Radu Dragnea biografia

Radu Dragnea


Radu Dragnea opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

DRAGNEA Radu (pseudonimul lui Radu S. Popes-cu), se naste la 1893, comuna Tatarai, judetul Prahova - moare in .
Eseist si critic literar.

Provine dintr-o familie de preoti, cu ascendenti in judetul Dimbovita si Sibiu. Participa la primul razboi, fiind ranit la Azuga (1916). Conduce saptaminalul Solia din Bucuresti (1916).

Membru in comitetul Partidului National Roman (1919); prim-redactor al ziarului clujean Patria (1919-l920), la care colaboreaza pinain 1924; membru fondator al soc. anonime Literatura din Cluj (1920) si al Sindicatului Presei din Ardeal (1920); contribuie Iaintemeierea revista Gindirea (1921), colaborindde la primul ei numar (face parte din gruparea revista Gindirea intre 1928 si 1934); membru in comitetul de directie al revista Societatea de miine din Cluj (1924-l925); secretar de presa la Legatia Romana din Varsovia (1929).

Debuteaza in revista Cosinzeana din Orastie (1911).



Colaboreaza la Luceafarul, Neamul romanesc literar, Cosinzeana, Romanul, Flacara, Lumina literara, Drum drept, ldeea europeana. Doina, Capitala, Sagetatorul, Aurora, Tara noastra, Ramuri, Scrisul romanesc, Tiparnita literara, Kalende, Curentul, Calendarul, Vointa, Axa, Buna-vestire. Format in climatul samanatorist al revista craiovene Ramuri, apropiat al publicatiilor lui N. Iorga, Neamul romanesc, Drum drept etc, Radu Dragnea devine unul dintre principalii eseisti si cronicari ai Gindirii, secondindu-l pe N. Crainic pina in 1933, cind este indepartat de la aceasta revista Colaboreaza cu A. C. Cuza la intocmirea primei ed. de Opere complete ale lui M. Emines-cu (1914).

Autor al monografiei Mihail Kogalniceanu (1921) si al volum Creatorul nationalismului (1921). Adept al unui spiritualism or-todoxist moderat, cu nuante ce ii confera o pozitie aparte in configuratia ideologica a Gindirii, Radu Dragnea este un autor insuficient cunoscut, in absenta unei ed. reprezentative ascrierilor sale.

Admirator al samanatorismului iorghist, Radu Dragnea subliniaza rolul dogmaticii crestine prin promovarea unui sens spiritual acordat etnicului, unica dimensiune prin care samanatoristii priveau cultura. Apologia ortodoxiei se face simtita inca din monografia dedicata lui M. Kogalniceanu (1921). Solutia definita de eseist ar fi o „sinteza intre criticism si creatie, intre traditie si europenizare"; „europenismul contrabalan-tat de traditionalism". Religia ortodoxa ar fi constituit mereu factorul de rezistenta al fondului autohton fata de tendintele asimilatoare. Ortodoxismului organic al secolelor precedente i-ar corespunde, in epoca lui M. Kogalnicea-nu, criticismul (unul creator, nu dizolvant precum criticismul junimist). Liniile de forta ale profilului ideologic al lui Radu Dragnea sint decise de traditionalism, la definirea caruia a contribuit (prin spiritualizarea ortodoxista a etniei), anti-junimism (Trecerea intre generatii, 1929), nu mai putin dezavuarea criticii deterministe, materialiste si a exceselor moderniste. Doar punerea in valoare a specificitatii ortodoxe, crede autorul in eseul Vesnic si universal (1929), ii va afirma poporului roman originalitatea, pro-iectindu-l in universalitate.

Ca sursa de transcendere a etniei noastre este semnalat mereu un precursor cu rol reformator: mitropolitul Petru Movila, cu Marturisirea ortodoxa. Radu Dragnea a oferit teoretizarilor sale suportul demonstrativ al unor studii aplicative extrase din abordarea fenomenului literar romanesc. intr-un eseu cu asociatii fanteziste (Spiritualitatea lui Emines-cu, 1928), a dat o interpretare ortodoxista Luceafarului (ipostaza Iui „teodiceica"), prin identificarea lui Hyperion cu Arhanghelul Mihail. C

hiar Eminescu ar fi un poet al dumne-zeirii, „crestin ortodox". Programului de ortodoxizare a literaturii ii sint anexati, in mod abuziv, autori si opere diverse: Napasta de I. L. Caragiale ar fi o opera ortodoxa; T. Arghezi e considerat poetul crestin al literaturii romane; L. Blaga ar fi primenit metafizic lirica de dupa razboi etc. A vorbit admirativ despre epica lui Gala Galaction si despre romanul Craii de Curtea Veche al lui Matei u I. Caragiale. „Realismul integral" (superior realismului etnic al samanatoristilor), ilustrat exemplar de opera lui F. M. Dostoievski, este descoperit si in Padurea spinzuratilor de Rebreanu. Radu Dragnea a scris sporadic despre G. Cosbuc, nu-l aprecia deosebit pe O. Goga si a comentat sever romanul Ion al lui Rebreanu (socotindu-l tipic naturalist) si trilogia La Medeleni a lui Ionel Teodoreanu. Si-a secondat directorul, pe N. Crainic, fara totala obedienta, dar inscriindu-se intre ideologii literari ai gindirismului. Dogmatismul ideologiei sale avea sa-l situeze, istoriceste, la periferia gindirii critice.

OPERA:
Mihail Kogalniceanu, Cluj, 1921 (ed. E, intregita si prelucrata, Bucuresti, 1926);
Creatorul nationalismului, Craiova, 1921.


REFERINTE CRITICE:
E. Lovinescu, Istoria, I;
Gh. Vrabie, Gindirismul, Bucuresti, 1940;
Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, I;
M. Bucur, Istoriografia. ..;
D.Micu, „Gindirea" si gindirismul, 1975;
Z. Ornea, Traditionalism si modernitate in deceniul al treilea, 1980.