Sterie Diamandi biografia

Sterie Diamandi


Sterie Diamandi opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

DIAMANDI Sterie, se naste la 22 aug. 1897, Aminciu (Metova),Grecia - moare in 11 iun. 198l, Bucuresii. Biograf si eseist.

Fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanul, luptator pentru cauza aromanilor, autor al lucrarii Romanii din Peninsula Balcanica ( 1938).

Scoala primara la Aminciu; liceul, in limba romana, la Salonic, lanina, Bitolia si Bucuresti.

Absolvent magna cum laude al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1922). Presedinte al Soc. Studentilor Macedoneni. Prof. la Turnu Severin, Roman, Iasi si Bucuresti.

A colaborat ia Almanahul Scolii Normale " Vasile Lupu" din Iasi, Gandul vremii. Minerva. Vremea scolii ele.

Debuteaza cu studiul Contributia aromanilor in literatura neogreacain revista Peninsula Balcanica (1923); debut editorial cu volum Galeria oamenilor politici (1935), urmat de Eroii revolutiei ruse (1937), Galeria dictatorilor (1938), Oameni si aspecte din istoria aromanilor (1940), Fiul lui Dumnezeu - Fiul Omului (I-III, 1942-l943) si Arca lui Noe (f. a.). In colab. cu St. Barsanescu s.a. a publicat un Abecedar (1932).

Prin citeva lucrari de succes, Sterie Diamandi a ilustrat o specie a literaturii de frontiera Ia moda in perioada interbelica: biografia. Galeria oamenilor politici (1935) reuneste mai multe eseuri biografice consacrate celor mai insemnate personalitati romanesti ale timpului: regele Ferdi-nand. Ionel I. Bratianu, Take lonescu, N. lorga, C. Stere. luliu Maniu s.a. Lucrarea se caracterizeaza prin evitarea partizanatului politic si accentul pus pe aspectul moral, pe reliefarea gindirii si a conduitei personalitatilor evocate, in raport cu exigentele unor inalte functii publice si cu marile solicitari ale istoriei contemporane: razboiul, reintregirea tarii, reforma agrara etc. Patriotismul, democratismul, inteligenta, cultura si abilitatea politica, recti-tudinea morala sint insusirile evidentiate de Sterie Diamandi care fac oamenii de stat.

Fiecare eseu este construit cu grija, nu printr-o prezentare cronologica, specifica genului biografic, ci prin selectarea si asamblarea unor elemente caracteristice, foarte diverse (discursul politic sau articolul de gazeta, scene si cugetari memorabile, anecdote, impresii personale etc), totul condu-cind la reliefarea esentei si a dimensiunii personalitatii prezentate. Regele Ferdinand este un fel de erou de basm cu infatisare dizgratioasa si insusiri ascunse, care se dezvaluie in final; Ionel I. Bratianu isi domina epoca atit de framintata printr-un complex de insusiri de mare politician; N. Iorga impresioneaza prin masivitatea si complexitatea personalitatii nu lipsita de contradictii; Take Ionescu este "omul cel mai inteligent din timpul domniei lui Ca-rol I"; C. Stere este "campionul cel mai vrednic al democratiei taranesti"; I. Maniu, un maestru al "diplomatiei de culise" etc. Urmatoarele doua carti. Eroii revolutiei ruse (1937) si Galeria dictatorilor (1938), consacrate unor mari personalitati ale istoriei contemporane (Lenin, Trotki, Stalin, Pilsudski, Ataturk, Mus-solini, Salazar, Hitler), s-au impus prin seriozitatea documentarii, obiectivitate, pertinenta judecatilor politice, uneori profetice, si a observatiilor psihologice, spirit analitic si sintetic, arta compozitiei si calitatea stilului.

Personalitatile evocate cu deosebit relief apar ca variante psihologice si politice bine individualizate ale unui tip uman de exceptie: dictatorul, care poate fi moral sau singeros, genial sau mediocrii etc. In ampla lucrare Fiul lui Dumnezeu-Fiul Omului (I-III, 1942-l943), interesul stiintific este dublat de fervoare religioasa. Tentativa de a explica viata si invatatura Min-tuitorului cu instrumentele ratiunii se loveste de prezenta elementelor miraculoase, pe care biograful crestin le accepta doar partial, riscind abateri de la dogma. Maretia lui lisus ii apare mai ales ca una de ordin moral, iar suprema dovada a divinitatii sale este extensiunea si dainuirea bimilenara a crestinismului. Lucrarea impresioneaza prin masivitate, prin eruditie, prin agerul spirit polemic impotriva celor ce tagaduiesc existenta istorica a lui lisus sau autenticitatea Evangheliei, prin caldura si culoarea cu care sint infatisate personalitatea si activitatea mintuitoare a Fiului lui Dumnezeu. Ea poate sta alaturi de cele mai cunoscute scrieri occidentale pe aceasta tema. Oameni si aspecte din istoria aromanilor (1940) cuprinde, pe linga evocarea unor personalitati din trecutul aromanilor, citeva studii de istorie, cel mai important fiind consacrat Literaturii aromane.

Scrisa cu probitate stiintifica, cu talent si competenta, cartea este insufletita de dragostea autorului fata de conationalii sai, pe eare-i indeamna sa nu abandoneze lupta, in ciuda situatiei deznadajduite in care se afla. Prin opera sa, Sterie Diamandi se inscrie el insusi in galeria oamenilor de seama iesiti din rindurile aromanilor.

OPERA:
Abecedar, in colab. cu St. Barsanescu, Gh. Polcovnicu, I. Berliba si N. Balanescu, Craiova. 1932;
Galeria oamenilor politici, Bucuresti. 1935;
Eroii revolutiei ruse. Lenin, Trotski. Stalin, Bucuresti, 1937 (ed. 11, 1938);
Galeria dictatorilor. Piisudski, Atatiirk, Mussolini, Salazar, Hitler, Bucuresti, 1938;
Oameni si aspecte din istoria aromanilor. Bucuresti, 1940: Fiul lui Dumnezeu- Fiul Omului, I-III, Bucuresti, 1942-l943;
Arca lui Noe, eseuri. Bucuresti, f.a.


REFERINTE CRITICE:
A. Balota, in Convorbiri literare, nr. l-3, 1936;
C. C, ibidem, nr. l-5, 1938;
Dr. I. Daianu, ibidem, nr. 6, 1940;
D. P., in Viata ilustrata, nr. 4, 1944.