|
| |  Jokay Mor – Eppur si muove - Clopotul lui Rákózi - 1956
“Mutarea acului orologiului nu mai adună publicul, a spus redactorul în timpul nopţii, stând în faţa Primăriei. N-a spus însă ce s-a petrecut duminică, după slujbă, în piaţa din faţa bisericii evanghelistului Ioan. A scris doar despre acest lucru un material pe care l-a inserat la începutul cronicii sale; l-au citit cu toţii, cei care nu au fo ... Continuare Gustav Flaubert – Ispitirea Sfantului Anton, Ed. Univers, 1977
“A dua zi dimineaţa la ora şapte răsună clopotul lui Rákózi.
- Dzimm – dzumm!
Clopotul acesta îşi are istoria sa În timpul măreţei sale domnii, principele ardelean RákóziGyörgy I a dăruit Romei calviniste un clopot uriaş, de peste zece tone, împodobit cu citate din Biblie şi purtând blazonul principelui, alături de deviza: “Non est currentis ... Continuare Ivan Sergheevici Turgheniev – Povestirile unui vanator, ESPLA-Cartea rusa, 1959.
“ Şi-atunci, o umbră uriaşă, mai subtilă decât umbra naturală, şi care e tivită pe margini cu alte umbre, se-ntinde pe pământ.
E Diavolul, care stă sprivinit în coate de acoperişul colibei, adăpostit sub cele două aripi ale sale – ca un lil;iac ce şi-ar alăpta puii – cele Şapte Păcate Capitale, ale căror ca ... Continuare Victor Hugo – Cocosatul de la Notre-Dame – Cap. VII.3 - Clopotele
“ – Duruie !… Duruie !…
- Ce spui ?
- Zic că duruie ! Ian aplecaţi-vă şi ascultaţi. Auziţi ?
Am scos capul din căruţă, mi-am ţinut răsuflarea şi-am auzit într-adevăr, undeva departe, hăt în urma noastră, un vuiet slab şi întrerupt, ca de roţi în mers.
- Auziţi ? Auziţi ? – repetă Filoftei.
- Da ... Continuare Iris Murdoch – CLOPOTUL –1958
Din dimineaţa chinuirii la stâlpul de supliciu, vecinilor lui Notre-Dame li se paruse că ardoarea de a suna clopotele a lui Quasimodo se micşorase foarte mult. Înainte erau sunete de clopot la orice ocazie, lungi cântări în zori de zi, care ţineau în tot timpul slujbei, sunete de clopot de alamă pentru o slujbă mare, bogate game produse de clopotele cele mici pen ... Continuare Georges Rodenbach – CLOPOTARUL – 1897
“-Există o legendă despre clopotul mânăstirii, spuse Paul. Am găsit-o într-unul din manuscrise. S-ar putea să-ţi placă…Aşezământul este foarte vechi. Încă din secolul al doisprezecelea au existat – cu unele întreruperi- călugăriţele benedictine. Cele de acum sunt tot benedictine, dar anglicane. Oricum, undeva în secolul al paisprezec ... Continuare Paul Eugen Banciu – Vol. Sarbatorile, partea I-Filipii, Ed. Albatros, 1981
Literatură străină:
“Curând însă clopotul mare bătu încă o dată de trei ori – semnul vestitor, salva tradiţională, care anunţa proba unui nou clopotar. După ce aşteptase şi fusese dezamăgită, mulţimea asculta mai cu atenţie, cu atât mai mult cu cât de data aceasta clopotele răsunau mai dulce şi trebui ... Continuare Anatol Bakonsky – Biserica Neagra, Ed. Pentru Literatura, 1976.
“În camera din urmă, nuntaşii de ieri beau şi fugeau peste laviţe, ori băteau lemne de podea, a toacă. - Moraru’ şi morăriţa! striga din patru în patru ceasuri, vornicul, să facă loc unei perechi de ţoale de sac peticit, să se aşeze în ocolul camerei să facă, să se facă de iubire pe-un tărâm. Morarul ave ... Continuare Radu Theodoru – Muntele, Editura Pentru Literatura, 1967.
“… Întotdeauna, spre amurgit, când întunericul venea cu mareea lui monotonă invadând oraşul, clopotele îşi începeau deconcertanta lor melopee prelungită uneori ceasuri în şir, potolindu-se abia târziu, la răsăritul stelelor, sau, în serile colindate de vântul pustiu şi tiranic al ţărmului, îndeosebi toamna şi iarna, contopindu-se imperceptibil ... Continuare Ada Orleanu – Atunci au tras toate clopotele, Ed. Eminescu, 1970
“ – Uiuiuuuuu !
- Focu, măă !
- Focu !
Pătru vede oamenii. Se-ndeasă unii în alţii. Izbucnesc clopotele. Bat rar. În dungă. Pe coastă se ridică flăcări roşii, în bulbuci grei de fum. Clopotele bat înnebunite. Zăpada de pe acoperişuri e plină de lumina roşie a flăcărilor. De pe uliţa bisericii vine cineva î ... Continuare Mihail Diaconescu – Marele cantec, Ed. Eminescu, 1980
“ Clopotele dăngăneau neîncetat, ca şi cum clopotarul căuta să transmită disperarea sa întregului ţinut. Urechea lui Anton State deveni atentă. Se furişă din sufragerie spre verandă. Socrul veni pe urmele sale. “de ce trag aşa?” îl întrebă Luxa când trecu prin hol. Nu-i răspunse. Puse şi el aceeaşi întrebare ginerelui ... Continuare Stefan Banulescu – Clopotul lui Polidor, Vol.Iarna barbatilor,Ed.Eminescu, 1979
“Vestitul Janos, mascăriciul cocoşat şi şchiop al gazdei, tot aşa de bine afumat, îi îmbrâncea şi îi îndemna plin de voie buna să nu se lase, în timp ce lăutarii ziceau înadins Cântecul nebunului, o poveste de pe Someş despre un ostean care face terci pe toţi duşmanii săi.
- Arde-l la scăfârlie! se răsti cocoşatul la Mikes ... Continuare G.I. Ionescu-Gion – Bisericile Bucurescene, Fragmente din Istoria Bucurescilor, 1899
“ Drumul pe care mergem nu duce decât spre o comună neînsemnată şi se poate spune că o ţintă atât de mică nu poate atrage trei oameni străini unul de altul, zece oameni sau o suta de oamen, decât numai pentru acelaşi scop…să se reculeagă o clipă în faţa omului care s-a stins în această comună, departe de oraşul unde tr ... Continuare Eusebiu Camilar – Feciorul Raresoaiei, Ed. Militara, 1982
“De era de dimineaţă, călătorul auzea, ridicându-se în aerul curat al zilelor de mai şi de iunie, sunetele clopotelor de la biserici, unele grave şi triste, altele zbenguitoare şi vesele, toate îndelung răsunătoare. Era un concert simpatic, care învăluia oraşul întreg în undele sale sonore. Străinul pornea cu plăcere spre bucureş ... Continuare Eusebiu Camilar – Stejarul din Borzesti, Ed. Militara, 1982
“ – Scumpe şi minunate inimi simple!. Altele sunt vânturile care ma poartă pe mine! Oare pot lăsa pământil lui Ştefan Voivod pe mâna oricui? Ma duc în lume, să adun oaste! Când veţi auzi cornurile lui Petru Rareş, să nu întârziaţi!
Abia şi-a sfârşit cuvântul. Au văzut venind care moldoveneşti cu fugari. Toţi aveau pe fe ... Continuare Maitreyi- caracterizare
Maitreyi- caracterizare
Personajul principal este Maiteyi care reprezintp ca şi Otilia lui G. Călinescu eternul feminin. Portretul ei se realizează subiectiv în funcţie de sentimentele lui Allan.
Mijloacele de caracterizare sunt diverse. Naratorul recurge atât la mijloace de caracterizare directă, de către narator şi de către alte person ... Continuare Jocul
Jocul este o activitate fizica sau mintala desfasurata din placere,iar joaca este o distractie fizica lipsita de griji,zbenguiala.
Jocul nu este doar un mod de existenta, (jocul de putere,de inteligenta,de indemanare,de noroc,reprezentatii teatrale) ci si o tema culturala si literala.
Caillois realizeaza o grupare a jocurilor in care identifica doua principii fundamentale: ... Continuare ISLAMISMUL SI LUPTA CONTRA EXTREMISMULUI RELIGIOS
Consideraţii preliminare
Dincolo de orice religie, care reprezintă, în accepţiunea ideală, legătura specială mediată a fiinţei omul religios din toate timpurile şi al tuturor civilizaţiilor. Indiferent de opţiunea sau doctrina religioasă (ortodoxism, catolicism, protestantism, iudaism, islamism, hinduism, budism, etc), ... Continuare Ion Luca Caragiale -date biografice-
Ion luca caragiale s-a nascut pe 1 februarie 1852
Ploieşti. Fiu al lui Luca Caragiale şi al Ecaterinei .Interesul pentru teatru era în tradiţia familiară: tatăl, înainte de a fi administrator de moşie, avocat, magistrat fusese actor; doi unchi, Costache Caragiale (1815-1877) şi Iorgu (1826-1894), sunt actori dramatici, conducători de trupe teatrale ... Continuare Hobbitul De J..R. Tokilen
Hobbitul de j.R. tokilen ese o carte fascinanta despre o mica fiinta,un hobbit numit Bilbo Baggins ce traia o viata linistita intr-o mica vizuina in pamant, una foarte eleganta.
In aceasta poveste apare si binecunoscutul personaj Grandalf ,un batran magician ce a fermecat cititorii in aceasta carte si in celebra trilogie “The Lord of the Rings” sau “Stapanul Inelelor”.
Aceasta carte este ... Continuare | |