Sidonia Dragusanu biografia

Sidonia Dragusanu


Sidonia Dragusanu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

DRAGUSANU Sidonia (numele la nastere: Draguseanu), se naste la 4 aug. 1908, Bucuresti moare in 3 mai 1971, Bucuresti.
Prozatoare si autoare dramatica.

Fiica lui Leon Draguseanu si a Matildei (n. ?).

A urmat Institutul francez „Choisy-Mangiru" (1919-l932).

Redactor la revista Femeia si caminul (1945-l949), Femeia (1949-l950), la ziarul Romania libera (1948-l950); redactor, apoi redactor-sef Ia Editura de Stat pentru Literatura si Arta (195l-l955).

Debuteaza in revista Reporter (1933); debut editorial cu romanul intr-o gara mica (1934).

Colaboreaza la Cuvintul liber. Dimineata, Adevarul, Dimineata copiilor etc. Bogata activitate la Radiodifuziune si, din 1956, la Televiziune -scenete, scenarii radiofonice, conferinte etc. -, unde timp de mai multi ani a sustinut rubrica „Curierul inimii". A tradus din Balzac, H. Ib-sen, Anna Seghers, E. Zola, Wanda Wasilew-ska s.a. Premiul Editurii Cugetarea (1934).

Ca multe alte prozatoare care au debutat in epoca interbelica, D. manifesta un feminism biruitor, o pronuntata aplecare catre problemele morale si catre lumea copiilor. Literatura pe care a scris-o traieste in vecinatatea realitatii mai ales prin didacticism. Prozele infatiseaza cupluri nefericite, experiente erotice ratate, mici mistere ale unor fiinte care, prin forta lucrurilor, nu sint facute sa stea in prim-plan si devin neinteresante.

Romanele sint construite simplist, ritmul este lent, iar cind actiunea e prea trenanta autoarea insereaza lungi analize psihologice. Inventia e minima, episoadele par intimplatoare; sub ochii naratorului moralizator savoarea si adincimea personajelor dispare. De la carte la carte se repeta situatii, reactii, tipuri (mai ales feminine). in Jurnalul Aurorei Serafim (1957), eroina se dedica ingrijirii copiilor, dar dupa ce a suferit un esec amoros; Magdalena, personajul feminin din Dragoste rea (1960), dupa ce esueaza in casnicia cu dezordonatul muzician Luki, isi canalizeaza toate energiile pe tarim profesional s.a.m.d. Personajele sint nefericite si de aceea vorbesc prea mult, facind noi ipoteze mai ales despre dragoste. Mai interesante sint nuvelele cuprinse in volumul Doamna cu ochelari negri (1974).

Aici autoarea dozeaza bine tensiunile narative, analizele psihologice sint facute chiar de personaje, actiunea si dialogul fuzioneaza, in Halatul, o femeie simpla isi aduce barbatul de la amanta printr-un gest simplu si neostentativ. Un barbat, Romulus, ezita prea mult intre doua femei si le pierde pe amindoua (Marea pasiune). D. urmareste cu atentie obstinata „veriga slaba", oprindu-se in pragul pesimismului. Personajele sint, si in dramaturgia autoarei, tipice: barbatul frumos si inalt, vikingul puternic, cinic si superficial; femeia slaba, persistenta, morala, hotarita. Unele personaje feminine mai bovarizeaza in subsidiar, altele, cum e Stela Mirzea din Seara raspunsurilor, viseaza sa aiba taria Norei din Casa cu papusi a lui Ibsen. Piesele contin multe frivolitati (sub aspect estetic) si lovituri de teatru. Ca si culoarea, umorul este sarac, vrindu-se elocvent. De altfel, majoritatea pieselor se intituleaza „comedii dramatice". D. a scris si multa literatura pentru copii si adolescenti; aici, un animism voios incalzeste lumea. Pretutindeni autoarea incearca un contact direct cu inima simpla a cititorilor.

OPERA:
Intr-o gara mica, roman. Bucuresti, 1934;
Moata, Creata si Grasu la bal, ilustratii de Magda-lena Radulescu si Siegfrid, Bucuresti, 1945;
Cu Tandarica spre marileSudului, Bucuresti, 1946;
0 javra, un ciine si un copil, Bucuresti, 1947;
Mia, Lia si Cutache, Bucuresti, 1947;
(cu pseud. Catrinel) Una din noi e de prisos, Bucuresti, 1947;
Mache, ratoiul incaltat, Bucuresti, 1952;
Anisoara si Chius-Chius, Bucuresti, 1955;
Paznicul florilor. Bucuresti, 1955;
Hotul din gradina, Bucuresti, 1955;
Jurnalul Aurorei Serafim, roman. Bucuresti, 1957;
Parinti si copii, in colab. cu Adriana Kiselet" siTania Lovinescu, Bucuresti, 1957;
Seara raspunsurilor, teatru. Bucuresti, 1958;
Dragoste rea, roman. Bucuresti, 1960;
Fiicele, teatru (litografiat). Bucuresti, 1963;
Zizi si formula ei de viata, teatru. Bucuresti, f.a.;
Intilnire cu ingerul, teatru, Bucuresti, f.a.;
Jocul adevarului, teatru, Bucuresti, f.a.;
M. Husein, Comisarul, in colab. cu Ana Rubinstein, Bucuresti, f.a.;
Teatru, Bucuresti, 1971 (versiune maghiara, Tirgu Mures, 1973);
Doamna cu ochelari negri, nuvele. Bucuresti, 1974;
Sentimente si naftalina, teatru, Bucuresti, f.a. Traduceri: S. Baruzdin, Svetlana, in colab. cu E. Bandrabur, Bucuresti, 1954;
Br6dy S., invatatoarea, in colab. cu Karin Rex, Bucuresti, 1958;
P. Courtade, Pianul, Bucuresti, 1959;
J. Larri, Uimitoarele peripetii ale lui Karik si ale Valiei, in colab. cu Eya Szilagyi, Bucuresti,'1960;
Wanda Wasilewska, in lupta cea grea, in colab. cu Maria Sirbu, Bucuresti, 1960;
VI. Bra-ghin, in tara codrilor de iarba, in colab. cu Eva Szilagyi, Bucuresti, 1962;
E. Zola, Atacul de la moara. Bucuresti, 1963;
Balzac, Teatru, in colab. cu Polixenia Karambi, N. N. Condeescu si Al. Mi-rodan, Bucuresti, 1964;
H. Ibsen, Un dusman al poporului, in colab. cu N. Filipovici, in voi. Teatru, II, Bucuresti, 1966;
idem. Femeia marii, in colab. cu FI. Murgescu;
idem, Hedda Gabler. Constructorul Solness, in colab. cu Maria-Alice Botez, in voi. Teatru, III, Bucuresti, 1966;
Anne Philipe, Doar un suspin, Bucuresti, 1967.


REFERINTE CRITICE:
G. Calinescu, Istoria;
A. Baranga, in Gazeta literara, nr. 11, 1964;
G. Muntean, in Cronica, nr. 1, 1967;
H. Oprescu, in Viata Romaneasca, nr. 5, 1971;
C. Paraschivescu, in Teatrul, nr. 4, 1980.