Traian Stef biografia


Traian Stef opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

STEF TRAIAN.
Poet, eseist.
De asemenea, publicist.

S-a nascut la 23 iunie 1954 in Bradet (Bihor). Este fiul lui Gheorghe si al Antitei Stef.

Dupa studiile liceale, absolva in 1979 Facultatea de Litere a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, sectia Limba si literatura romana - Limba si literatura franceza.

In perioada 1975-l979 activeaza in cenaclul literar "Echinox" din Cluj-Napoca.

Debuteaza publicistic in revista "Familia" (1974) cu poezie. Debutul editorial individual are loc in 1993 cu volumul de versuri Calatoria de ucenic (Biblioteca revistei "Familia", Oradea), precedat de aparitia in Caietul debutantilor (Ed. Albatros, 1982).

Colaboreaza cu poezie, eseuri, articole de opinie la revistele: "Familia", "Echinox", "Vatra", "Interval", "Poesis", "Arca", "Orizont", "Ramuri", "Tribuna", "Steaua", "Apostrof, "Contrapunct", "Romania literara", "Calende", "Convorbiri literare", "22", "Provincia", "observator cultural" s.a., ia ziarul "Transilvania Jurnal" si la alte cotidiene locale si regionale. Dupa debut, publica volumele: Femeia in Roz (poeme. Biblioteca revistei "Familia", 1997); Despre mistificare (eseuri. Biblioteca revistei "Familia", 1998); Ridicolul (eseu, Ed. Paralela 45, 1998); Tandretea dintre noi (versuri, Ed. Axa, 1999); Despre calitatea umana (eseuri, Ed. Paralela 45, 2000); Leonid Dimov (monografie, Ed. Aula 2000, in colaborare cu Viorel Muresan).
Este detinatorul urmatoarelor premii: premiul revistei "Amfiteatru" (1977), premiul pentru debut al revistei "Poesis" si al Uniunii Scriitorilor - filiala Arad (1993), premiul pentru eseu (Oradea, 1998), premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor - filiala Arad (1997), diploma de excelenta (Cluj-Napoca, 1998, impreuna cu Editura Paralela 45).

Lucreaza ca si redactor la revista "Familia" din Oradea, membru al colectivului revistei "Provincia" si consilier judetean (PNL). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO.

Asupra prozei autorului au formulat opinii critice: Ioan Moldovan -Atmosfera dintre cuvinte ("Familia", nr. 7-8/1993); Al. Cistelecan -Ultimul mohican ("Vatra", nr. 10/1993); Gheorghe Grigurcu - Dus si-ntors ("Contemporanul", nr. 40/1993); Viorel Gheorghita - Traian Stef- un poet al cumpanitei masuri ("Arca", nr. 10-ll-l2/1993); Cornel Munteanu - Fals tratat de mitologie ("Pleiade", nov.-dec. 1993); Ion Pop - Calatoria de ucenic ("Vatra", nr. l-2/1995); Nicolae Prelipceanu - Traian Stef: "Femeia in Roz" ("Romania libera", nr. 45/1997); Octavian Soviany - La bflci cu Femeia in Roz ("Contemporanul", nr. 15/1998); Claudiu Groza - Mistificarea la romani ("Apostrof, nr. 11/1998); Iulian Boldea - Patologia mistificarii ("Vatra", nr. 9/1998); Alex. Stefanescu ("Romania literara", nr. 49/1998); Adina Dinitoiu - Trei poeti "optzecisti" ("Observator cultural", nr. 8/2000); Iulia Popovici ("Romania literara", nr. 33/2000); Florin Paraschiv - Despre regasirea umana ("Observator cultural", nr. 49/2001) s.a.

Referinte critice:


"Sosit ca un ultim mohican, cu el se incheie, in ce are semnificativ, catalogul clasei de lirica a generatiei. Dar Traian Stef nu doar incheie acest catalog, ci inchide chiar paradigma poetica a generatiei '. Caci in Calatoria de ucenic poetica acesteia a ajuns la capatul propriei metamorfoze."
(Al. Cistelecan, "Vatra", nr. 10/1993)

"Asumindu-si postura de Demiurg, detinator al «puterii cuvintului» care creeaza, poetul izbuteste a provoca, prin cintecul flasnetei sale, o serie de evenimente capitale ale vietii, intervertind spiritual-terifiant dimensiunile, amestecind personajele imanentei cu cele ale transcendentei."
(Gheorghe Grigurcu, "Contemporanul", nr. 40/1993)

"Caci in textele lui Traian Stef actul scriptura! e o «trasare de urme» marcata de voluptatea schimbarii mastilor, a transferului permanent dinspre realitate si scripturalitate si invers, un joc, eminamente baroc, de-a metamorfozele, pe parcursul caruia scriptorul dobindeste ipostaza omului-text."
(Octavian Soviany, "Contemporanul", nr. 15/1998)

"Sint pagini care-si propun sa demistifice, sa desparta binele de rau, autenticul de fals; ele isi asuma o menire dificila, uneori dureroasa: aceea a exprimarii neconcesive si neconventionale a adevarului."
(Iulian Boldea, "Vatra", nr. 9/1998)