Referate romana



FECIORUL DE IMPARAT FARA DE STEA - Comentariu

Apare în ed. Perpessicius (voi. IV, p. 152 şi urm.) cu titlul Povestea magului călător în stele (după G. Câlinescu). Dăm alt titlu potrivit cu tema poemului. Şi-n acest ms. la f. 78, şi-n ms. 2257, f. 59-61, după acelaşi vers, 766, sunt puncte de suspensie. Credem că aici se întrerupe lucrarea şi că Eminescu a continuat-o pe foi care ...
Continuare

ECO (SARA PE DEAL) - comentariu

Eco utilizează o parte din strofele compoziţiei anterioare Ondina (v. 17-57, strofele 3-7). Mici prefaceri ulterioare. Forme primitive:v. 9: Diamant în...; v. 31: cea mare. în această versiune de prin 1872, Eco cuprinde şi fragmentul, apărut în Convorbiri literare, din 1 iulie 1885, sub titlul Sara pe deal. în revistă, poezia este numai de 6 strofe, iar în ms. ...
Continuare

INGER DE PAZA de Mihai Eminescu - comentariul poeziei

Poezia S-a publicat în Convorbiri literare, 15 iunie 1871, p. 136. A fost trimisă la revistă împreună cu Noaptea şi cu o scrisoare către Iacob Negruzzi, datată 16 mai 1871. Viena: „Eu nu vă trimet acuma decât nişte nimicuri neînsemnate, căci pentru de-a corige şi a da o formă mai omenească unor opere mai întinse îmi trebuie şi ...
Continuare

MORTUA EST de M. Eminescu - analiza literara

A apărut în Convorbiri literare, 1 martie 1871, p. 15. Trimiţând-o revistei, Eminescu o însoţea cu o scrisoare către Iacob Negruzzi, din 11 febr. 1871, Viena. O mărturie aici, pe care o reţinem: „Apoi vă mai trimit nişte versuri de-ale mele. Bune simt că nu sunt; poate însă să nu fie cu desăvârşire rele. Ştergeţi ce vi ...
Continuare

Poezia ROXANDRA - comentariu

Doamne! patima turbură sufletul tău de câtva timp, încât soarele adevănilui nu-1 mai poate pătrunde. Pentru ce această turburare? rătăcire? pierdere de credinţă în Dumnezeu, în menirea omului? Nu ştii tu, o, Lăpuşnene, că cel care încetează de a crede în Dumnezeu nu mai poate crede în nimic? Că cel ce nu mai crede în nimic ...
Continuare



VENERE SI MADONA - comentariu

A apărut în Convorbiri literare, IV, 15 aprilie 1870 şi apoi în ed. 1 - Maiorescu, p. 47. Transcrisă pe curat, în 1869, în ms. 2259, f. 38 r. şi v. a fost barată de poet, desigur după ce o copie de pe ea a fost trimisă la redacţia revistei menţionate. Deosebirile în textul apărut sunt foarte mărunte faţă de ms., unde avem de ...
Continuare

Poezia POVESTEA de Eminescu - Comentariu

Lucrare nedusă la desăvârşire, cu părţi barate cu creionul şi cu multe versuri marginale. Materialul întreg este organizat de Perpessicius în ediţia sa, voi. IV, p. 464 şi urm. şi voi. V, p. 571 şi urm. Evident, o compoziţie în legătură cu logodna Elisabetei de Wied cu domnitorul Carol (5/17 oct. 1869). Sub titlul Eminescu ...
Continuare

MURESANU (Tablou dramatic) - comentariu

Apare în ms. 2259, f. 28-28v. (versurile 1-40) şi ms. 2254, f. 77-80v. (versurile 41 -223). Pe prima pagină, această însemnare din momentele transcrierii (prin 1870): „Am scris-o într-un timp când sufletul meu era pătruns de curăţenia idealelor, când nu eram rănit de îndoială. Lumea mi se prezintă armonioasă, cum i se prezintă ...
Continuare

Poezia PRINTRE STANCI DE PIATRA SEACA - comentariu

Apare în ms. 2254, f. 85v. Chendi publică o parte în Sămănătorul din 22 iunie 1903 şi apoi în întregime în ed. sa. Poezii postume, 1905. Reorganizată, în ed. Perpessicius, voi. IV, p. 458; note în voi. V, p. 564 şi urm. Titlul dat de Chendi. O notă a lui Eminescu: „Lunatecii fac luna o zână,.dându-i un imperiu de voinţă si ...
Continuare

Poezia LA MOARTEA PRINCIPELUI STIRBEY - comentariu

Apare în foaia volantă din aprilie 1869, împreună cu o poezie de Baziliu Demetrescu şi una de Ioniţă Bădescu. în ms. 2259, f. 247 şi urm., se păstrează poeziile tipărite şi ciorna poeziei lui Eminescu. Eminescu notează numele autorilor celorlalte două poezii. Barbu Dimitrie Ştirbey, fost domnitor în Muntenia (1849 1856), a ...
Continuare

AMICULUI F.I. comentariul poeziei

Poezia apare în Familia, nr. 13, 30 martie/11 aprilie 1869, p. 147. în ms. 2259, f. 7v-9v., versiunea cuprinde câteva strofe importante pentru cunoaşterea psihologiei poetului şi pentru precizarea trecerii prin Blaj în 1866, dar pe care poetul le-a suprimat în textul trimis Familiei. Locul lor este înainte de strofa penultimă: Târnava prinsă-n gal bine maluri Murmura-n ...
Continuare

Poezia LA O ARTISTA - comentariu

Ciomele poeziei sunt în ms. 2262 f. 52 52v., de unde se poate afla că versurile erau adresate artistei italiene Carlotta Patti, venită în turneu şi-n România, în drumul ei spre Constantinopol, în 1869. în formă definitivă, în ms. 2259, f. 26 26v. Partea I publicată de Chendi în Poezii postume, 1905. Partea a Ii-a n-o publică, socotind-o „poezie ...
Continuare

JUNII CORUPTI - rezumat

Apare în Pamilin, nr. 4, 31 ian./12 febr. 1869. Este concepută mai-demult, din 1866-1867, după cum se poate deduce din ms. 2259, f. 9v-11 v. Poezia este în primul rând glorificarea luptei pentru libertate şi independenţă a Italiei, care, prin politica lui Victor Emanuel II şi a lui Cavour, ajunsese la unitate. Dar poezia se referă şi la fapte precise din ...
Continuare

Poezia AMORUL UNEI MARMURE de Mihai Eminescu - Comentariu

Poezia apare în Familia, nr. 33, 19 sept. l oct. 1868, p. 383. Bogat în date interesante este studiul lui G. Bogdan-Duică, Amorul unei marmure, în Buletinul „Mihai Eminescu", 1931, p. 65 şi urm. Titlul este sugerat de o piesă franceză care s-a jucat la noi, la Bucureşti, şi la laşi, între anii 1862 şi 1868: Les filles de marbre de Theodore Barriere ...
Continuare

LA HELIADE - comentariu scurt

Apare în Familia, nr. 25, 18/30 iunie 1867. Poezia este scrisă la sfârşitul anului 1866 şi-i trimisă la revistă cu prilejul împlinirii de către Eliade a vârstei de 65 de ani (6 ian. 1867), eveniment care scăpase multora dintre cei ce aveau mai multe motive decât Eminescu să-şi aducă aminte de bătrânul bard. Nu şi-a amintit de el nici ...
Continuare

CE-TI DORESC EU TIE, DULCE ROMANIE - Comentariu

Poezia apare în Familia, nr. 14, 2/14 aprilie 1867. La Bolintineanu, în Baia: Ţară de mari fapte, ţara mea frumoasă O aluzie, poate, la versurile lui C. Negruzzi, din Eu sunt român: La masă beau adesea vin străin Tocai, Bordo, Şampanie iubesc. Dar mai ales prefer vinul de Rin, Dacă nu am Cotnar si Odobesc; Când însă am, deşert ...
Continuare

Poezia ONDINA (Fantezie) - Comentariu

Pentru această compoziţie, poetul a utilizat-o alta intitulată Serata din acelaşi ms., f. 3v.-7v. Amândouă compoziţiile sunt datate: oct. 1866. Ondina a suferit prefaceri ulterioare, i s-au adaos exerciţii marginale şi, în această versiune, a intrat, în parte, într-o compoziţie de mai târziu, Eco, din ms. 2259, f. 210-215, 207, 216-218 şi ...
Continuare

Poezia MISTERELE NOPTII - Comentariu

Apare în Familia, nr. 34, 14/28 oct. 1866. Suspinânde, sopotindc: forme obişnuite în poezia de tinereţe a lui Eminescu. Vezi şi mai sus. La Alecsandri, în Visurile (Lăcrămioare): Câte inimi înflorite La lumină vesel zbor Şi aici, alegoria populară a morţii, privită ca o nuntă, A nopţii mire = geniul morţii. în ...
Continuare

Poezia SPERANTA - Analiza

Apare In Familia, nr. 29, 11/23 sept., 1866, p. întâi a revistei. în ed, Ibrăileanu, C. Botez şi G. Călinescu: la sânu-i. cei dese - în loc de: celei dese. La Eliade, în Serafimul si heruvimul: Eu văz în tine pe păzitorul Vechii restrişte cei strămoşeşti. La Bolintineanu, în Preda Buzescu: Ei se bat la raza stelei cei de foc şi ...
Continuare

LA BUCOVINA - Comentariu

Apare în Familia, nr. 25, din 14/26 august 1866. I Alecsandri îşi începe poezia Bucovina din 1865 cu versul: Dulce Bucovină. Sion (în Suvenire contimporane, cap. Din anul 1848) are şi versuri de adio către Bucovina: O, dulce Bucovină! te las şi înc-o dată Mă-ntorc cu întristare ţărâna-ţi s-o sărut. (Revista Carpaţilor, ...
Continuare

Referate romana