Logo referatele carte







Procedurile de semnalizare specifice GSM






Procedurile de semnalizare specifice GSM

 Introducere

La o comparatie intre retelele GSM si ISDN, din punct de vedere al serviciilor asigurate, vom constata ca o parte a serviciilor ISDN sunt  asigurate si in GSM. Comp arand insa situatiile care trebuie tratate in gestionarea abonatilor in cele doua retele, vom constata cel putin trei clase de aspecte total diferite:

A) Aspecte privind mobilitatea - daca in ISDN un abonat este fix (imobil), in GSM acesta isi poate modifica pozitia geografica, inclusiv intre PLMN distincte. Apare evident ca, pentru a putea asigura serviciile platite de abonat, reteaua mobila trebuie sa cunoasca pozitia geografica exacta a acestuia in orice moment. Mai mult, existenta cartelei GSM (cartela SIM) asigura independenta abonatului de terminal (ceea ce nu este posibil in nici o retea fixa).                                          .

B) Aspecte privind starea terminalului - un terminal se poate afla intr-una din urmatoarele stari:

. in reteaua fixa:

- inactiv - stare corespunzatoare receptorului asezat in furca;

- activ - terminal angajat intr-o comunicatie cu unul sau mai multe terminale.

. in reteaua mobila:

- inactiv - stare corespunzatoare unui terminal mobil inchis;

- asteptare - (idle) stare corespunzatoare unui terminal mobil deschis, dar neangajat intr-o comunicatie;

- activ - stare corespunzatoare unui terminal mobil angajat intr-o comunicatie.

Un mobil aflat in stare inactiva nu poate receptiona sau trimite apeluri, iar tranzitia mobilului din stare inactiva in stare de asteptare (la pornirea aparatului) este insotita de actiuni specifice.

C) Aspecte privind alocarea de resurse - GSM, spre deosebire de ISDN, include un segment in care transmisia are loc in mediu radio. Mecanismele de alocare a canalelor radio sunt specifice GSM, fiind necesar sa se tina cont de modificarea (posibila) a pozitiei geografice, care poate genera necesitatea schimbarii canalului alocat initial (mecanisme de transfer - handover).

Solutionarea aspectelor din clasele A), B), C) a presupus implementarea unor proceduri specifice GSM, pe care le-am numit proceduri de semnalizare specifice GSM (sunt numite "de semnalizare' pentru ca nu transporta trafic util). Fiecare procedura trebuie privita ca o succesiune de mesaje schimbate intre diverse entitati ale retelei GSM, pentru rezolvarea unui aspect dintr-una din clasele A), B), C).

Exemplu: procedura de stabilire a unui apel cu apelant fix si apelant mobil va fi succesiunea de mesaje schimbate intre diverse entitati ale retelei GSM din momentul cand abonatul fix formeaza numarul abonatului mobil pana in momentul stabilirii apelului. 

Avand in vedere ca starea unui terminal este implicata atat in procedurile specifice gestionarii mobilitatii, cat si in cele de alocare a resurselor, procedurile de semnalizare specifice GSM se pot imparti in doua mari categorii:

- proceduri de gestionare a mobilitatii;

- proceduri de alocare a resurselor (care includ atat mecanismele de alocare a canalelor radio, cat si gestionarea transferurilor).

Implementarea in special a procedurilor din ultima categorie foloseste date specifice (nivelul semnalului receptionat, coeficientul de erori etc.) mediului radio, obtinute atat in echipamentul mobil cat si in BTS. Putem vorbi, in fapt, de o monitorizare continua a canalului radio, cunoscuta sub numele de gestiune a legaturii radio.

Proceduri de gestionare a mobilitatii si a apelurilor

            In retelele GSM mobilitatea abonatului impune proiectarea si implementarea unui numar mare de proceduri specifice, deoarece fiecare serviciu oferit abonatului mobil presupune cunoasterea probabila a localizarii acestuia. Mai mult, un terminal aflat in stare inactiva (stins) nu mai are nici o referinta asupra pozitiei geografice in care se afla (de exemplu, un abonat se poate deplasa avand terminalul mobil inactiv; de aceea, la repunerea aparatului in stare de asteptare trebuie verificat daca zona in care se afla acum abonatul s-a modificat fata de zona in care terminalul s-a aflat inainte de a fi oprit). Avand in vedere cele expuse, se poate vorbi despre doua categorii importante de proceduri de gestionare a mobilitatii:

a) Proceduri de selectie a PLMN si a celulei de serviciu;

b) Proceduri propriu-zise de gestionare a mobilitatii.

2.1. Proceduri de selectie a PLMN si a celulei de serviciu

Aceste proceduri se efectueaza la repornirea terminalului si dupa introducerea cartelei GSM in acesta. Scopurile acestor proceduri sunt urmatoarele:

a) sincronizarea terminalului pe o purtatoare de difuzare (pentru a putea primi primele informatii de control din partea retelei);

b) selectia PLMN care va furniza serviciile solicitate;

c) determinarea si selectia celulei in raza careia se afla abonatul.

2.1.1. Sincronizarea terminalului pe purtatoarea de difuzare

Terminalul va masura nivelul semnalului receptionat pe fiecare din cele 124 purtatoare din spectrul disponibil. Pe parcursul masuratorii se realizeaza si o sortare descrescatoare a purtatoarelor, in functie de masuratorile efectuate. Ulterior, din multimea sortata, mobilul se va sincroniza pe prima frecventa care reprezinta o purtatoare de difuzare (purtatoarea de difuzare este detectata prin formatul special al slotului informational TDMA transmis, diferit de formatele transmise pe orice alt tip de canal). O data sincronizat pe purtatoarea de difuzare, mobilul poate decoda si interpreta informatiile de control transmise pe purtatoarea de difuzare.

2.1.2. Selectia PLMN

Procedura de selectie a PLMN este corelata cu mai multi factori, dintre care amintim:

- tipul de abonament platit: un abonat poate plati o taxa care sa-i ofere dreptul la un pachet de servicii dintr-o arie inclusa intr-o PLMN (abonament regional), din toate ariile deservite de o PLMN (abonament national) sau dintr-un grup de PLMN-uri (abonament international);

- modalitatea de selectie - automata sau manuala;

- informatiile stocate pe cartela SIM - 4 PLMN interzise (retele in care anterior abonatului nu i s-a permis accesul) si 8 retele PLMN permise, in ordinea preferintelor.

Codul PLMN este fumizat pe purtatoarele de difuzare. Daca selectia se face in mod manual, pe ecranul terminalului vor aparea un numar de PLMN-uri (identificat prin nume si/sau cod) care asigura serviciul in aria in care se afla mobilul; un semnal sonor special indica daca reteaua este interzisa sau nu (o retea este interzisa daca este detectata pe cartela SIM intre cele 4 PLMN interzise memorate anterior). Urmeaza ca abonatul sa aleaga reteaua ce ii va asigura ulterior serviciul. Daca selectia se face automat, terminalul va fi cel care alege PLMN-ul (de exemplu este aleasa PLMN aflata prima intre cele 8 PLMN-uri favorite). De asemenea, abonatul poate stabili daca selectia PLMN-ului se face automat sau manual.

2.1.3. Determinarea si selectia celulei de serviciu

Dupa sincronizarea pe purtatoarea de difuzare si selectia PLMN trebuie determinata si selectata celula care va asigura ulterior serviciul solicitat pentru abonat. Selectia va avea la baza mai multe criterii:

1) criterii radio: trebuie aleasa o celula care sa asigure o calitate maxima (dintre toate celulele) a serviciului;

2) criterii de subscriptie si localizare - o celula trebuie sa faca parte din zona de acoperire in care s-a inscris abonatul. De asemenea, in caz ca identitatea zonei de localizare aferente celulei difera de identitatea precedentei zone de localizare (care este stocata pe cartela SIM), se va initia o procedura de actualizare a localizarii. Aceasta procedura urmareste, pe de o parte, sa verifice daca abonatul poate beneficia de serviciu in noua zona, si apoi sa modifice referintele acestuia in bazele de date VLR si HLR.

Criteriile radio se bazeaza pe masuratorile radio efectuate de statia mobila si de BTS, precum si datele transmise pe purtatoarea de difuzare. Statia mobila va masura:

nivelul semnalului receptionat - RXLEV (Received Level). Valoarea obtinuta este codificata pe 6 biti si are semnificatiile date in tabelul 1.

Valoare masurata

Codificare (valoare asociata)

-103 dBm > RXLEV

0

-103 dBm < RXLEV<-102dBm

1

 ....

 ......

RXLEV > -41dBm

63

Tabel 1. Corespondente intre valoarea RXLEV masurata si codificarea sa (valoarea asociata).

calitatea semnalului receptionat - RXQUAL (Received Quality). Valoarea coeficientului (procentului) de eroare de bit (BER) masurata este codificata pe 3 biti. Corespondenta intre BER si RXQUAL este data in tabelul 2.

RXQUAL

BEt

t

0

<0,2%

1

0,2 ¸ 0,4%

2

0,4 ¸ 0,8%

3

0,8 ¸ 1,6%

4

1,6 ¸ 3,2%

5

3,2 ¸ 6,4%

6

6,4 ¸ 12,8%

7

> 12,8%

Tabelul 2 Corespondenta BER <-> RXQUAL.

Statia mobila receptioneaza de la BTS:

- MS_TXPWR_MAX_CCH - nivelul maxim de putere cu care statia mobila poate emite pe un canal logic de acces (RACCH);

- RXLEV_ACCESS_MIN - nivel minim de putere receptionata necesar pe aria de acoperire a celulei.

Criteriul radio utilizat este cunoscut sub numele de criteriul Cl si el se poate enunta sub forma:                               

Dintre toate celulele a caror purtatoare de difuzare este receptionata de un mobil se alege cea pentru care C1 are valoarea maxima si pozitiva, unde:

Cl = A - max(B,0), iar

A = RXLEV - RXLEV_ACCESS_MIN

B = MS_TXPWR MAX_CCH- P

unde    P = puterea maxima disponibila a statiei mobile.

O conditie suplimentara impusa este A > 0 (nivelul semnalului receptionat sa fie mai mare decat pragul minim admisibil).

Practic, mobilul va receptiona informatiile de control transmise pe purtatoarea de difuzare din celula in care se afla, precum si cele de pe purtatoarele de difuzare din celulele vecine. Apoi va evalua parametrul Cl si, dintre celulele pentru care se indeplinesc conditiile Cl > 0 si A > 0, o va alege pe cea pentru care Cl are valoare maxima.

In final, sunt necesare cateva precizari suplimentare:

- zona din interiorul unei celule unde este respectat criteriul C 1 este dependenta de statia mobila (deoarece valoarea lui C1 depinde de puterea maxima a statiei mobile). Un mobil de putere mare va putea alege intre un numar mai mare de celule;

- chiar daca se indeplineste criteriul C1, celula trebuie sa nu fie blocata pentru a putea fi selectata. Blocarea unei celule se poate face (optiune a operatorului) cand, de exemplu, traficul depaseste o anumita valoare maxima prestabilita. Astfel, o celula supraincarcata (din punct de vedere al traficului) nu va mai autoriza nici un mobil nou in aria sa pana cand valoarea traficului nu scade.

Un mobil poate verifica daca o celula este blocata sau nu, deoarece pe purtatoarea de difuzare este transmisa aceasta informatie. Pentru o astfel de celula, masuratorile necesare pentru aplicarea criteriului Cl nu se mai realizeaza.

Toate datele anterior mentionate sunt transmise de BTS pe canalul logic BCCH. Pentru facilitarea expunerii am folosit insa exprimarea "transmisie pe purtatoare de difuzare'. Aceasta precizare este necesara atat pentru a clarifica rolul canalului logic BCCH, cat si pentru a elimina orice posibila incertitudine sau confuzie privind acest aspect.

        

2.2. Proceduri de gestionare a mobilitatii

Asa cum am mai spus, pentru a putea asigura serviciile achitate de catre un abonat mobil, localizarea sa trebuie cunoscuta in orice moment de timp. Pozitia geografica a unui abonat este strict identificata prin numarul LAI stocat in baza de date temporara VLR care deserveste aria in care se afla mobilul. In cele ce urmeaza vom denumi arie sau zona geografica reuniunea tuturor celulelor cu acelasi LAI. In fapt, fiecare VLR gestioneaza mai multe arii diferite, dar o zona geografica poate fi deservita de un singur VLR. In procedurile de gestionare a mobilitatii este implicata si baza de date permanenta HLR.

Pentru a intelege mai bine mecanismele de gestionare a mobilitatii trebuie avute in vedere doua nivele distincte:

a) nivelul zonei de localizare: toti abonatii dintr-o zona de localizare sunt gestionasi de un VLR si numai unul;

b) nivelul de abonat: fiecare zona de localizare are in evidenta unul sau mai multi abonati; gestionarea datelor pe acest nivel implica atat baza de date permanenta HLR (care contine, pentru fiecare abonat identificat prin numarul MSISDN, adresa SS7 a VLR-ului corespunzator, precum si numarul sau TMSI), cat si baza de date temporara VLR (care corespunzator fiecarui abonat identificat prin TMSI contine codul ariei de localizare in care se afla acesta).

Deci HLR gestioneaza mai multe VLR, fiecare VLR gestionand mai multe arii de localizare (identificate prin LAI) in raza fiecareia gasindu-se unul sau mai multi abonati (adica unul sau mai multi abonati cu acelasi cod LAI). Mai mult, LAI este stocat pe cartela SIM, ceea ce permite pastrarea acestuia chiar si dupa ce cartela SIM a fost scoasa din mobil. De asemenea, codul LAI memorat poate fi comparat permanent cu codul receptionat pe canalul logic BCCH, iar o diferenta intre ele va declansa o procedura de modificare a localizarii. Se pot identifica cateva tipuri distincte si implicit cateva proceduri distincte de modificare a localizarii:

a) localizare initiala - este necesara la primul acces al abonatului in sistem sau cand, imediat dupa pornirea mobilului si introducerea cartelei SIM in aparat, se constata ca LAI memorat este diferit de cel receptionat pe canalul logic BCCH;

b) actualizare a localizarii - este necesara cand, in urma deplasarii abonatului, LAI memorat este diferit de cel receptionat pe canalul logic BCCH.

Acest tip de proceduri poate presupune:

- pastrarea VLR (se modifica numai LAI);

- schimbarea VLR (se modifica atat LAI cat si VLR asociat mobilului).



2.3. Proceduri de gestionare a apelurilor

Vom prezenta in continuare principalele proceduri de gestionare a apelurilor (in fapt procedurile de tratare a noilor cereri de apel) axandu-ne pe doua categorii principale:

a. Apeluri provenite din reteaua mobila si destinate retelei fixe;

b. Apeluri provenite din reteaua fixa si destinate retelei mobile;

Inainte de a incepe expunerea propriu-zisa trebuie facuta o precizare: in GSM tastarea numarului apelat este "off-line' (un numar introdus trebuie validat printr-o tasta dedicata situata pe terminal; numai dupa apasarea acestei taste se declanseaza procedura de accesare a retelei). In retelele fixe, numerotarea este "on-line', nefiind necesara o validare ulterioara a numarului format. De aceea, in cele ce urmeaza, vom considera ca un mobil efectueaza o noua cerere de apel numai dupa ce numarul abonatului apelat este validat.

2.3.1. Gestionarea apelurilor provenite din reteaua mobila si destinate retelei fixe

In acest caz initiatorul este un abonat mobil, iar procedura de gestionare a apelului mobil -> retea fixa implica subnivelele MM, RR, CC din statia mobila. In figura 1 sunt prezentate mesajele de semnalizare schimbate intre diverse entitati implicate in aceasta procedura.

Fig. 1. Mesajele de semnalizare aferente procedurii de stabilire a unui apel abonat mobil -> abonat retea fixa.

Etapele procedurii de stabilire a unui apel abonat mobil -> abonat retea fixa sunt urmatoarele:

- mobilul va accesa canalul RACCH pentru obtinerea unui canal radio dedicat;

- validarea numarului format este echivalenta, relativ la procedurile de semnalizare, cu generarea mesajului CM_SERVICE_REQUEST, care precizeaza identitatea mobilului (TMSI sau IMSI), tipul serviciului solicitat etc.;

- autentificarea mobilului si comutarea transmisiei in mod cifrat;

- mesajul CC_SET-UP contine numarul apelat, care permite rutarea apelului spre postul apelat de catre MSC (prin mesajul MIF);

- reteaua va aloca un circuit de comunicatie intre MSC si CA, informand mobilul despre aceasta actiune prin mesajul CC_CALL_PROCESSING;

- alocarea unui canal de trafic pentru comunicatia mobil -> BSS. Este necesara precizarea ca alocarea canalului de trafic nu este obligatorie in acest moment al procedurii;

- apelarea abonatului fix (declansarea soneriei la postul fix), produce transmisia mesajului ACF catre MSC. Aceasta, la randul sau, va transmite un mesaj corespunzator (CC_ALERTING) catre mobil;

- ridicarea receptorului de catre abonatul fix determina transmiterea mesajului RIU catre MSC. Aceasta, la randul sau, informeaza mobilul despre posibilitatea inceperii convorbirii prin mesajul CC_CONNECT;

- mobilul confirma mesajul CC_CONNECT prin CC_CONNECT_ACK si in acest moment incepe convorbirea propriu-zisa.

            Proceduri specifice de semnalizare au fost implementate si pentru gestionarea finalului de comunicatie, aici existand doua cazuri separate:

a) comunicatia este incheiata de abonatul fix;

b) comunicatia este incheiata de abonatul mobil.

In ambele situatii trebuie asigurata:

- eliberarea circuitului de comunicatie dintre MSC si CA;

- eliberarea canalului de trafic alocat mobilului pentru comunicatia mobil <-> BSS (atat pe sensul ascendent, cat si pe sensul descendent). Primul caz (comunicatia este incheiata de abonatul fix) este prezentat in figura 2, iar cel de-al doilea in figura 3.

Fig. 2. Mesajele de semnalizare aferente procedurii de desfiintare a comunicatiei abonat mobil -> abonat retea fixa (la initiativa abonatului din reteaua fixa).

Cele, doua proceduri sunt asemanatoare si cuprind urmatoarele etape:

- cerere/confirmare de eliberare a canalului de comunicatie MSC -> CA (mesajele FIU, respectiv LIG);

- desfiintarea canalului radio mobil <-> BSS (mesajele CC_DISCONNECT, CC_RELEASE, CC_RELEASE_COMPLETE).

In cazul primei proceduri, primul canal eliberat este cel descendent (BSS -> mobil) iar in cel de-al doilea caz primul canal eliberat este cel ascendent. In ambele cazuri insa, mesajul CC_RELEASE_COMPLETE marcheaza momentul cand atat canalul ascendent, cat si cel descendent au fost eliberate.

Fig. 3. Mesajele de semnalizare aferente procedurii de desfiintare a comunicatiei abonat mobil -> abonat retea fixa (la initiativa abonatului mobil).

2.3.2. Gestionarea apelurilor retea fixa -> retea mobila

In ceea ce priveste apelurile retea fixa -> retea mobila, procedurile de desfiintare a comunicatiei sunt identice celor din § 2.3.1, singura diferenta constituind-o procedura de stabilire a apelului. Aceasta este prezentata in figura 4 si cuprinde urmatoarele faze principale:

- rutarea apelului pana la MSC-ul care deserveste mobilul in momentul cererii de apel;

- pe baza numarului MSISDN, format de abonatul din reteaua fixa, se ruteaza apelul intre CA si cel mai apropiat MSC, notat MSC1 (mesajul MIF);

- MSC1 interogheaza HLR pentru a ruta apelul catre MSC-ul care deserveste aria de localizare curenta a mobilului (MSC-h sau MSC-gazda). Aceasta se realizeaza prin mesajul MAPJSEND ROUTING INFO, trimis de MSC1 catre HLR;

- pe baza MSISDN si a tabelelor interne, HLR determina adresa SS7 a MSC-h. HLR va interoga la randul sau MSC-h prin mesajul MAP_PROVIDE_ROAMING_NUMBER, pentru obtinerea numarului MSRN;

- MSC-h   furnizeaza  MSRN  catre   HLR   (prin   mesajul MAP PROVIDE ROAMING NUMBER ACK), iar acesta il trimite la randul sau lui MSC 1 (prin mesajul MAP SEND ROUTINGJNFO ACK);

- utilizand MSRN, apelul este rutat pana in MSC-h (mesajul MIF);

- apelarea mobilului pe baza TMSI sau IMSI. Acestea se obtin din VLR pe baza MSRN. Mesajul de apel (paging) se transmite pe canalul de control PGH de catre BSC (RR PAGING REQUEST), in urma receptionarii mesajului PAGING de la MSC;

- alocarea unui canal de semnalizare pentru mobil de catre BSC (RR IMMEDIATE ASSIGNMENT),     la     cererea     MS (RR CHANNEL REQUEST). Primul mesaj emis de mobil pe canalul de semnalizare alocat este MM PAGING RESPONSE care permite, ulterior, stabilirea unui dialog direct intre MS si MSC;

- autentificarea mobilului si trecerea in mod cifrat de transmisie;

- alocarea unui canal de trafic dedicat pentru mobil (la interfata MSC -CC_SET-UP);

- alertarea (semnal sonerie) abonatului mobil. Reteaua este informata despre declansarea soneriei prin mesajul CC_ALERTING. MSC transmite catre MSC1 acest mesaj prin mesajul ACE;

- raspuns abonat mobil (CC_CONNECT intre MS si MSC; MSC transmite catre MSC1 acest mesaj prin mesajul FIU).

In acest moment, conversatia poate incepe. Mai remarcam faptul ca MSC1 are pe toata durata acestei proceduri rolul de dirijare (rutare) a mesajelor intre MSC-h si CA (lucru posibil prin functia "gateway' implementata in fiecare MSC). Desfasurarea initierii unui apel mobil -> mobil este foarte asemanatoare cu procedura descrisa anterior. Functia gateway (mai exact rolul MSC1 si al CA) va fi realizata de catre MSC-ul mobilului apelat.

Fig. 4. Mesajele de semnalizare aferente procedurii de stabilire a unui apel

abonat retea fixa -> abonat mobil.

3. Proceduri de semnalizare pentru gestionarea transferurilor (handover)

3.1. Introducere

Transferurile (handover) se pot defini ca mecanisme prin care canalul radio alocat unei comunicatii este modificat fara intreruperea acesteia. Deci, initial, unei comunicatii i se aloca un canal, iar ulterior, prin intermediul mecanismelor de transfer, acesta este modificat. Cauza care genereaza un transfer este deteriorarea calitatii sau a nivelului semnalului receptionat pe un canal. Deci, transferurile vor fi declansate ca urmare a indeplinirii unor asa numite criterii radio (criterii ce calculeaza calitatea si nivelul semnalului receptionat si compara valorile obtinute cu valorile de prag predefinite). Acestea sunt, in general, specifice fiecarui operator, de aceea nu se poate vorbi despre un criteriu radio general valabil.

Un transfer este in marea majoritate a cazurilor consecinta a mobilitatii: modificarea pozitiei geografice a unui mobil necesita alocarea unui nou canal de trafic (aferent noii zone geografice in care se afla acesta) pentru comunicatie. Mai simplu, iesirea din aria de acoperire a unui BTS produce deteriorarea calitatii semnalului; in consecinta, trebuie alocat un nou canal, gestionat de noul BTS (in zona caruia a intrat mobilul). Exista insa si situatia cand un transfer este generat in urma deteriorarii temporare a calitatii semnalului receptionat pe un canal radio (de exemplu din interferentele cu un alt canal etc.) fara modificarea pozitiei geografice a mobilului. Avand in vedere cele afirmate anterior, putem distinge doua categorii de mecanisme de transfer:

· transferuri inter-celulare. Cea mai simpla definitie a acestui tip de transfer este urmatoarea: daca noul canal (alocat in urma transferului) si respectiv vechiul canal sunt gestionate de BTS-uri diferite, atunci transferul este de tip inter-celular. Acesta este o consecinta:

- a modificarii pozitiei geografice a mobilului;

- in cazul unei celule cu trafic foarte intens, MSC poate decide deservirea anumitor apeluri de catre celulele invecinate.

· transferuri intra-celulare. In acest caz, ambele canale (atat cel anterior alocat transferului,  cat si cel alocat in urma transferului) sunt gestionate de acelasi BTS. Acest tip de transfer implica proceduri foarte simple de semnalizare; de aceea, in cele ce urmeaza ne vom concentra pe prima categoric de mecanisme.

Transferurile inter-celulare pot fi si ele de mai multe tipuri:

fara modificarea BSC (noul si vechiul BTS aferente mobilului sunt gestionate de acelasi BTS);

fara modificarea MSC (noul si vechiul BTS aferente mobilului sunt gestionate de BSC-uri diferite; cele doua BSC-uri sunt insa deservite de acelasi MSC);

cu modificarea MSC (noul si vechiul BTS aferente mobilului sunt gestionate de BSC-uri diferite; cele doua BSC-uri sunt deservite de doua MSC-uri diferite).

3.2. Proceduri de semnalizare specifice mecanismelor de transfer

Pe toata durata unei comunicatii, atat mobilul cat si BTS efectueaza masuratori pe canalul radio, iar rezultatele acestora sunt transmise periodic (cu perioada 480 ms) pe SACCH (Slow Associated Control Channel - canal de control lent asociat ce transfera mesaje de supervizare). Statia mobila masoara si calculeaza:

a) pe canalul curent de comunicatie (daca se afla asezata intr-o comunicatie cu BTS):

nivelul mediu al semnalului receptionat (RXLEV);

calitatea medie a semnalului receptionat (RXQUAL). Mediile se calculeaza pe 100 esantioane (TCH), respectiv 12 esantioane SDCCH.

b) nivelul semnalului receptionat pe purtatoarea de difuzare din celulele vecine celei in aria careia se afla. In urma acestor masuratori si calcule se selectioneaza 6 celule (cu cei mai buni parametri) pentru care rezultatele sunt transmise intr-un mesaj MEASUREMENT_REPORT pentru BTS. BTS face, de asemenea, masuratori pe canalele ascendente, putand comanda mobilelor modificarea diversilor parametri:

TA (Timing Advance) - timp de decalare a emisiei;

pentru mentinerea sincronismului mobil <-> BTS;

nivelul puterii transmise etc.

Pe baza rezultatelor obtinute, trimise de catre BTS, BSC va putea stabili celulele candidate pentru un transfer. Criteriile de declansare ale unui transfer sunt la latitudinea operatorului; amintim aici cateva dintre ele:

scaderea RXQUAL sub pragul minim admisibil;

scaderea RXLEV sub pragul minim admisibil.

Transferul (inter-celular) are ca scop transferul comunicatiei din gestiunea unei celule in gestiunea altei celule. Deoarece BSC este modulul care gestioneaza resursele dintr-o celula, in cursul mecanismelor de transfer aceste module (cel care deserveste vechea celula, respectiv cel care deserveste noua celula) vor schimba mesaje intre ele. Cazul de transfer intre doua celule care se afla in aria aceluiasi BSC va fi denumit transfer BSS (modificarea numai a BSS).

In cazul modificarii BSC (handover intra-celular), procedura de transfer are loc prin dialogul intre cele doua BSC, MSC-ul care le deserveste avand rolul de releu.

In cazul modificarii si a MSC, o particularitate interesanta este ca in continuare (adica si dupa transfer), vechiul MSC ramane punctul de legatura intre reteaua GSM si reteaua fixa. Acest MSC se mai numeste si MSC ancora. Noul MSC are rol de releu pentru mesajele subnivelelor CM si MM.

3.2.1. Transferuri BSS

Exista doua situatii care trebuie evaluate:

cele doua BTS (noul si vechiul) sunt sincronizate, ceea ce inseamna ca, daca mobilul este in sincronism cu vechiul BTS, va fi in sincronism si cu noul BTS;

nu exista o relatie de sincronizare intre cele doua BTS. in acest caz, o data comutat in noua celula, mobilul trebuie sa se resincronizeze cu noul BTS.

Procedura de semnalizare aferenta acestui tip de transfer (a doua situatie) este prezentata in figura 1, in care am notat:    BTSo    - vechiul BTS;

BTSn    - noul BTS;

            - decizie de transfer.

Fig. 1. Transfer BSS cu.BTS nesincronizate.

Etapele acestei proceduri sunt:

pe baza rezultatelor si calculelor masuratorilor efectuate de mobil si BTSo, BSC ia decizia de transfer (punctul O pe figura);

BSC rezerva un canal in noua celula (CHANNEL_ACTIVATION);

BTSn confirma rezervarea canalului (CHANNEL_ACTIVATION_ACK);

BSC   comanda   mobilului   comutarea   pe   noul   canal (RR_HANDOVER_COMMAND);

pe TCH, mobilul emite un slot de acces (ca pe RACCH)(RR_HANDOVER_ACCESS)  iar BTSn informeaza  BSC (HANDOVER_DETECTION);

BTSn transmite mobilului informatia de sincronizare (TA) pe FACCH (RR_PHYSICAL_INFO);

se stabileste conexiunea de nivel 2 intre mobil si BTSn (SABM si UA);

mobilul     confirma    BTSn     incheierea    transferului (RR_HANDOVER_COMPLETE);

BSC comanda eliberarea canalului radio alocat mobilului anterior in BTSo (CHANNEL_RELEASE).

Pentru prima situatie procedura este asemanatoare, cu deosebirea ca cele doua BTS fiind sincronizate, nu mai este necesara resincronizarea mobilului cu BTS .

3.2.2. Transferuri intra-MSC

Aceste transferuri implica si MSC pentru asigurarea comunicatiei intre vechiul BSC (BSCo) si noul BSC (BSCn). Procedura este asemanatoare cu cea descrisa anterior, dar prezinta urmatoarele diferente:

BSCo trimite catre MSC, incapsulat in mesajul HANDOVER_REQUIRED (general de BSSMAP), o lista a celulelor in care poate fi transferata comunicatia mobilului;

MSC deschide o conexiune SS7 cu BSCn (SCCP CONNECTION REQUEST) acest mesaj contine si o cerere de transfer transmisa de MSC catre BSCn;

BSCn confirma alocarea resurselor solicitate catre MSC (HANDOVER REQUEST ACK, mesaj ce incapsuleaza un mesaj HANDOVER_COMMAND ce contine toate informatiile necesare mobilului pentru a comuta pe noua celula si pe noul canal);

BSCn trebuie sa informeze MSC despre comutarea mobilului pe noua celula (la receptia mesajului RR_HANDOVER_ACCESS va emite un mesaj BSSMAP HANDOVER DETECTION);

BSCn informeaza MSC despre stabilirea conexiunii de nivel 2 cu mobilul (la receptia mesajului RR_HANDOVER_COMPLETE, BSCn emite mesajul BSSMAP HANDOVER COMPLETE);

MSC va comanda BSCo eliberarea canalelor alocate anterior mobilului; de asemenea, MSC va elibera conexiunea SS7 cu BSCo .

Aceasta procedura este prezentata in figura 2 (simplificat, cu notatia BSS =BTS+BSC).

BSSn

 

BSSo

 

Fig. 2. Mecanism de transfer intra-MSC (simplificat).

3.2.3. Transferuri inter-MSC

Fara a prezenta in detaliu si aceasta procedura, vom face numai cateva precizari (notam MSCn noul MSC si MSCo vechiul MSC):

MSCo este cel care asigura legatura cu reteaua fixa;

este necesara atat stabilirea unui circuit de voce, cat si a unei legaturi intre MSCo si MSCn;

mesajele schimbate intre cele doua MSC sunt gestionate de protocolul MAP;

pe toata durata comunicatiei, dupa transfer, BSCn si MSCo raman in legatura (conectate).

Procedura, asemanatoare celor prezentate anterior, va contine suplimentar mesaje de comunicare MSCo <-> MSCn (voce si SS7) respectiv mesaje MSCo <-> BSCn







Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani