| | | | |
| | 
Ce inseamna ca sunt om?
Pe tema existentei umane s-au emis diverse ipoteze de-a lungul timpului. Se poate spune ca pe aceasta tema se discuta din totdeauna. Este un subiect care inca pune in dificultate gandirea umana, se pun probleme de genul cum am aparut(sunt 2 ipoteze:cea religioasa si teoria evolutionista a lui Darwin)?cum gandim si avem vointa proprie?de ce ne sunt conditionate anumite actiuni?de ce se impun limite ...
Continuare Intelegere si explicitare
Ca īnţelegere, Dasein-ul īşi proiectează fiinţa către posibilităţi. Această fiinţă īntru posibilităţi care īnţelege este ea īnsăşi o putinţă-de-a-fi şi aceasta datorită repercursiunii acestor posibilităţi, ca deschise, asupra Dasein-ului. Proiectarea pe care o implică īnţelegerea ...
Continuare Faptul-de-a-fi-aici-ca-loc-de-deschidere in ipostaza de intelegere
Situarea afectivă este una dintre structurile existenţiale īn care se menţine fiinţa "locului-de-deschidere". Deopotrivă de originară cu ea īn constituirea acestei fiinţe este īnţelegerea. Situarea afectivă are de fiecare dată o īnţelegere a ei, chiar dacă nu face decīt să o reprime. Īnţelegerea este īntotdeauna determinat ...
Continuare Frica - un mod al situarii afective
Fenomenul fricii poate fi considerat īn trei privinţe: lucrul de care īţi este frică, faptul de a-ţi fi frică, lucrul pentru care īţi este frică. Aceste posibile moduri de a privi frica merg mīnă īn mīnă şi ele nu sīnt īntīmplătoare. Prin ele iese la lumină structura situării afective īn genere. Analiza se īntregeşte prin tr ...
Continuare Faptul-de-a-fi-aici-ca-loc-de-deschidere in ipostaza de situare afectiva
Ceea ce ontologic avem īn vedere prin termenul situare afectivă este, ontic vorbind, lucrul cel mai cunoscut şi cel mai cotidian: dispoziţia, tonalitatea afectivă. Īnainte de a face recurs la o psihologie a dispoziţiilor, care de altminteri se află complet la īnceput, e cazul să privim acest fenomen ca pe un existenţial fundamental şi să-l contur ...
Continuare Spatialitatea Dasein-ului si spatiul
Ca fapt-de-a-fi-īn-lume, Dasein-ul des-coperă de fiecare dată deja o "lume". Această des-coperire īntemeiată īn mundaneitatea lumii a fost caracterizată ca eliberare a fiinţării către o totalitate a menirilor funcţionale. Faptul-de-a-face-ca-ceva-să-funcţioneze (potrivit menirii sale) şi astfel de a-l elibera se īmplineşte īn modul ...
Continuare Spatialitatea faptului-de-a-fi-in-lume
Dacă atribuim Dasein-ului spaţialitate, atunci este evident că acest "fapt-de-a-fi-īn-spaţiu" trebuie să fie conceput pornind de la felul de a fi al acestei fiinţări. Spaţialitatea Dasein-ului, care, prin esenţa lui, nu este o simplă-prezenţă, nu poate să īnsemne ceva precum survenirea īntr-un punct din univers şi nici faptul- ...
Continuare Metoda de pregatire a strategiei de lucru
Textul lui Kant care ilustrează metoda de pregătire
Ne vom folosi de un text al lui Kant pentru a susţine etapele muncii pregătitoare şi a pune la punct marile linii ale metodei
Supunāndu-ne, o dat mai mult, unei metode - o cale pentru atingerea adevărului -, am putea să elucidăm sensul textelor. Cāteva rānduri din Kant ne vor oferi un punct de plecare:
...
Continuare Metoda si principiile ei directoare
Principii directoare
A şti să citeşti
Primul principiu director, prima regulă de acţiune privesc această necesitate a unei lecturi active, destinată să identifice conceptele importante, care joacă un rol strategic, şi să ofere definiţii de bază.
De ce să-i subliniem īn mod special importanţa? Īn cultura noastră, une ...
Continuare Definirea si obiectivul comentariului de text
Comentariul de text constă īn a pune īn evidenţă problematica şi problema constitutive ale textului (care presupun, bineīnţeles, īnţelegerea temei şi tezei autorului). Este vorba de a clarifica problema conţinută īn text pătrunzānd tema şi teza, apoi de a degaja organizarea conceptuală şi, īn sfārşit, de a proceda, eventual, la ...
Continuare Disertatie si comentariu de text
Unitate de exigenţă
Comentariul de text se prezintă, sub multiple aspecte, ca un fel de oglindă a disertaţiei. Vi se dă un fragment filosofic şi trebuie să puneţi īn evidenţă tema, teza sau ideea directoare, problematica constitutivă a acelui text (este vorba īntotdeauna de a explicita problema filosofică ridicată şi de a ...
Continuare Disertatia redactata
Reguli necesare pentru definiţii:
. A nu admite fără definiţie nici unul dintre termenii cāt mai obscuri sau echivoci.
. A nu īntrebuinţa īn definiţii decāt termeni perfect cunoscuţi sau deja explicaţi.
Reguli necesare pentru axiome
. A nu admite īn axiome decāt lucruri evidente.
Reguli necesare pentru demonstraţii
. A demonstra toate propozi ...
Continuare Munca de pregatire a disertatiei
Pericole şi principii de acţiune
Pericole
. Situarea īn afara subiectului este unul din pericolele cele mai răspāndite. El constă īn redactarea unei disertaţii asupra unui subiect apropiat sau radical diferit de cel ce se oferă implicit reflecţiei, ceea ce īnseamnă să reflectezi īn afara temei şi mai ales īn afara problemei precise: candidatul fi ...
Continuare Diferitele tipuri de planuri
Planuri, structuri logice
Studiul diferitelor planuri posibile reprezintă un element important şi decisiv. El trebuie să sesizeze, īn primul rānd, că se află aici nu īn faţa unor elemente arbitrare, neesenţiale şi cotingente, a unor forme retorice contestabile, ci a unor adevărate structuri logice, care răspund unor necesităţi de organiz ...
Continuare Metoda disertatiei filosofice
Disertaţia desemnează o "demonstraţie - argumentaţie" riguroasă şi metodică, avānd a converti totdeauna un enunţ īn problemă, īn aşa fel īncāt să lucreze la rezolvarea acesteia, să determine problema fără a o dezagrega vreodată şi să răspundă la formularea subiectului. Īn definitiv, disertaţia se īn ...
Continuare Arta de a citi
Citirea unui text filosofic: un act
Pe parcursul īntregului an trebuie să citească şi să ajungă la texte. Dar cum să citeşti pentru a trage cel mai mare folos din lecturile tale? Īntr-adevăr, cititul este o artă şi īn acest domeniu trebuie să dobāndeşti o metodă. Mai īntāi, adevărata lectură filosofică rezidă īn ...
Continuare Retorica si filozofie
Retorica activă īn exerciţiile filosofice se defineşte deci astfel: o artă de a gāndi şi de a te exprima bine, de a-ţi desfăşura argumentele īn bună ordine, astfel īncāt să obţii adeziunea spiritelor ca şi a oricărui auditor. Sub acest unghi, filosofia şi retorica sunt două surori gemene, a doua punānd īn formă ideile ...
Continuare Fundamentele filosofice ale metodei
Metodă şi ordine: moştenirea carteziană
Definiţia carteziană a metodei
Evitarea hazardului. Fără metodă, suntem supuşi hazardului; de aceea ea se dovedeşte a fi riguros indispensabilă. Fără īndoială există şi posibilitatea descoperirii adevărului graţie īntāmplării, dar cercetarea noastră dep ...
Continuare Regulile si conceptele specifice metodei filosofice
Īn esenţă, conceptele şi elementele specifice ale metodei filosofice sunt: chestionarea, problema, miza, planul conceput ca prelungire a acestor date. Ele constituie componentele problematicii pe care am definit-o īn capitolul precedent ca arta şi ştiinţa de a dezvălui problema filosofică subiacentă enunţării exerciţiului, apoi de a pro ...
Continuare Ideea de metoda
Metoda filosofică (analiză, chestionare, problematică, reflecţie etc.) īngăduie studentului să evite hazardul unei cercetări empirice, să procedeze printr-o abordare ordonată şi sigură.
Pentru ca studenţii să nu aibă de suferit din pricina unei lacune īn pafoplia instrumentelor de lucru la dispoziţia lor, ne vom consacra, ...
Continuare | | | | |