Traian Cosovei biografia


Traian Cosovei opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

COSOVEI TRAIAN T.

Poet.
De asemenea, eseist, critic literar si publicist.

S-a nascut in 28 noiembrie 1954, in Bucuresti.

Este fiul lui Traian Cosovei, poet, si al Mariei Cosovei (n. Urdavcanu).
A absolvit in 1978 Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti (sectia romana - engleza).

In perioada studentiei si dupa absolvire a frecventat cenaclul "Junimea" al Universitatii din Bucuresti, condus de profesorul si criticul Ovid S. Crohmalniceanu si "Cenaclul de Luni" al aceleiasi universitati, condus de profesorul si criticul Nicolae Manolescu.

Debuteaza publicistic in revista "Romania literara" (1978) cu poezie. Debutul editorial are loc in 1979, cu volumul de versuri Ninsoarea electrica (Ed. Cartea Romaneasca).

Colaboreaza cu poezie si articole de opinie la revistele "Romania literara", "Luceafarul", "Amfiteatru", "Viata studenteasca", "Familia", "Vatra", "Echinox", "Convorbiri literare", "Cronica", "Timpul", "Orizont", "Tomis", "Contemporanul. Ideea europeana", "Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tinerelului»", "Tribuna", "Astra", "Calende", "Placcbo", "Poesis", "Zburatorul", "Contrapunct" si altele.

Dupa volumul de debut, publica volumele: 1, 2, 3 Sau (versuri, Ed. Albatros, 1980); Cruciada intrerupta (versuri, Ed. Cartea Romaneasca, 1982); Aer cu diamante (volum de grup, impreuna cu poetii Mircea Cartarescu, Ion Stratan si Florin laru, Ed. Litera, 1982); Poemele siameze (versuri, Ed. Albatros, 1983); In asteptarea cometei (versuri, Ed. Cartea Romaneasca, 1986); Rondul de noapte (versuri, Ed. Militara, 1987); Pornind de la un vers (articole critice, Ed. Eminescu, 1990); Batrinetile unui baiat cuminte (versuri, Ed. Pontica, 1994); Mickey Mouse e mort (versuri, Ed. Cartea Romaneasca, 1994); Ioana care rupe poeme (Asociatiea Scriitorilor din Bucuresti & Ed. Cartea Romaneasca, 1996); Patineaza sau crapa (versuri, Ed. Axa, 1997); Ninsoarea electrica (editia a Ii-a, Ed. Vinea, 1998); Perchezitionarea ingerilor (versuri, Ed. Crater, 1998); Lumina de la frigider (versuri, Ed. Cartea Romaneasca, 1998); Buna dimineata, Vietnam (versuri, Ed. Calauza, 1999); Hotel Urmuz (articole critice, Ed. Calauza, 2000); De azi pe miine. Poeme traite (versuri, in colaborare cu Dan Mircea Cipariu, Ed. Vinea, 2000). Este prezent in Antologia poeziei generatiei '80, alcatuita de Alexandru Musina (Ed. Vlasie, 1993), in Antologia poeziei romane de la origini pina azi, alcatuita de Dumitru Chioaru si Ioan Radu Vacarescu (Ed. Paralela 45, 1998) si in Antologia poeziei romanesti culte (selectia textelor, note bio-bibliografice si referinte critice de Florin Sindrilaru, Ed. Teora, 1998). Este inclus cu un articol de opinie in sumarul editiei a 1l-a a antologiei Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice, alcatuita de Gheorghe Craciun (Ed. Paralela 45, 1999). A aparut in publicatii din strainatate cu grupaje de poeme traduse in limbile engleza, germana, italiana, sirba, bulgara si ebraica.

A obtinut urmatoarele premii: premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania (1979); premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (1994);. premiul Academiei "Carpatica" (1996); Marele Premiu "Ion Vinea" (1996); premiul Academiei Romane (1996).

A calatorit la Moscova (1981), Dusambe (Tadjikistan, 1981), Praga (1983), Saltzburg (1985), Bonn (1994).

Lucreaza ca si muzeografia Muzeul Literaturii Romane din Bucuresti Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO.

Asupra poeziei autorului au formulat opinii critice: Nichita Stanescu ("Contemporanul", 1978); Nicolae Manolescu ("Romania literara", 1979); Mircea Cartarescu ("Contrapunct", 1993); Dan Cristea ("Luceafarul", 1995); Gheorghe Grigurcu ("Romania literara", nr. 30/1997); Al. Cistelecan ("Vatra", 1997, si "Cuvintul", nr. 9/1998); Romul Munteanu ("Luceafarul", 1997); Dumitru Chioaru ("Euphorion", nr. 1/1997); Cornel Regm&n (in volum Dinspre "Cercul Literar" spre "Optzecisti", Ed. Cartea romaneasca, 1997); Valentin F. Mihaescu ("Azi", mai 1997 si nr. 68/1998); Ioana Bot ("Tribuna", 1998); Dan-Silviu Boerescu ("Contemporanul. Ideca europeana", nr. 3-4/1998); Victoria Luta ("Romania literara", nr. 25/1999); Mircea Cartarescu (in volum Postmodernismul romanesc, Ed. Humanitas, 1999); Adina Dinitoiu ("Observator cultural", nr. 27/2000) s.a.

Referinte critice:


"Cintind regretele si neimplinirile, Traian T. Cosovei este in aceiasi timp un poet sensibil si subtil al locurilor umile, al timpului pierdut, al semnelor trecerii si dezafectarii, al vagabondajului liric. () Procedeul cel mai eficient folosit de autor pentru a acorda o miza in plus versurilor sale (care, inca o data. nu se reduc doar la teatralitate) este acela de a pune poemul sub semnul imperativului. De executia si reusita finala a acestuia, se sugereaza frecvent, e conditionata chiar supravietuirea. Poemul este poemul unei vieti, scris de o viata si scris la «flacara coltilor de lup». Sugestia iminentei si impingerea limitei «pina la capat» constituie motive centrale in cuprinsul volumului. Contemplind golul singuratatii si al absentei, poetul arunca aici superlativul, metafora si feericul."
(Dan Cristea, "Luceafarul", 1995)

"Sistemul imagistic, lumea obiectuala, paleta sentimentala si maniera de constructie ale poemelor lui Traian T. Cosovei nu s-au modificat esential, de la Ninsoarea electrica la acest Perchezitionarea ingerilor, volumul din 1998, aparut la Editura "Crater". Definitiile lirice se succed intr-un ritm debordant pe toboganul poeziei, in tentativa, mereu refacuta, de identificare a unui ego profund, tot mai solicitat de presiunea temporalitatii, ambianta este aceea citadina, inchipuind un oras aflat la jumatatea distantei dintre metropola si asezare balcanica, diagrama sentimentala configureaza stari cuprinse intre acele «plaisanteries nerveuses» din Micile poeme in proza baudelaireiene, dictate de demonii malitiosi ai unei vointe absurde, si resemnarea ironica ori grava, in fine. poemele mizeaza, de regula, pe finaluri lucrate cu grija, care extrag, de multe ori in chip memorabil, chintesenta circumstantei existentiale
Ipostaziate in vers."
(Valentin F. Mihaescu, "Azi", nr. 68/1998)

"Desi nu-i in intregime nou, extragind destule poeme din cele precedente, Perchezitionarea ingerilor poate fi luat ca un volum programatic. De nu determina, el macar subliniaza o cotitura si probabil ca raporturile sint facute tocmai pe ideea evidentierii acesteia, pe stimularea ei spre pregnanta unei rupturi interioare. Perchezitionarea ingerilor e cartea despartirii de Cartarescu. In ca, Traian T. Cosovei isi privilegiaza nervul agonic al scriiturii, discriminind. totodata, fatale coincidente de viziune si inventie ce-l tineau in umbra unui binom alcatuit printr-o funesta co-genialitate."
(Al. Cistelecan, "Cuvintul", nr. 9/1998)

"T. T. este - cum constata una dintre admiratoarele sale consecvente - un manierist fermecator. El reuseste performanta, rara in seria sa literara, de a se pastisa cu gratie, cu o prospetime la limita dintre geniu si techne. Textele sale de acum. chiar daca nu mai sint animate de impulsul diluvian de altadata, cistigind in concizie ceea ce au pierdut in bogatia imagistica, nu si-au pierdut ritmul interior. Traian T. Cosovei este acelasi copil teribil - nu si teribilist -, a carui fronda inteligenta lasa loc si autoironiei, deconspirindu-se la tot pasul in chip de sentimental livresc, incurabil."
(Dan-Silviu Boerescu, "Contemporanul", 1998)

"Poemele lui Cosovei sint scenarii elaborate, spirale stralucitoare construite cu ajutorul laitmotivelor si al imaginilor recurente, intr-un registru indecidabil intre ludic si elegiac. Stari de spirit tranziente sinl evocate printr-o comedie arcimbolesca a obiectelor, care tind sa se organizeze compunind lumi absurde si tandre, ca de desen animat sau video-clip. Peste puritatea sentimentului initial e suprapus un colaj de «citate» din real, prelucrate prin savante manipulari stilistice. Apelul permanent la imaginar, fabricat insa si el din cele mai concrete detalii, da poeziei aspectul spectral specific artei postmoderne"
(Mircea Cartarescu, Postmodernismul romanesc, Ed. Humanitas, 1999)