CHIRITA IN PROVINTIE
-expunerea subiectului -
Actul I
Cucoana Chirita,calare pe cal,intra in curtea boiereasca (de la mosia Barzoieni) .Este inconjurata imediat de o multime de tarani nemultumiti de comportarea lui Gulita,fiul Chiritei,care ii batjocorea si le provoca pagube : le-a ucis un vitel,a dat foc unui bordei,nacajea fetele din sat si altele.Chirita nici nu vrea sa auda plangerile lor,numindu-i "toparlani" si "mojici" , alungandu-i apoi cu calul.
La strigatele ei,din casa apar Gulita,profesorul de franceza Sarl, angajat pentru Gulita,feciorul de curte Ion si Safta,cumnata sa,care locuia cu familia Barzoi.
*
Note:
a.Scena coborarii de pe cal prilejuieste un prim contact al cititorului cu personajul comic si grotesc pe alocuri care este Chirita:
"Sarl (apropiindu-se de Chirita):Madam cocona.sari in brati a me.
Chirita(cochetand):In bratale d-tale,monsiu Sarla?Esti foarte galant.insa ma tem.
Sarl:O!non te tem.ca sunt vurtos.
Chirita:Nu de-aceea.ca si eu is usurica ca o pana;dar apoi.sa sar in bratale unui cavaler.nu stiu de sa cuvine.
Sarl:Daca non vre la mine,sari la Ion.(In parte J' aime mieux ça.
Chirita:Ei,daca vroiesti numaidecat,monsiu Sarla.atane-te,ca sar.
Sarl:No.poftim.une,deux,trois.
Chirita(sarind):Hup!
Sarl(in parte):Cristi!usuratic ca un pan.merci.
Chirita(in parte):Ii nostim frantuzu.(Tare:) Ati vazut agilitaua mea ? Ioane.du calu la grajdi si-l adapa ; dar sa nu-i scoti saua.Auzi ? "
b.In aceeasi scena facem cunostinta cu Gulita, frate geaman prin educatie cu Goe al lui Caragiale :
"Chirita:Nu te potrivi,monsiu Sarla,ca-i copil inca.
Sarl:Oui.copil.obraznic.
Chirita:Ce sa-i faci daca are duh,Gulita nineacai.(Saruta pe Gulita.)Imi seamana mie.bucatica taieta.Hai,du-te cu domnu profesor de invata frumusal,ca t-oi face straie de moda noua.
Gulita:Da.cal mi-i cumpara ?
Chirita:Cum s-a face babacu-tau ispravnic."
*
Retragandu-se la umbra cu Safta,cumnata ei,Chirita ii marturiseste gandul ei fierbinte de a deveni ispravniceasa,prin numirea sotului sau Barzoi in acest post provincial important (ispravnicul-reprezentant al guvernului,un post similar cu cel de prefect,de astazi).I se pare firesc,pentru ca familia ei a patimit la 48 ,pierzand vreo "zece capete de vite" si suferind de friguri (Barzoi) si de masele (ea).Bucuria Chiritei venea din avantajele materiale si din prestigiul pe care l-ar fi capatat:ar fi avut "doi jandari" la poarta,capatanile de zahar nu s-ar mai fi sfarsit (ca plocoane) s.a.
*
Nota.Chirita vrea sa aprinda o tigara,pentru ca asa e moda.Urmeaza un dialog savuros cu "monsiu Sarl",in care intervine si Gulita:
"Sarl(inaintandu-se):Poroncesc,madame.
Chirita:Nu cumva ai fosfor cu dumneata?
Sarl(aprinzand un chibrit):Voilà ,madame.(In parte) Elle fume comme un caporal.)
Chirita(aprinzandu-si o tigara groasa):Merci.Voulez-vous aussi boire une cigare?
Sarl(in parte):Aïe..aïe.elle va recommencer ses traductions libres.
Chirita:Ils sont de minune.cigares de Halvanne.
Sarl(luand o tigara) :Merci,madame.
Gulita:Tagara de halva?Nineaca,da-mi si mie o tagara.
Chirita:Auzi?Atata ar mai trebui!Cuconasii nu trag tagari.
Gulita:Ei.mata de ce tragi,daca esti cucoana?
Chirita:Taca-ti gura,plodule!Monsiu Sarla.ian dites-moi,je vous prie:est-ce que vous êtes .multamit de Gulita?
Sarl:Comme çi,comme ça.multemit et pas trop.
Chirita:C'est qu''il est très.zburdatic.mais avec le temps je suis sùre qu'il deviendra un tambour d'instruction.
Sarl:Oui.adica doba de carte.tambour.nous disons comme ça en moldave.
Sarl(in parte):Ah,bon!la voilà lancée!
.........................
Chirita:Quel bonheur!Gugulea nineacai!Auzi ce spune monsiu Sarla?Zace ca ai sa vorbesti frantuzeste ca apa.N'est -ce pas ,monsieur Charles,qu'il parlera comme l'eau?
Sarl:Comme?Ah,oui,oui.vous dites comme ça en moldave.Oui.oui.
Chirita:Da'ian sa-i fac eu un examen.Gulita,spune nineacai,cum sa cheama frantuzaste furculita?
Gulita:Furculision.
Chirita.Frumos.Dar friptura?
Gulita:Fripturision.
Chirita:Prea frumos.Dar invartita?
Gulita:Invatision.
Chirita:Bravo.Gulita!Bravo,Gugulita!(Il saruta.)
Sarl (in parte,furios):Gogomanition,va!"
*
In timpul acestui "examen" soseste o depesa de la Iasi,adusa de Ion .Cu toata ca era nerabdatoare ,Chirita da ordine ca scrisoarea sa-i fie prezentata pe un servet asezat pe un "talger".Ion alearga sa-i faca pe voie,dar nu intelege prea bine si pune scrisoarea sub "sarvet",ceea ce o infurie iarasi pe snoaba Chiritoaie.
In sfarsit,scrisoarea este deschisa si Chirita,cu sufletul la gura,afla ca Barzoi a devenit ispravnic,asadar ea este ,in sfarsit,ispravniceasa.Isi face pe loc planuri:sa-si cumpere "bonturi si tenechele" si sa obtina pasaport pentru Paris.
In scena apare si Luluta,care se apropie cantand.Afla vestea de la Chirita,dar arata ca nu-i pasa.De fapt,de mai multa vreme,Luluta se prefacea ca nu-i in toate mintile,pentru a impiedica intentiile Chiritei,in grija careia se afla, de a o logodi si apoi marita cu Gulita,cu singurul scop de a pune mana pe averea mostenita de tanara de la parintii ei.
In monologul ce urma,aflam de la Luluta ca era tare trista,negasind alinare de la cei din jur,fara parinti si cu singurul ei prieten indragit,Leonas,plecat de trei ani in lume,fara sa-i dea nici o veste.
Gulita,ca s-o impresioneze pe Luluta,vrea sa-i arate cum calareste ca un adevarat barbat,insa cade de pe cal si lesina,facandu-se de ras si starnind panica in jur.
In timpul acesta,la poarta se iveste Leonas,care o striga pe Luluta.Aceasta se arunca in bratele lui si ii spune cat este de nefericita.La randul lui,Leonas ii spune ca a stat trei ani la Paris si ca acum a venit s-o ia cu dansul.Discutia lor este intrerupta de Chirita ,care,afland cine este,vrea sa puna jandarmii sa-l arunce afara.Leonas scoate insa un pistol cu care ii sperie pe toti si apoi pleaca,promitandu-i Chiritei "toate sotiile" din partea lui.
Dupa plecarea lui Leonas,Chirita da ordin sa se pregateasca trasura si curcanul cel batran pe care-l ceruse Barzoi,dupa care se indreapta catre ispravnicia aflata undeva,"intr-un targ de tinut".
Actul II
Ajunsa ispravniceasca,Chirita se bucura ,dar Barzoi nu era deloc incantat:" Ard-o focu ispravnicie!ca mare belea -i pe capul meu!De cand m-o impins pacatele sa fiu in slujba.tot dojane primesc de la departament.)asta n-ar fi nimica.dar ati capchiet cu totii in casa.ba inca m-ati capchiet si pe mine!"
INTREBARI SI SARCINI FORMATIVE 1.Incercati sa schitati portretul Chiritei. R.Inculta si snoaba,aroganta si dispretuitoare cu cei sarmani, lacoma si ridicola . 2.Folosind pasajele citate ,descoperiti sursele umorului la Alecsandri. R.Putem vorbi de prezenta tuturor tipurilor de comic: de situatie (de exemplu,gestul Chiritei de a-i darui lui Leonas portretul sau folosirea curcanului ca pesches perpetuu);de moravuri (vezi modul de rezolvare a petitiilor,cu ajutorul batranului curcan); de caracter (frivolitatea Chiritei,contrastul dintre pretentiile de mare cucoana ale Chiritei si deprinderile sale grobiene);de limbaj,extrem de bine reprezentat (prin nume: Gugulita,Barzoi etc.;prin cuvinte stalcite - romanesti sau frantuzesti;prin amestecul de termeni aflati in registre stilistice diferite etc.) 3.Realizati o paralela succinta intre Gulita si Goe,personajul lui Caragiale. R.Amandoi apartin unor familii instarite de altadata,cu o cultura minimala,dar cu ifose de .familie inalta; sunt rasfatati,lenesi si obraznici;infumurati si dispretuitori fata de oamenii simpli;lipsiti de educatie si de cunostinte elementare;primesc laude nemeritate s.a. |