Radu Nitu biografia

Radu Nitu


Radu Nitu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

NITU Radu, se naste la 10 oct. 1943, Caracal, judetul Olt.

Prozator.

Fiul lui Gheorghe Nitu si al Ilenei (n. Musceleanu), ambii prof. Liceul „Ionita Asan" din Caracal (1957-l961); Facultatea de Filologie a Univ. din Timisoara, sectia limba si literatura germana (196l-l966).

Profesor in comuna Halchiu, judetul Brasov (1966-l968) si la Scoala Comerciala Brasov (1968-l972).

Corespondent comercial la intreprinderea „Autotractor Dacia" din Brasov (1972-l973); referent la intreprinderea „Universal tractor" din Bucuresti (1973-l975); din 1975, translator la intreprinderea Antrepriza Montaj Reparatii Centrale Termice Bucuresti. Brevet de pilot la Scoala de Aviatie „Mircea Zorileanu" din Brasov (1968).

Debuteaza cu reportaje in Viata studenteasca (1965). Din 1967 colaboreaza cu art. de cultura arhaica si populara la Orizont, Astra, Brassai Lapok, Karpaten Rundschau, Limba romana, Romania pitoreasca, almanahul Coresi (Brasov). Romanul de debut, Vllva codrului (1974), marcheaza orientarea definitiva spre proza a autorului, materializata in Padurea nu doarme (1976), Dincolo (1978) si Ora incerta (1982).

Vilva codrului (1974) este un roman haiducesc. Poate fi la fel de bine considerat un eventual scenariu cinematografic, saturat de pitoresc autohton. Predomina dialogul, in notatie neaosizanta, suculent, plin de verva, dar adesea inautentic. in loc sa vorbeasca intre ele, personajele adreseaza, peste umarul interlocutorului, informatii de lectura pentru cititor sau fac parada de virtuozitati de limbaj. Stilul lapidar, extrem de alert, aminteste, prin dinamism epic, de tehnica staccato a benzilor desenate.

Se urmaresc in special exhibitiile de vitalitate debordanta din partea haiducilor, nepasatori in fata primejdiei sau a durerii, iesind cu brio din cele mai incredibile incurcaturi. Padurea nu doarme (1976) continua in aceeasi maniera, mai putin beligeranta parca, de o inventivitate mai atractiva. E vorba de data aceasta de o perioada de declin a haiduciei, in preajma Revolutiei de la . Romanul este construit sub forma unui ingenios sistem de oglinzi reflectante. Nestinsul apetit de a povesti al personajelor aglomereaza mereu noi si noi relatari, uneori cuprinse una intr-alta, dupa metoda din O mie si una de nopti. Registrul realist alterneaza cu cel fantastic, spectaculosul faptic realizind o punte de legatura intre cele doua nivele.

Procedeul difractiei, al interpretarii denaturant-hilare a evenimentelor da nastere citorva pagini copioase in jurnalul popii Claie din Babici - procedeu ce aminteste de subsolurile din Tiganiada. Romanul Dincolo (1978) pastreaza acelasi tonus ridicat al narativitatii, intr-un univers epic net diferit. Sint prezentate de aceasta data instantanee de pe un santier romanesc de peste hotare. „Epopeea" santierului evita relatarea panoramica si grandilocventa, proprie reportajelor de mare anvergura. Naratiunea rataceste prin ungherele vietii cotidiene, inaugurind, ca o replica a pitorescului rustic din romanele anterioare, un gen de „pitoresc muncitoresc". Nu lipseste, in schimb, conflictul dintre indrazneala novatoare si prudenta conformista in disputa pentru o anumita alternativa tehnologica, specific atitor creatii cu tematica similara, si nici finalul apoteotic.

Ora incerta (1982) e o reconstructie a unui anumit moment istoric, plasind in centrul atentiei grevele de la uzinele „Vulcan" de dupa primul razboi mondial. Romanul amesteca fictiunea cu documentul, celui din urma rezervindu-i-se o pondere sporita, nu numai prin inserturile - destul de putine - operate in text, cit mai ales prin faptul ca fictiunea are o valoare ilustrativa in raport cu epoca istorica avuta in vedere.

Dintre planurile narative prezente alternativ, unul referitor la miscarile greviste iar celalalt la caderea unei „eminente cenusii", personaj ce manipulase din umbra cursul evenimentelor, cronica de culise a celui de-al doilea formeaza partea cea mai rezistenta a cartii.

OPERA:
Vilva codrului, roman. Bucuresti, 1974;
Padurea nu doarme, roman, Bucuresti, 1976;
Dincolo, roman, Bucuresti, 1978;
Ora incerta, roman. Bucuresti, 1982.


REFERINTE CRITICE:
C. Stanescu, in Luceafarul, 3 aug. 1974;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 42, 1974;
idem, in Contemporanul, nr. 53;
1976;
P. Dugneanu, in Luceafarul, nr. 3, 1977;
V. F. Mihaescu, in Luceafarul, nr. 15, 1978.