Vasile Popovici opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
| Referinte critice: "Discursul critic al lui V. Popovici dezvolta fara graba o strategie hermeneutica: insceneaza un spectacol calm al lecturii, pe parcursul caruia opera analizata da treptat la iveala profunzimi nebanuite si isi revela o organizare inaparenta la prima vedere. Criticul are facultatea speciala de a percepe «imaginile ascunse», «figurile» care ordoneaza din interior textul. Sugestiile de lectura te mai ista. arhetipala, semiotica, pragmatica sint folosite intr-o maniera aplicata, procustianismele practic tipice metodologiilor in cauza fiind evitate () Se contureaza astfel () un model elastic de lectura critica, inventivitatii si subtilitatii interpretului lasindu-li-se loc intins de afirmare." (Ion Bogdan Lefter, "Amfiteatru", nr. 12/1986) "un eseist briant, combinind cu dexteritate instrumentatia teoretica si gratia scriiturii. L-am citit cu o mare placere, chiar si unde, poate indeosebi unde am opinii diferite." (Paul Comea, prezentare pe coperta IV a voi. Lumea personajului, Ed. Echinox, 1997) "Faptul ca Vasile Popovici n-a fost furat, in intregime, de mirajul metodei, desi instructia sa teoretica este temeinica si cladita pe lecturi serioase, e o proba ca instinctul sau critic a ramas intact si nealterat de vanitati metodologice. Marin Preda - timpul dialogului (1983) este un astfel de produs al sintezei dintre concept si metafora, dintre idee si stil (). O unitate teoretica exista totusi in aceasta carte si ea vine din practicarea, cu suplete si parcimonie, a poeticii si psihanalizei. () Vasile Popovici pune multa eleganta in comentariu, stilul are finete si precizie, iar inteligenta disociativa descopera, de fiecare data, subtilitati de detaliu, care arata in primul rind o vocatie a interpretarii. Speculatia triumfa in toate analizele, uneori sub forma gratuitatii simpatice dar nerelevante." (Radu G. Teposu, in voi. Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993) "Ipoteza teatralizarii personajului narativ devine pentru Vasile Popovici punctul de plecare al unei incitante constructii teoretice, in care rigoarea poeticianului se asociaza fericit cu libertatea imaginatiei critice si cu talentul expresiv al eseistului." (Ion Pop, prezentare pe coperta IV a voi. Lumea personajului, Ed. Echinox, 1997) "prin proprietatea, noutatea, puterea de cuprindere si de patrundere a intuitiei fondatoare, ca si prin calitatea intelectuala, coerenta si arta edificarii ei, cartea lui Vasile Popovici [Lumea personajului] apare iesita din comun in istoria criticii noastre () si nu este comparabila, cel putin dupa stiinta subsemnatului, decit cu Minciuna romantica si adevar romanesc a lui Rene Girard. Ca si a acestuia, intuitia sa originara are o capacitate de deschidere hermeneutica, de comprehensiune si explicatie exceptionala, iar la noi - chiar unica." (Virgil Podoaba, "Vatra, nr. 11/1997) "Fara indoiala. Lumea personajului lui Vasile Popovici este una dintre cele mai bune carti de critica aparute la noi, in ultimii ani (). Criticul, pornind aparent de la un aspect secundar, teatralitatea epicului, pune in discutie insasi conditia personajului, elaborind o teorie coerenta, de o larga aplicabilitate in proza moderna. Nu ne intilnim prea des cu astfel de performante critice duse pina la ultimele consecinte, imbinind analiza formala si excursul teoretic cu apelul permanent la text, intr-un discurs hermeneutic de virtuozitate, extragind din premise oarecum de bun simt, concluzii solide, greu de anticipat initial. Miza acestei carti () este un demers critic totalizant, transgresind simpla intuitie" (Comei Moraru, "Vatra", nr. 11/1997) |
