|
Prezinta conditia femeii, prin referire la un personaj dintr-o opera studiata, apartinand unui autor canonic.
Otilia este un personaj complex, definitoriu, eponim. Titlul anticipează tema romanului care pune
accentul pe caracterul imprevizibil al eroinei si care face din operă o poveste a enigmei feminitătii.
În intentia scriitorului, cartea purta titlul “Părintii Otiliei”, ilustrând astfel motivul balzacian al
paternitătii, urmărit în relatiile părinti-copii, în contextul epocii interbelice. Fiecare ... Continuare Morometii, de Marin Preda (vol. I, 1955)
Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda, prin referire la: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale.
Actiune
Actiune = totalitatea evenimentelor, a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera
literara.
Povestirea se desfăsoară pe mai multe planuri, diferite ca importantă: al familiei Moromete,
al lui Birică, apoi Tugurlan etc. Romanul are trei ... Continuare Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Camil Petrescu.
Eroul romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu, trăieşte două realităţi: realitatea timpului cronologic (frontul) şi realitatea timpului psihologic.
Ştefan Gheorghidiu este un personaj problematic; un intelectual-student la filozofie, cu preocupări teoretice, un tip orgolios, avid de cunoaştere absolută ... Continuare Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Liviu Rebreanu.
Pe scurt:
Ion de Liviu Rebreanu
Personajul Ion este unul de referintă în literatura română, concentrând tragica istorie a săranului
ardelean din primele decenii ale secolului trecut.
Încă de la începutul romanului, la hora satului se evidentiază feciorul lui Alexandru Pop Glanetasu,
Ion, urmărind-o pe Ana cu o privire stranie, apoi o vede pe Florica, care îi era dragă, însă e
constient c ... Continuare Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor) intr-un roman modern studiat.
Autor – narator – persoanaje – cititori => relatia dintre aceste instante este de subordonare.
Autorul
Este persoana care scrie o carte, redacteaza o piesa de teatru, un eseu etc.
1 se afla in afara textului
2 are o viziune de ansamblu asupra continutului
3 concepe mesajul
4 alege modalitatile de a opera cu tehnicile narative
5 creeaza opera, alege modalitatile de exprimare si personajele, ... Continuare Exemplifica trasaturile romanului modern, prin referire la o opera literara studiata.
Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu si apărut în anul 1920.
Liviu Rebreanu este creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv
din literatura română . Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. Destinul fiecarui
personaj devine astfel o problema de psihologie umana, determinata nu numai de factori sociali, ci
si de impulsuri ale fiintei ce ... Continuare Ilustreaza conceptul operational roman, prin referire la o opera literara studiata
Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu si apărut în anul 1920.
Liviu Rebreanu este creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv
din literatura română . Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. Destinul fiecarui
personaj devine astfel o problema de psihologie umana, determinata nu numai de factori sociali, ci
si de impulsuri ale fiintei ce ra ... Continuare Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si realista.
In proaza realista: Personajele sunt construite, de asemenea, în spirit realist, sustinând firul epic al
romanului. Personajul principal este tipic realist, exponential pentru o anumită categorie socială, iar
structura sa psihologică este pusă sub semnul unor trăsături dominante: tipul tăranului, caracterizat
printr-o inteligentă dură, egoism si cruzime, dar mai ales printr-o vointă imensă. Con ... Continuare Prezinta asemanari si deosebiri intre trasaturile povestirii si ale nuvelei.
-povestirea este o specie epică în proză, de dimensiuni mai reduse decât nuvela si mai întinsă decât
schita, care se limitează la nararea unui singur fapt epic, interesul concentrându-se nu în jurul
personajelor, ci al situatiilor
-implicarea naratorului în actiune este mai mare decât în nuvelă (naratiune subiectivizată),
-constructie mai putin riguroasă decât a nuvelei
desfăsurarea actiuni ... Continuare BADIEI MIHAI EMINESCU - de Radu Mihai Crisan
Tu eşti altarul nostru dac
Şi veşnicia verde
Ne eşti catapeteasmă şi ne dori
Pe-o rană veşnic veche
Învie-ne! Iartă-ne! Judecă-ne!
Iisus te-a-ntrupat pentru-aceasta
Un neam care piere
’Ţi deschide fereastra
Smerite Eminescu
Pe care te-am făcut să plângi
Cu lacrimi moi, de sânge
Te rog, îndură-te de noi
... Continuare TESTAMENTUL POLITIC AL LUI MIHAI EMINESCU
Cântări şi laude-nălţăm
Noi, Ţie Unuia
Primindu-l cu psalme şi ramuri
Plecaţi-vă neamuri,
Cântând Aleluia!
Christos a înviat din morţi,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte călcând-o.
Lumina ducând-o
Celor din morminte!
Mihai Eminescu
Arta supremă a războiului este înfrângerea inamicului, prin
înşelătorie, ... Continuare Nikolai Spanov – Conspiratorii, Partea a IV-a, ESPLA, 1953
“În stepa mongolă, unduită de şiruri răzleţe de coline pleşuve şi brăzdată de zbârciturile unor râpe stâncoase, se afla o mânăstire singuratică şi părăsită.
Peretele de lut care împrejmuia mânastirea se prăbuşise pe alocuri, iar sub pagoda scundă a porţii nu mai existau decât canaturile ei ajurate. Desc ... Continuare Jean Marques-Riviere – La umbra manastirilor tibetane
”Steagurile moriştilor, inscriptionate cu rugăciuni, se invârtesc cu un scârtâit surd, scuturând clopoteii; in templul de la Casa de Rugăciune, meditativi şi tăcuţi, călugării au sosit unul după altul, infăşuraţi in mantalele lor galbene, chemaţi de clopot şi de murmurele enormului corn; în timp ce cornul începu să cânte cu ... Continuare ANTOLOGIE VEDICA – ESPLA 1983
“ … Specificul vedic constă în faptul că s-a preocupat îndeosebi de interese omeneşti luate ca întreg. În diverse ocazii şi pentru a rezolva situaţii speciale şi individuale, care au ca obiect necesităţi stringente sau suferinţe de moment, forţele supranaturale trebuie puse în acţiune. În acest context, vechile practici vrăjitoreşti ... Continuare "Ne vorbeste Parintele Cleopa" - vol. 4 “DESPRE FARMECE, VRAJITORIE, ASTROLOGIE SI MAGIE”
“Povestind aceste momente, (George) Strat remarcă faptul că indigenii pe care i-a cunoscut la Fernŕn-Vaz posedau un simţ deosebit pentru ritm. Ei cântau rareori din gură şi atunci se tânguiau prelung şi duios. Orchestra lor cuprindea oricâte instrumente puteau strânge şi muzica era numai ritm, un ritm făra greş, încetinit sau iuţit, dupa cerinţ ... Continuare Mircea Eliade – India - RISHIKESH, Ed. Georgescu-Delafras, 1935
“…. După o călătorie rapidă cu o tonga, iute purtată de cai împodobiţi cu pampon şi clopoţei,……… mă întorc la bungalow. Linişte şi apoi, deodată, liniştea e deşirată de clopotele templeleor; clopote cu ecou scurt, cristalin, fără melancolia bisericilor ortodoxe, fără solemnitatea catedralelor: ritm de al ... Continuare SAMANISMUL - Mircea Eliade – Samanismul si tehnicile arhaice ale extazului, Paris, 1964
“Şamanii propuneau în principal prin activitatea lor, o experienţă mitică prin care doreau să depăşească timpul şi spaţiul, cu alte cuvinte, să poată aboli timpul şi dobândi condiţia originară despre care vorbeau miturile comunităţilor din care făceau parte, sau să împărtăşească natur ... Continuare Willibald Alexis – Pantalonii cavalerului von Bredow, Ed. UNIVERS, 1976.
“…un clopoţel face parte din vestimentaţia lui Akemi; răsunau clopotele de la templele Daishoji şi Shippoji…au pornit să bată ritmic, imediat după ce s-a luminat de ziuă, şi, încă mai bat şi urmau să bată mult după ora prânzului, la sărbătoarea Primăverii…tocmai conteniseră clopotele de seară…clopotul de ... Continuare Victor Hugo – Mizerabilii, Vol. III, Cartea a V-a, Omul cu Clopotelul, Ed. Cartea Romaneasca, 1981
“ – Auziţi clopotele?
Sunau clopotele mânăstirii care chemau la slujba de dimineaţă. Ruprecht impreună liniştit mâinile; Hans auzi peste ape corul călugărilor. Când aceştia sfârşiră de cântat, argatul se întoarse spre iuncher:
- Ţin să vă mărturisesc că, o clipă, nici eu n-am mai ştiut ce să fac. Acum ... Continuare Konstantin Fedin – Orase si ani, Ed. Univers, 1979
“ - Ia te uită, dumneata eşti, moş Madeleine! Spuse omul.
Numele acesta, rostit astfel în acest ceas întunecat, în acel loc necunoscut şi de un om necunoscut, îl făcu pe Jean Valjean să dea înapoi. La toate s-ar fi aşteptat, numai la asta nu. Cel care îi vorbea era un moşneag adus de spate şi şchiop, îmbrăcat aproape ca un ţăran, & ... Continuare
|
