Elementele constitutive ale limbii romane referat






Limba latina care s-a impus in pronciile ocupate de romani a fost latina populara (latina vulgara), aceea vorbita in administratie, in armata si in comert, influentand in mod esential formarea limbii romane in elementele sale constitutive. Latina clasica reprezenta varianta literara a limbii culte, fiind folosita in operele literare si de catre persoanele cultivate ale Romei,
Romana comuna este limba vorbita in prima faza a formarii limbii romane, de aceea se mai numeste romana primitiva (protoromana, straromana). Ea reflecta puternica influenta a-limbii latine in Fonetica, Morfologie, Sintaxa si\'Lexic, elemente gramaticale si lingstice care s-au permanentizat, dovada fiind faptul ca se regasesc si in limba romana actuala.
A. Sistemul fonetic se defineste prin cateva particularitati: *rotacismul - care consta in transformarea lui \'7\" intervocalic in \"r\"
la cuntele de origine latina (de exemplu: sale = sare; gula= gura; sole=soare; fillum = fir);
*rotacismul maramuresean transforma \"n\" intervocalic in \"r\", apoi din nou in \"n\" (de exemplu: bene = bire = bine);
*in cuntele de origine slava. \"//\" intervocalic ramane nemodificat (de exemplu: boala, fala);
*aparitia unor consoane noi, inexistente in limba latina: [_si £
*pe langa cele sase vocale din limba latina, apare vocala f, care particularizeaza limba romana intre limbile romanice;
B. Morfologia
a) respecta. in general, sistemul morfologic al latinei populare. pastrandu-se majoritatea caracteristicilor:
*cele trei declinari ale substantivului ramase din cele cinci ale limbii latine;
*cele trei genuri ale substantivului: masculin, feminin si neutru;
*gradele de atie ale adjectivului;
*pronumele au dobandit mai multe forme decat in latina;
*numeralul de la 1 la 10; -
*cele patru conjugari aleverbului;
*cu putine exceptii, majoritatea partilor de vorbire neflexibile;
b) din sistemul morfologic al limbii romane, sunt de origine slava: *incepand cu numeralul 11, formarea numeralului cardinal respecta
modelul slav, inclusiv numeralul 100;
*vocativul feminin in \"o\";
*mentinerea genului neutru in limba romana, spre deosebire de alte limbi romanice care n-au beneficiat de influenta slavona si a disparut cel de al treilea gen;




C. Sintaxa
a) mentine - in general - structura frazei din limba latina, cu urmatoarele particularitati:
*diminuarea propozitiilor subordonate in favoarea celor coordonate;
*simplificarea timpurilor in conjugarea verbelor;
*tendinta inlocuirii infinitivului prin conjunctivul verbelor in fraze; *formarea de noi cunte cu ajutorul prefixelor \"ras-\" si \"ne-\", precum si a sufixelor \"-ean\", \"-iste\", \"-is\", \"-ita\". - influenta slavona
D. Vocabularul este format din cunte de origine latina, slava, turca, maghiara, greaca, germana, rusa etc.
a) Cuntele de origine daca ramase in limba romana contemporana sunt putine.
*substantive comune: baci, barza, brad, branza, buza, caciula, copac, copil, mazare, mos, rata, ezure etc;
*substantive proprii: Arges, Cris, Iasi, Jiu, Mures, Olt, Prut, Siret, Timis, Turda etc;
*verbe: a se bucura, a scapara, a cruta etc;
*sufixele: -esc, -este, -andru etc;
b) in fondul principal lexical exista peste 60% cunte de origine latina, 20% cunte de origine slava, iar restul sunt cunte de alte origini. Trainicia si silitatea limbii romane au facut ca acele cunte patrunse in limba cu ocazia dominatiilor straine sa fie respinse odata cu sfarsitul respectivei asupriri. Se pot construi fraze intregi numai din cunte de origine latina, dar nu se poate alcatui nici macar o singura propozitie din cunte nelatine. in poemul \"Luceafarul\", Mihai Eminescu foloseste 88,6% cunte de origine latina, iar 13 strofe au numai cunte latine. De altfel, intreaga lirica eminesciana contine 83% cunte de origine latina, 6,93% cunte de origine slava si doar 2,52% de alte origini (D.Macrea -\"Probleme de lingstica romana\").
c) Domenii ale vocabularului:
*partile corpului omenesc sunt numite in proportie de 92% de cunte latinesti, 2 cunte de origine daca (ceafa si grumaz), 4 cunte de origine slava (gat, obraz, glezna, trup), un cuvant de origine greaca (a mirosi) si un cuvant de origine necunoscuta (burta);
*cunte de origine slava: stapan, boier, bogat, lacom, truda, boala, prost
etc;
*cunte de origine maghiara: neam, belsug, banuiala, cheltuiala, oras etc; *cunte de origine (urca: tutun, cafea, catifea, baclava, sarma, sugiuc etc; *cunte de origine greaca: dascal, condei, ieftin, folos etc; *cunte de origine rusa: constitutie, comisie, comitet etc


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani