La Cultura nel mondo. Roma, XXII, 1968, nr. I;
Grigore Nandris, carturarul rectitudinii, extras din Revista scriitorilor romani. Roma, 1969: / Romeni nell'opera di Ransano, in // Veltro, XIII, 1969, nr. I- 2;
Element! di linguci romena, Palermo- Roma, 1972;
Umanesimo modemo di Giulio Bertoni, in Ricerche di Filologia Romena, Universita di Palermo, 1976;
Torna, torna fratre (Lectio difficilior), in Ricerche di Filologia Romena, Universita di Palermo, Palermo, 1976;
Laglos-sa del 587 nell 'interpretazione di H. Mihaescu, in Ricerche di Filologia Romena, Universita di Palermo, Palermo, 1976.


REFERINTE CRITICE:
R. Corso, in Archivo per la raccolta e Io studio delte tradizionipopolari, X V, 1940;
Mircea Popescu, in Revista scriitorilor romani, Munchen, nr. 11, 1972;
C. Sporea, in Revista scriitorilor romani, nr. 21,1984;
M. Bucur, Istoriografia .