Roll Stefan biografia
Roll Stefan opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
ROLL Stefan (pseudonimul lui Gheorghe Dinu), se naste la 5 iun. 1904, comuna Precopana, plasa Florina, judetul Monastir (Bitolia) - moare in 14 mai 1974, Bucuresti.
Poet.
Provine dintr-o familie de tarani bulgari: fiul lui Enache Dinu, comitagiu, refugiat in Bucuresti in 1907, si al Paraschivei. Studii: patru clase elementare la scoala bulgara (Bucuresti, 191l-l915).
A lucrat ca baiat de pravalie in laptaria tatalui sau din str. Baratiei 37 (1915-l929), botezata, ironic, "Secolul" si devenita, in deceniul al treilea, locul de intilnire al unor poeti si artisti de avangarda ca I. Voronca, V. Brauner, Sasa Pana, Geo Bogza. A redactat, impreuna cu Voronca si Brauner, numarul unic al revista 75 H.P. (oct. 1924); redactor la revista Integral (1925-l928) si unu (1928-l932), la ziarele Adevarul, Dimineata si revista Cuvintul liber (1934-l938). intre 1938 si 1940, redactor la ziarul Lumea romaneasca, apoi la ziarul Timpul (1940-l947).
A lucrat de asemenea in redactia ziarului Munca si la revista Gazeta literara (1947-l956). Secretar al Uniunii Ziaristilor (1956-l957). Alte colab. la: Contimporanul, Punct, Urmuz, Meridian, Facla etc. Creatia poetica a lui Roll Stefan retine, succesiv, ecourile principalelor orientari ale avangardei romanesti, de la constructivism la suprarealism (vezi volum Poeme in aer liber, 1929 si poemele in proza din Moartea vie a Eleonorei, 1930), conturind un univers naturist, o mare prospetime senzoriala si atestind o particulara inventivitate imagistica, cu accente ludice, ironice si burlesti. Retrospectiva lirica din volum Ospatul de aur (1968) include si eseurile sale despre confratii de generatie, scrise in acelasi stil poematic, de un imagism debordant. Activitatea de ziarist militant din deceniul al patrulea, de pe pozitii democratice, antifasciste, este reflectata in culegerea postuma Baricada din calimara (1979).
Inceputurile creatiei lui Roll Stefan se situeaza sub semnul programului constructivist (cu ecouri futuriste si dadaiste). Autorul de manifeste "integraUste", care vorbeste despre "poetii sportsmani si poezia agila fecund din universul electricitatii si al vitezei", aplaudindu-l pe "actorul acrobat" din spectacolul cu "miscari de piata, de uzina, de epoca" si imaginind "atelierul cu viziuni inedite al inginerului intelectual", scrie acum o poezie obsedata de ritmurile secolului masinist, intr-un stil apropiat de "cuvintele in libertate" ale futuristilor.
Cel mai adeseori acest program este insa deviat spre viziunea ludic-spectaculara, in sensul surprinderii "feeriei" orasului modem, ori al caricaturizarii temelor si gesticulatiei sentimentale din poezia traditionala. Poemul devine astfel un sclipitor joc de artificii, rolul esential fiind detinut de asociatiile insolite ale obiectelor in imagini ce pun in ecuatie "viul" cu "mecanicul", obtinind rezultate de un comic urmuzian. Parodia eroticii romantice
("Iubita mea dezarticulata perpendiculara
splina ta e masina de cusut nori",
"prin singe circula-mi ca un ford cu faruri",
"lasa luna griul sa si-l depene
eu totusi Doamna va trimet un pepene" etc.)
se intilneste cu cea a "sentimentului naturii" ("Norii au stationat preocupati de probleme agrare", "pasari de sifon trec in vazduh, in staul vacile solfegiaza in saboti") ori a aspiratiilor metafizice ("inutili in infem arhanghelii sint suplinitori la scoala de piloti", "prin orasul tau cubist Dumnezeu e cu scaun la cap"). insusi programul "integralist" primeste o interpretare ludica, precum in acest imn inchinat lui F. T. Marinelti:
"Integralisti vom skya in vazduh cu avioane
sa ne amuzam vom aprinde constelatiile de cox
ultra-poeti vom ateriza dinadins pe stadioane
ca sa scrim poeme si sa facem matchuri de box".
Evolutia poeziei lui Roll Stefan indica, inca in paginile revistei Integral, o oarecare apropiere de tehnica suprarealista a imaginii si de universul de coloratura onirica definitoriu pentru aceasta orientare a avangardei. Ca la mai toti avangardistii romani din prima etapa suprarealista, "dicteul automat" nu functioneaza nici la Roll Stefan decit partial. "Poemele in aer liber" se deschid mai putin spre "inconstient", cit spre un univers al materiei solare; suprarealista e doar succesiunea rapida a imaginilor desfasurate mozaical, dupa capriciile unei fantezii extrem de mobile. Ordinea nu lipseste insa din aceste poezii in fond descriptive si construind spectacolul feeric al unei naturi inocente, adamice, contemplat cu un ochi candid, copilaresc:
"Priveste: lumina e alba
ca pieptul pasarilor de mare
In corpore pitpalacii isi chiuie limbile
ecoul umple gurile vazduhului si clopotele de aer
Eu sint mai inalt decit tine cu o vrabie".
Nici o neliniste nu pare a tulbura aceasta poezie senina, punctata de un umor bonom, in care totul e construit pentru a incinta ochiul cu forme si culori, intr-o miscare decorativa:
"ca rindunica ochiul in azur il pierzi
si la un pas linga tine excursionisti cu fringhii
cad fara nici un folos in prapastii";
"zimbrii se decapitau pentru stemele Moldovei";
"fii fara grija: praful de pusca
a dezinfectat pentru azi padurea de lupi"
etc.
Citeva remarcabile balade (Poema pentru regi, Poeme pentru mateloti, Erotica in taverna) cultiva pitorescul "balcanic" si plastica de o naivitate studiata, "infantila". Poemele in proza din Moartea vie a Eleonorei (1930) sint reprezentative pentru nivelul atins de aceasta specie la primii suprarealisti romani (Voronca, S. Pana). Ele sint o prelungire a Poemelor in aer liber, purtind aceeasi incarcatura imagistica stralucitoare, dezvoltata indeosebi in registrul feericului. in schimb, placheta publicata in 1945 sub titlul Manifestatie marcheaza o deviere spre o retorica improprie si un stil superficial jurnalistic. Versurile din Statuile de fum (1984), atesta insa revenirea poetului la uneltele sale adevarate; "invesmintat in metafore ca in paiete" si construindu-si poezia ca "un perete de suave panoplii", Roll Stefan redevine, cum fusese si Voronca, un nou "miliardar de imagini". Desfasurata cu precadere in registrul reveriei usor elegiace, aceasta productie imagistica, inegala totusi ca forta expresiva, elimina, practic, atitudinea de fronda avangardista, justificind in mare masura opinia dupa care Roll Stefan este, in ultimele sale poeme, "un autor foarte liric, clar si melodios verlainian, nu numai cedind afectului, dar si in regresiune sensibila de la modernism spre simbolism" (I. Negoitescu).
OPERA:
Poeme in aer liber. Paris, 1929;
Moartea vie a Eleonorei, Bucuresti, 1930;
Manifestatie, Bucuresti, 1945;
Ospatul de aur, cu un cuvint inainte de Al. Philippide, Bucuresti, 1968;
Baricada din calimara, art. social-politice, cultural-literare, reportaje, Bucuresti, 1979;
Statuile de fum, prezentare de G. Macovescu, Bucuresti, 1984;
Ospatul de aur, ed., studiu introductiv si note de I. Pop, Bucuresti, 1987.
|
REFERINTE CRITICE:
Perpessicius, Mentiuni, III;
Al. Philippide, in Contemporanul, nr. 43, 1966;
Al. Piru, Panorama..:, I. Pop, Avangardismul..:, Ov. S. Crohmalniceanu, in Viata Romaneasca, nr. 4, 1969;
idem, Literatura, II;
D. Micu, in Romania literara, nr. 18, 1969;
C. Popel, in lasul literar, nr. 6, 1969;
D. Radulescu, in Contemporanul, nr. 10, 1969;
N. Manolescu, ibidem, nr. 11, 1969;
I. Balu, in Cronica, nr. 8;
22, 1970;
Antoaneta Tanasescu, in Romania literara, nr. 21, 1973;
M. Petroveanu, Traiectorii lirice, 1974;
G. Macovescu, in Romania literara, nr. 20, 1977;
idem, ibidem, nr. 26, 1978;
V. Bama, in Romania literara, nr. 19, 1979;
idem, ibidem, nr. 22, 1980;
M. Zamfir, Poemul romanesc in proza, 1981;
V. Barna, in Romania literara, nr. 22, 1982;
M. Mincu, Avangarda literara romaneasca, 1983;
M. Scarlat, Istoria poeziei romanesti, III, 1986;
Ioana Bot, in Tribuna, nr. 31, 1987;
C. Ciopraga, in Convorbiri literare, nr. 6, 1987;
Gh. Grigurcu, in Steaua, nr. 5, 1987;
M. Mihaies, in Orizont, nr. 14, 1987;
Z. Ornea, in Romania literara, nr. 8, 1987.
|
