Vladimir Tescanu biografia


Vladimir Tescanu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

TESCANU VLADIMIR
Pseudonimul literar al lui Viorel Buruiana.
Prozator.
De asemenea, eseist, traducator.

S-a nascut ia 2 aprilie 1952 in comuna Tescani (Bacau).

Este fiul lui Teodor Buruiana, mai intii ofiter, apoi muncitor in constructii si functionar la Uniunea Compozitorilor, si al Elenei Buruiana (n. Gradinaru), botezata in 1942 de compozitorul Gcorge Enescu si de sotia acestuia, Maruca.

Dupa studiile liceale terminate la Liceul "Petru Rares" din Piatra-Neamt, urmeaza cursurile Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti, absolvite in .

In perioada studentiei frecventeaza "Cercul de critica literara", condus de criticul si profesorul Eugen Simion, si Cenaclul "Junimea", condus de criticul si profesorul Ovid S. Crohmalniceanu, dupa care devine membru al Cenaclului Scriitorilor din Piatra-Neamt.

Dupa absolvire, este profesor de franceza la Piatra Neamt.

Debuteaza publicistic in 1985 in revista "Ateneu" din Bacau cu o proza scurta intitulata Sectia, dupa ce in perioada liceului, in 1970, realizase filmul artistic de cineclub Mlastina (titlu cenzurat, schimbat in Prietenii), care a obtinut premiul de popularitate la Festivalul de film Poneasca.

Debutul editorial are loc in 1988 cu un roman, Palimpsest, aparut la Editura Cartea Romaneasca din Bucuresti.

Colaboreaza cu proza, eseuri, traduceri si articole de opinie la revistele: "Ateneu", "Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tineretului»", "Fotografia", "Antiteze", "Euphorion", "Asachi", "Actiunea" si altele.

Dupa debut, publica romanul in doua volume Negru si roz (Ed. Noema, 1997). A tradus romanul lui F. Scott Fitzgerald Dincoace de Paradis / This Side of Paradise (Ed. Noema, 1995). Lucreaza ca si director al Editurii Noema din Piatra Neamt. Este membru al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO, al Societatii Scriitorilor Romani (Neamt) si al Consiliului Director al Fundatiei Imago.

Asupra cartilor autorului au formulat opinii critice: Mircea Scarlat - Palimpsest (eseu inedit); Al. Piru - Romanul catartic ("Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tineretului»", 9 iul. 1988); Mircea Dinutz - Palimpsest ("Ateneu", nr. 9/1988); Cristian Livescu - Halucinatia banalului (in volum Voluptatea labirintului, Ed. Timpul, 1995) si Romanul unei traume ("Luceafarul", nr. 3/1998) s.a.

Referinte critice:


"Autorul romanului scrie o proza rafinata, oferind cititorului satisfactia unor dificultati invinse. Ideea care structureaza romanul [Palimpsest] este ca memoria nu poate fi nicicind un palimpsest perfect, dat fiind ca stergerile complete sint imposibile. () Baudelaire scrisese, inca din secolul trecut, despre «l'immense et complique palimpseste de la memoire». Metafora baudelairiana ofera prozatorului nostru ocazia sa apeleze fara ostentatie Ia o tehnica romanesca foarte moderna, ale carei principale mijloace sint alternarea vocilor narative si intersectarea surprinzatoare a discursurilor epice."
(Mircea Scarlat, Palimpsest, eseu inedit)

"[Vladimir Tescanu] are acoperirea unui talent de mari resurse si ambitia de a spune lucruri esentiale."
(Mircea Dinutz, "Ateneu", nr. 9/1988)

"Un roman de anvergura epica [Negru si roz], in buna traditie a genului, cu intimplari care ajung spre zilele noastre cu un deznodamint horror -dramatic, intercalind «vocea scribului», pagini de jurnal, documente clinice, monologuri, chiar si mici eseuri «politice» despre cotidian, aduse pe fundalul anilor '90, incepind cu momentul Piata Universitatii, spre lumea nou intocmita, cu «mafia» imbogatitilor peste noapte si subteranele ei interlope. () Negru si roz este cartea care impune definitiv un romancier autentic, sta-pinind bine expresivitatea psihologica a personajelor."
(Cristian Livescu, "Luceafarul", nr. 3/1998)