Stefan Luca biografia

Stefan Luca


Stefan Luca opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

LUCA Stefan, se naste la 7 aug. 1924, satul Berghia, judetul Mures.
Prozator.

Fiul lui Stefan Luca si al Zamfirei (n. ?), functionari. Frate cu Remus Luca.

Absolvent al Scolii Normale din Blaj (1943); Scoala de Literatura „Mihai Emines-cu" (1952-l954); gazetar si activist cultural (pina in 1952); redactor la Contemporanul, Gazeta literara; si la Editura Eminescu (pina in 1972).

Debuteaza cu o schita satirica in Viata Romaneasca (1953); debut editorial cu volum de proza scurta Cismele si noroi (1954). Colaboreaza la Gazeta literara. Romania literara. Contemporanul In schitele si nuvelele din celelalte voi.. Balul intelectualilor (1961), Mostenirea (1964), Cheia de fa (1972) etc, Stefan Luca evoca fara stralucire satul si orasul ardelenesc, mai cu seama din zona Muresului, cunoscuta in copilarie si tinerete.

Debutind cu volumul de schite satirice Cismele si noroi (1954), modest ca valoare, Stefan Luca se orienteaza spre proza sociala, vizind realizarea unei cronici transilvane a nasterii lumii noi. O productie destul de abundenta ilustreaza evolutia scriitorului, vizibil dependenta de modificarile prozei romanesti pe parcursul a doua decenii si jumatate. Romanul Balul intelectualilor (1961) realizeaza citeva destine prinse in prefacerile istoriei, pe fundalul vietii provinciale: proprietari si politicieni ai vechiului regim, intelectuali imburgheziti si altii cinstiti, functionari coplesiti de griji materiale, muncitori.

Traditionalul bal, eveniment monden ce atrage o lume eterogena, se transforma in momentul simbolic al alegerii apelor de uscat in vara fierbinte a lui . Viziunea e maniheista. Cheia de fa (1972) propune o imagine fundamental deosebita a „facerii lumii", consecutiva momentului amintit, autorul parind a contrazice prognozele schitate in finalul romanului anterior. Lumea noua nu produce automat o schimbare la fata. raportul intre individ si mediu fiind totusi mai complex. Obsesia dosarului faciliteaza delatiunea si intriga, sira spinarii se incovoaie: inceputa sub auspiciile sperantei, nasterea lumii noi e plina de convulsii dureroase. Formula epica aleasa - alternarea citorva confesiuni insumind experienta de viata a unor barbati legati prin profesie de clocotul intim-plarilor cotidiene - permite inserarea unui material faptic bogat si divers, dar nu mai mult de atit.

Pagini notabile, evocind scene de gen ale vietii familiale taranesti, se inregistreaza in Mostenirea (1964), roman al „satului nou", in care mentalitatea individualista ramine rezistenta. Dintre numeroasele volume dedicate celui de-al doilea razboi mondial. Penumbre (1969) e revelator pentru stradania depasirii epicii schematice anterioare. Eroul romanului, ofiter de cariera, este victima unui sir de imprejurari care-i incarca biografia cu false umbre si-l imping la sinucidere. Starea de psihoza e bine sugerata. Literatura lui Stefan Luca este inrudita cu cea a lui Cezar Petrescu prin tirania faptului divers, modelat de o viziune fara adincime.

OPERA:
Cismele si noroi, schite satirice. Bucuresti, 1954;
Aventurile lui Nucii, povestiri. Bucuresti, [956, Din satul meu, nuvele. Bucuresti. 1956;
Zile de iulie. Bucuresti, 1956;
An de scoala, versuri pentru copii, Bucuresti, 1957;
Lala, povestire, Bucuresti, 1957: Drumul trece prin padure, nuvele. Bucuresti, 1960;
Balul intelectualilor, roman. Bucuresti, 1961;
Itinerar neobisnuit, nuvele, Bucuresti, 1962;
Nu e senina dimineata, Bucuresti, 1962;
insemnarile unui invatator. Bucuresti, 1963;
Mostenirea, roman, Bucuresti, 1964;
Servieta Eleono-rei, Bucuresti, 1965;
Salcia suparata, roman. Bucuresti. 1966;
Septembrie pe Crisuri, Bucuresti. 1967;
Penumbre, roman. Bucuresti, 1969;
Cheia de fa, roman, Bucuresti, . Traduceri: Fay A.. Fa-bule, Bucuresti. 1955.


REFERINTE CRITICE:
V. Ardeleanu, insemnari despre proza, 1966;
M. Dragan, in lasul literar, nr. 10,1966;
S. Ti tel, in Romania literara, nr. 30,1973;
M. Constantinescu, in Viata Romaneasca, nr. 5, 1973.