Traian Filip biografia

Traian Filip


Traian Filip opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

FILIP Traian, se naste la 11 febr. 1929, Lugoj - moare in mai .
Prozator.

Liceul in Bucuresti; Facultatea de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti (1950-l954); in paralel urmeaza Scoala de Literatura „Minai Eminescu" (1950-l951).



Colaboreaza la Romaniei literara. Tribuna, Cronica, Luceafarul, Romania libera, Scinteia etc. Debut editorial cu romanul Amar (1963). Alte romane: Desen dupa natura (1966), Dansul focului (I-II, 1968), Pavilionul (I-III, 1969-l972), Crivatul bate napraznic (1974), Calvp-so (1977), Subconstientul Venetiei (1984).

Autor al unor volum de proza scurta (Paiata cu palarii si tromboane, 1971), reportaje (Diluviul sau apele lui Saturn, in colab., 1971; Orase cu geometria variabila, 1972; Spre Kiliman-djaro, 1976) si publicistica (Falsificatorii de imagini, 1979). Traduce din A. t'Serstevens si P. Gimferrer.

Romanul Amar (1963) este un jurnal de razboi fabricat dupa reteta epocii: dragostea si constiinta muncitoreasca in lupta cu „banditii de la cirma tarii". Seria evenimentelor eroice se incheie la 8 aprilie 1944, cind armata sovietica elibereaza oraselul de provincie Malureni „de toate negrele poveri ale trecutului". Urmeaza doua „colectii de confesiuni" (Marian Popa"): Desen dupa natura (1966) si Dansul focului (I-II, 1968). Ultima dezvolta ipoteza iubirii ca autosugestie si a structurii de grup ca joc al imaginatiei.

Altfel spus, carteae un experiment ce pune fata in fata personaje din diferite generatii spre a demonstra ca sentimentele sint rodul unor iluzii si substanta unor vise. Biografia arhitectului Andrei Petringenaru, obsedat de aparenta ideala a persoanei sale, e un pretext de studiu sociometric („fuziunea laturii individuale cu cea colectiva") si de vagi sugestii privind ipostazele adevarului, dilemele virstei sau legile comuniunii intime. in capitolul final (Turnul de echilibru), armonia logica dintre existenta sociala si cea afectiva e sustinuta cu citate din Pascal, Helvetius, Francis Bacon, Spinoza, Lucian Blaga si Mircea Eliade. Pavilionul (I-III, 1969-l972) este tot o radiosco-pie a relatiilor umane („civilizatia raportului intre oameni"), vazute prin conditia cuplului supus imprejurarilor istorice si mediului politic.

Autorul insceneaza drame fictive pentru a le comenta moral pe cele reale (postbelice), abandonind progresiv observatia in favoarea divagatiei eseistice pe tema libertatii, a idealului si a cunoasterii ca problema deschisa si perspectiva transcendentala. Dupa doua volume de reportaje propagandistice (Diluviul sau apele lui Saturn, in colab., 1971; Orase cu geometria variabila, 1972), Traian Filip scrie romanul conditiei umane, Crivatul bate napraznic (1974), in marturisita competitie cu Andre Malraux, pentru ilustrarea unei convingeri de adolescent: binele nu poate fi inteles decit „in contextul raului".

Datat „l-25 aprilie 1949", prin urmare gindit cu peste un sfert de secol in urma, romanul opune, maniheist, suferintei (razboi, seceta) mitologia santierului ca mijloc de exorcizare a memoriei. Alcatuirile sentimentale din Calypso (1977) ou aceeasi sursa documentara.

Publicistica din Falsificatorii de imagini(1979) abordeaza problemele teoretice ale criticii literare de pe pozitia partizana, polemica si exclusiva a gruparilor de la revistele Saptamina si Luceafarul. „Falsificatorii" sint Al. Paleologu („spirit labil si fragil"), V. Cristea („sclav al curiozitatilor minore si benigne'), G. Dimisianusi, in general, „echipa" de la Romania literara. Volumul e prefatat de Mario Ruffini.

OPERA:
Amar, roman, Bucuresti, 1963;
Pamintul otelului, reportaje, Bucuresti, 1964;
Desen dupa natura, roman, Bucuresti, 1966;
Dansulfoculuil-H, roman, Bucuresti, l968;
Pavilionul,l Vintul din fata soarelui, II Patima noptii, III in singuratatea femei-lor, roman. Bucuresti, 1969-l972: Paiata cu palarii si tromboane, schite, pref. de P. Comarnescu, Bucuresti, 1971;
Diluviul sau apele lui Saturn, reportaje, in colab. cu V. Nicorovici, Bucuresti, 197);
Orase cu geometria variabila, reportaje. Bucuresti, 1972;
Crivatul bate napramic, roman, Bucuresti, 1974;
Spre Kilimandjaro, reportaj, Cluj-Napoca, 1976;
Calypso, roman, Bucuresti, 1977;
Falsificatorii de imagini, publicistica, pref. de M. Ruffini, Roma, 1979;
Subconstientul Venetiei, roman, Bucuresti, . Traduceri: Cartea lui Marco Polo sau Descoperirea lumii. Text integral, rescris in franceza moderna si comentai de A. t'Serstevens, in romaneste de - si Gh. Edmond Gussi, Bucuresti, 1972;
P. Gimferrer, Fortuny, cuvfnt inainte de ~, Bucuresti, 1988.


REFERINTE CRITICE:
E. Manu. in Revista de istorie si teorie literara, nr.4,1968;
P. Comarnescu, in Viata Romaneasca, nr. 5, 1969;
V. Cristea, in Romania literara, nr. 2, 1970;
I. D. Teodorescu, in Orizont, nr. 8, 1971;
G. Pruteanu, in Convorbiri literare, nr. 8, 1973;
P. Poanta, in Steaua, nr. 11, 1974: Z. Sangeorzan, in Cronica, nr. 38, 1975;
G. Muntean, in Romania literara, nr. . 1975;
I. Pur-caru, in Flacara, nr. 49, 1984;
Z. Sangeorzan, in Cronica, nr. 2, 1985;
V. Sorianu, in Ateneu, nr. 11, 1985.