Sateliti meteorologici

Satelitii meteorologici poarta camere video si alte instrumente indreptate catre atmosfera terestra. Acestia pot furniza avertismente in legatura cu instabilitatea vremii si contribuie foarte mult la prognoza meteorologica. NASA a lansat primul satelit TIROS 1, in 1960, care transmitea aproximativ 23000 de fotografii ale Terrei si ale atmosferei. Administrartia Nationala a Oceanelor si Atmosferei ...
Continuare

17.9 PREVEDEREA EVOLUTIEI SITUATIEI METEOLOGICE LA BORDUL NAVEI MARITIME

După întocmirea hărţii sinoptice pe baza mesajului codificat de analiză se trece la întocmirea prognozei. Este bine ca pentru o prognoză să se folosească o serie de hărţi succesive pentru a urmări în timp evoluţia diferitelor procese meteorologice, ceea ce permite aprecierea unde şi cu ce viteză se deplasează masele de ser cald ...
Continuare

Hartile FS, FU, FX., continut, analiza, interpretare

Hărţile FS, FU, FX, sunt hărţi de prognoză. Prognoza este etapa finală care reprezintă o activitate hidrometeorologică complexă, care necesită cunoştinţe aprofundate de specialitate. Dintre metodele folosite pentru aceasta menţionăm: extrapolarea unor valori înscrise, modelarea matematică. Hărţile meteosinoptice ...
Continuare

PROGNOZE HIDROMETEOROLOGICE

Prognoza meteorologică este activitatea de prevedere a condiţiilor meteorologice, pentru o perioadă de 24 până 72 de ore şi mai mult, pe baza informaţiilor recepţionate codificat sau în clar, inclusiv la bordul navelor. O bună prognoză depinde de cantitatea, calitatea informaţiilor şi de continuitatea acestora. Complexitatea prognozelor m ...
Continuare

Harta meteosinoptica

Harta meteosinoptică se întocmeşte prin valorificarea datelor şi informaţiilor rezultate în urma observaţiilor meteorologice, în scopul realizării prognozelor de durată scurtă şi medie. Observaţiile sinoptice se execută din trei în trei ore, dar observaţiile principale sunt cele de la orele 00.00, 06.00, 12.00, 18.00, funcţie de fusu ...
Continuare

SINOPTICA METEO

Schema Bjerknes Datele din conţinutul hărţilor de analiză provin din decodificarea mesajelor SYNOP - SHIP pentru hărţile meteo -sinoptice de bază, de tip SHIP şi de tip RADIOTEMP pentru hărţile sinoptice de altitudine. Pentru fiecare punct de pe mare sau staţie de coastă sunt înscrise scheme Bjerknes (fig.17.23) în care elementele  ...
Continuare

INFORMAREA HIDROMETEOROLOGICA

In sprijinul navigaţiei şi al activităţilor tehnologice maritime, alături de documentarea climatologică din spaţiul oceanic, un rol important îl reprezintă informarea meteo-oceanografică în clar şi codificată ceea ce intr-un sens global conduce la conceptul de asigurare hidrometeorologică maritimă (AHMM). 17.6.1 Informare hidro ...
Continuare

MASE DE AER SI FRONTURI ATMOSFERICE

Repartiţia neuniformă în plan orizontal a temperaturii aerului şi presiunii atmosferice determină deplasarea maselor de aer dintr-o zonă în alta, ceea ce produce modificări importante ale vremii. Masa de aer se defineşte ca porţiunea de aer din troposferă având suprafaţă mare (500.5000 km) şi înălţime ce poate atinge 10 km, ...
Continuare

Forme barice secundare inrudite cu anticiclonul

Formele barice secundare înrudite cu anticiclonul sunt: - dorsala; - şa barică: Dorsala anticiclonică este o prelungire a unui anticiclon între două depresiuni şi se prezintă astfel: - izobarele sunt în formă de "U" ; - vântul este moderat ca urmare a izobarelor mai distanţate; - vreme bună. Şaua barică este o formaţiune barică ...
Continuare

CAMPUL BARIC

Câmpul baric reprezintă câmpul distribuţiei presiunii atmosferice în plan orizontal, la nivelul mării. Câmpul baric se reprezintă prin sisteme de izobare unde izobarele sunt linii de egală presiune atmosferică. Izobarele sunt asemănătoare curbelor de nivel din topografie şi reprezintă intersecţia suprafeţelor izobarice cu suprafaţa t ...
Continuare

Circulatia generala a atmosferei. Regimul vanturilor pe glob

Mişcările orizontale ale aerului Variaţia elementelor meteorologice presiunea şi temperatura aerului determină mişcarea continuă a atmosferei terestre. Vântul reprezintă efectul deplasării aerului atmosferic. Studiul mişcărilor aerului atmosferic are în vedere în primul rând forţele care acţionează asupra particulelor de ae ...
Continuare

REGIMUL ANEMOBARIC

Presiunea atmosferica si variaţiile sale, exprimare, conversie, măsurare, corectare Atmosfera terestră se menţine în jurul Pământului ca urmare a acţiunii forţei de gravitaţie. Prin greutatea sa aerul atmosferic exercită o presiune asupra tuturor corpurilor aflate în atmosfera terestră, presiune numită presiune atmosferică. Presiunea ...
Continuare

Fenomene meteorologice, codificare, notare conventionala

Fenomenele meteorologice se prezintă într-o gamă largă şi variată şi pot fi grupate în: - hidrometeori; - litometeori; - fotometeori; - electrometeori; cu notare prin semne convenţionale de circulaţie internaţională. Dintre semnele principale care se generalizează pe hărţile meteorologice menţionăm: - precipita ...
Continuare

Nebulozitate, nori, fenomene meteorologice

Nebulozitatea Pentru un observator situat astfel să poată percepe în orice direcţie linia orizontului, acoperirea cerului de nori este variabilă in timp. Cerul poate fi în întregime senin, parţial acoperit de nori, sau în întregime acoperit de nori. Nevoia unor caracterizări mai precise a determinat pe specialişti să recurgă la scări convenţ ...
Continuare

UMIDITATEA ATMOSFERICA

Umiditatea atmosferică, exprimare, măsurare, determinări analitice Procesele fizice studiate în cadrul regimului termohigrometric sunt procese reversibile: evaporarea, condensarea, sublimarea, cu consecinţe în producerea norilor, apariţia precipitaţiilor atmosferice. Evaporarea determină în cadrul mişcărilor convectivo-ascendente nebulozitatea &# ...
Continuare

TERMICA ATMOSFEREI

Temperatura aerului, exprimare, conversii, măsurare DEFINIŢIA 17.6 Temperatura aerului desemnează un parametru de stare care exprimă, în momentul ales şi într-o scară convenţională, căldura unui corp, ca rezultat al energiei sale interne şi al schimburilor de energie cu efect termic, pe care acel corp le efectuează cu alte corpuri sau cu me ...
Continuare

Eclipsa de Luna

O eclipsă de Lună are loc atunci când Luna, în mişcarea sa în jurul Pământului, intră în umbra acestuia.Aceasta se întâmplă când Soarele, Pământul şi Luna sunt aliniate exact sau foarte apropiat (eclipsă parţială) cu Pământul în mijloc. Întotdeauana "faza" Lunii la o eclipsă de Lună este cea de Lună Plină. Tipul ş ...
Continuare

Telescopul hubble

Telescopul spaţial Hubble se învârte în jurul Pământului, în spaţiul cosmic, şi cercetează cerul cu o claritate şi o exactitate pe care nu o are nici un alt telescop amplasat pe pământ. Denumirea a primit-o în cinstea astronomului american Edwin Hubble. In 1990, Telescopul Spatial Hubble a fost pozitionat pe orbita, din naveta spatiala Discovery, la 381 de mil ...
Continuare

Calatoria in cosmos

Oamenii au observat cu interes ceruri folosind telescoape uriase. Totusi, din cauza stratului de aer care inconjura Pamantul vedrea lor era impiedicata .In aceste conditii, au trimis rachete, in spatiu pentru a cunoaste mai bine Universul. Cu ajutorul acesor rachete, au lansat in jurul Pamantului sateliiti construiti prin priceperea oameniilor. Datorita lor avem fotografii ale planetei noastre, av ...
Continuare


Fatal error: Call to undefined function afiseaza_428_jos() in /home/svadan35/public_html/referatele/referate/noi/astronomie/index.php on line 147