Drogurile si alcoolul - dependenta de droguri, alcool, cafea, heroina, amfetamine, nicotina, marijuana referat






Bauturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume, inca din timpuri stravechi.Exista consemnari ale folosirii acestora de catre vechile civilizatii inca din anul 6.000 i.Hr. Producerea vinului isi are originea in Orientul Mijlociu, unde vita-de-vie dadea roade fara ingrijiri speciale. Vechiul Testament ii atribuie lui Noe plantarea primei culturi de vita-de-vie, considerandu-l si prima persoana care s-a imbatat.

In orasul sumerian Nippur, berea si vinul erau folosite ca bauturi tonice in scop medical si inca din anul 2.000 i.Hr. manifestarile religioase ale vechilor egipteni si ale asirienilor includeau petreceri la care se consumau bauturi alcoolice si care durau zile de-a randul. Unul dintre cei mai populari zei egipteni, Osiris, era considerat a fi primul cultivator al vitei-de-vie si cel ce produsese berea din cereale. Este de asemenea interesant de stiut faptul ca un faraon ce a trait acum aproximativ 5.000 de ani a scris primul epitaf dedicat unui alcoolic.In Grecia, betia nu era un fapt cunoscut inaintea aparitiei noului zeu Dionysos (zeul vitei-de-vie si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea i.Hr., consumarea bauturilor alcoolice devenise o parte importanta a vietii de zi cu zi. Grecii erau insa destul de inteligenti pentru a remarca faptul ca, desi vinul poate crea o stare placuta, poate, de asemenea, sa-l determine pe un individ sa faca lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi facut sau chiar sa-si iasa din minti. Filosofi greci, cum fi Socrate sau Platon recomandau cumpatarea si incriminau abuzul de alcool. Oricum, se stie ca sfaturile lor au fost adesea ignorate, intre cei care le-au ignorat aflandu-se si Alexandru cel Mare, despre care se crede ca ar fi murit in timpul unei petreceri la varsta de 33 de ani, dupa ce cucerise intreaga lume cunoscuta. E posibil ca betia pe scara larga sa fi dus la caderea Babilonului, in anul 539 i.Hr. Persii au atacat si distrus orasul in timpul unui festival cand toti locuitorii erau beti. Romanii au fost familiarizati cu vinul de catre greci, si, desi ei au cucerit Imperiul Grec, ei au fost de fapt cuceriti de cultura greaca, de zeii lor, si de dragostea grecilor pentru consumul vinului. Romanii au transformat sarbatorile bahice (Dionysos a devenit Bachus, in latina) in manifestari de o amploare necunoscuta la acea vreme, caracterizate prin excese alimentare si de alcool, orgii sexuale, ceremonii religioase stranii, crime ritualice. Consumul bauturilor alcoolice era raspandit printre reprezentantii claselor superioare si printre conducatorii Imperiului Roman, vanzarea si folosirea acestora ajungand pana in Spania, Franta, Germania si Insulele Britanice. Pe masura ce luxul, avaritia si ambitia au condus spre declinul Romei, lacomia si bautura i-au aruncat pe imparati in decadenta si moarte.

Crestinismul a ajutat la instaurarea unei pozitii moderate fata de consumul de bauturi alcoolice, dar, chiar si atunci, vinul a devenit un aspect important in anumite ritualuri religioase, gasindu-si “victime” printre preoti. Astfel, bauturile alcoolice s-au extins de la o tara la alta, fiind transformate in functie de tipul de fructe existent si de gusturile locuitorilor: vodka obtinuta din cartofi in Rusia, whiskey, bere, gin, coniac in Europa, berea in Insulele Britanice, “saki” in Japonia, “soma” in China, “chica” si “pulque” in America de Sud, romul in Insulele Caraibe. In sfarsit, oricine are acces (si o anumita preferinta) la bauturile alcoolice.

Dependenta de bauturile alcoolice

Faptul ca alcoolul este un dar al zeilor este o credinta persistenta de-a lungul secolelor. Alcoolul a fost considerat tamaduitor al bolilor, un tonic pentru sanatate, un intaritor in caz de tristete sau depresie si o necesitate in ritualurile religioase. Doar abuzul era incriminat, iar betivii, cei care abuzau de darul lui Dumnezeu, erau priviti ca niste pacatosi. Alcoolul a fost acceptat in timp ce alcoolicii sau cei ce abuzau de alcool erau priviti ca alcatuind o nefericita minoritate de persoane cu o personalitate slaba, victime ale propriei lor lipse de tarie. In 1956, la mai mult de douazeci de ani dupa infiintarea “Alcoolicilor Anonimi”, Asociatia Medicala Americana” a recunoscut alcoolismul ca fiind o afectiune ce creeaza dependenta, desi fusese caracterizata astfel inca din secolul al XIX-lea.Exista doua tipuri de afectiuni raportate la alcool: alcoolismul de tip “gamma” si cel de tip “delta”. Comuna ambelor tipuri este “toleranta”, ceea ce se refera la faptul ca organismul devine din ce in ce mai putin expus efectelor consumului sustinut de alcool si “adaptarea metabolismului”, ceea ce presupune faptul ca organismul isi modifica procesele metabolismului pentru a le adapta prezentei alcoolului. Ambele tipuri duc la dependenta fizica si simptome specifice.Alcoolicul de tip gamma manifesta din momentul in care incepe sa bea, o incapacitate de a controla cantitatea de alcool consumata, fiindu-i specifica si alternanta de perioade de mare consum de alcool si perioade de abstinenta. Pe de alta parte, alcoolicii de tip delta sunt de obicei incapabili sa se abtina de la consumul de alcool. Ei beau, in general, cantitati mai mici de alcool decat cei de tip gamma si sunt astfel mai “treji”, dar consumul acestor bauturi continua intreaga zi.

Exista si alte teorii. 18147nrr93cbj8o

Una este aceea ca alcoolicii sunt victime ale bolii si ca viitorul le va rezerva serioase complicatii. Aceasta teorie este acceptata pe scara larga, dar nu se sustine deoarece nu toti alcoolicii trec prin aceste etape sau nu comporta caracteristicile bolii. Nu explica, de asemenea, de ce unii alcoolici sunt capabili sa renunte definitiv la baut. Un timp a fost la moda o anumita teorie ce incerca sa explice alcoolismul, sustinand ca alcoolicii sufera de tulburari de personalitate si ca aceasta ar fi cauza excesului de alcool. Expertii au fost de acord cu faptul ca nu exista ceva asemanator personalitatii unui alcoolic, dar problemele existente inaintea crearii dependentei vor influenta insanatosirea individului si vor determina reintrarea in societate a acestuia. Unii cercetatori sustin ca alcoolismul se bazeaza pe un comportament dobandit/ invatat, astfel ca alcoolicii ar trebui sa invete sa-si controleze consumul de alcool, renuntarea completa nefiind necesara. Nu este luata aici in calcul posibilitatea ca intr-adevar dependenta de alcool sa aiba la baza mecanisme psihice. Este acceptat pe scara larga faptul ca abstinenta de la alcool este singura cale practica ce ajuta alcoolicul sa se reintegreze. O teorie mai complicata fata de aceste studii teoretice este cea numita“teoria holistica”, care afirma ca alcoolismul este un mod de viata, influentat de interactiunea cu oameni, locuri si evenimente. Atat studiile, cat si teoria holistica tind spre a afirma ca alcoolismul este mai degraba un obicei prost, nu o boala, ci o consecinta a tensiunilor interne sau externe ce exercita asupra individului. Teoria holistica chiar recunoaste faptul ca tratamentul aplicat ar trebui sa includa o dieta corespunzatoare, antrenamente fizice, dezvoltarea unor abilitati sociale si formarea unui sistem de asistenta sociala.

Adevarul este ca alcoolismul este termenul folosit pentru a descrie cea mai severa forma de abuz de alcool si variaza in functie de greutatea fiecarui individ si in functie de starile psihice si psihologice.

Comportamentul alcoolicului este anormal, corpul lui reactionand slab la stimuli.

Efectele alcoolului asupra organismului rb147n8193cbbj

Alcoolul afecteaza corpul in doua feluri:

(1) intra in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritanta si “anestezianta” (cauzand lipsa senzatiei de durere cu sau fara pierderea constiintei),

(2) doar 20‰ din cantitatea de alcool ingerata este absorbita in stomac, restul de 80‰ este absorbit prin peretii intestinali direct in sange, ajungand in fiecare celula a corpului.

Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este sa incetineasca functionarea celulelor si a organelor pana cand ajung sa isi desfasoare activitatea cu mult mai putina eficienta.

El afecteaza creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneaza echilibrul, perceptia, vorbirea si gandirea. Produce dificultati in vorbire si erori in procesul de gandire. Mai sunt afectati centrii coordonarii, aparand astfel “simptomele” clasice: mersul impleticit, cazaturile, ajungandu-se pana la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in mana. In mod paradoxal, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor. Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajuta sa ne controlam comportamentul este scoasa din functie sau se relaxeaza excesiv astfel incat emotiile devin exagerate. Daca se consuma indeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, in cazuri extreme, va intra in coma. Consumarea alcoolului in cantitati mari mareste riscul aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datorita actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului. Lipsa acuta de anevrina (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid in tesuturi). Alcoolul mareste riscul aparitiei bolilor de inima, a infarcturilor si determina cresterea presiunii sangelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv. Persoanele care consuma alcool in cantitati prea mari au sanse mai mari decat altele sa sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt, de asemenea mult crescute.

Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool. Dar dupa ceva vreme el devine incapabil sa isi mai pastreze echilibrul si isi vor face aparitia efecte dezastruoase. Este tot ceea ce poate face ficatul pentru a neutraliza toxinele din organism. Daca dupa o o oarecare perioada se renunta la alcool, efectele negative aparute pot sa dispara. Daca aceasta perioada se prelungeste insa prea mult pot sa apara transformari ireversibile. Alcoolul poate produce sterilitate si tinde sa incetineasca dezvoltarea fatului, la fel cum o face cu functiile celulelor si organelor. Poate determina disfunctionalitati structurale si functionale, chiar retardarea. Aceste disfunctionalitati, cunoscute sub numele “sindromul alcoolului la fat”, conduc la dezvoltarea incompleta a membrelor, diformitati faciale si dezvoltarea anormala a creierului, ceea ce da nastere la dificultati de ordin intelectual si motor. Experienta a demonstrat ca riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consuma alcool in exces, ca si cel al nasteri unor copii subdezvoltati sau cu dereglari comportamentale. Acesti copii se dezvolta mult mai incet decat cei ai mamelor care practica abstinenta.

Plantele ce contin cofeina s-au dezvoltat datorita ridicatei protectii fata de actiunea bacteriilor, ciupercilor si insectelor.Cofeina inhiba actiunea bacteriilor si a ciupercilor si cauzeaza sterilitate anumitor insecte, scazand numarul acestora. In plus, cofeina patrunde in sol si inhiba cresterea buruienilor, ceea ce poate duce la distrugerea plantelor respective. Plantele ce contin cofeina produc si inmagazineaza cofeina in seminte de cafea, departe de propriile locatii pentru divizarea celulelor, tocmai pentru a se feri de efectele otravitoare/nocive ale acesteia.Cele mai multe plante ce contin cofeina au fost descoperite si folosite inca din Epoca de Piatra, adica aproximativ acum 600.000-700.000 de ani in urma. Acei oameni mestecau semintele, scoarta si frunzele mai multor plante si asociau probabil consumul de plante ce contineau cofeina cu modificarile de comportament si stare. Cafeaua era probabil cultivata si consumata pentru a inlatura oboseala, a stimula vigilenta si a imbunatati starea de spirit. La inceput e posibil sa fi fost consumata sub forma de pasta sau chiar boabe si abia mult mai tarziu s-a descoperit ca prin introducerea in apa fierbinte se pot obtine rezultate sporite. Ceaiul a fost folosit drept bautura fierbinte si utilizat ca medicament. Insemnarile arata ca in China se folosea inca de acum 4.700 de ani si a patruns in Japonia alaturi de alte aspecte de ordin cultural in jurul anului 600 d.Hr., insa a trebuit sa treca 700 de ani pentru a intra definitiv in viata de zi cu zi a japonezilor.Acestia numesc ceaiul “ch`a”, iar chinezii “t`e” (se pronunta “tai”). Comerciantii germani au adus cu ei ceaiul si, in ciuda costului ridicat, s-a raspandit rapid in intreaga Europa.Ceaiul era foarte popular in coloniile Americii si pentru a-si intari statutul de mare putere coloniala, Guvernul britanic instituie o taxa speciala pentru acesta (alaturi de alte cateva articole). Ca rezultat al acestei taxe, colonistii au boicotat importul de ceai si au inceput sa foloseasca substituenti, in special cafea. Boicotul a degenerat intr-o revolutie in data de 16 decembrie 1773, cand un grup de revolutionari deghizati in indieni au patruns pe trei dintre navele englezesti ce detineau ceai si au varsat cotinutul (342 lazi de ceai) in Golful Boston. Acest incident faimos in istoria Americii, cunoscut sub numele de “The Boston Tea Party”, o data cu represaliile ce au urmat din partea Guvernului britanic, a ajutat la declansarea Revolutiei Americane. Primele insemnari referitoare la cafea au fost descoperite in niste documente din secolul al X-lea, de provenienta araba. Pe de alta parte, exista dovezi ca inca din secolul al VI-lea cafeaua era cultivata si consumata in Etiopia. O legenda araba povesteste ca un tanar pastor de capre, a descoperit virtutile stimulente ale tufelor de cafea cand caprele sale au mancat din acestea si au devenit foarte zburdalnice.Boabele de cafea mai erau mestecate inca in Africa secolului al XIX-lea. La inceput arabii au creat un vin prin zdrobirea boabelor de cafea si fermentarea sucului obtinut. La inceputul secolului al XI-lea ei au inceput sa foloseasca boabele pentru a obtine o bautura calda, numita “qahwah”. Pe masura ce consumul de cafea s-a raspandit, oamenii au adecvat feluritelor limbi aceasta denumire, devenind “café”, “kaffe”, “koffie”, ”coffee”. Pe la sfarsitul secolului al XVII-lea germanii plantau cafea in insula Java. In urmatorii 50 de ani, francezii, apoi englezii aveau plantatii in coloniile din Caraibe. Cultivarea cafelei s-a raspandit in America Centrala si de Sud si la inceputul secolului al XIX-lea Brazilia depasea Indonezia si devenea principalul exportator de cafea. Pe la 1860, in Statele Unite se consumau trei sferturi din productia mondiala de cafea, mai mult de jumatate din aceasta provenind din Brazilia.



Utilitatea medicala a cofeinei

S-a demonstrat ca actiunea cofeinei asupra organismului uman este una de crestere a ritmului respirator prin stimularea acelei parti a creierului responsabila cu nivelul dioxidului de carbon din sange. Cofeina poate mari ritmul respirator prin consolidarea actiunii diafragmei, care este principalul muschi implicat in procesul de inspiratie si expiratie. Un studiu a aratat faptul ca aceasta mai poate fi folositoare si celor cu afectiuni pulmonare, care au probleme respiratorii. Pacientii astmatici au probleme respiratorii datorita canalelor bronhice comprimate. Medicamentul numit teofilina a fost indelung folosit in tratamentul astmului deoarece dilata canalele bronhice si usura respiratia. Recent, un studiu a demonstat faptul ca si cofeina are acelasi efect. Cu toate acestea, doza necesara (echivalenta cu aproximativ noua cesti de cafea pentru o persoana de talie medie), produce efecte secundare nedorite: tremur si lipsa de echilibru.

Pe langa efectele benefice in afectiunile respiratorii, cofeina poate fi folosita cu succes si in provocarea respiratiei la nou-nascutii care au insuficienta respiratorie. Consumata o data cu hrana obisnuita, cofeina creste ritmul de convertire a hranei in energie. Consumata intre mese, produce un transfer al grasimilor din depozitele celulare catre fluxul sangvin pentru a fi folosite ca energie. Cofeina este, asadar, un ingredient obisnuit ce nu necesita prescriptie medicala. Cofeina este des inclusa in preparate prescrise de medic sau in cele care nu necesita prescriptie medicala pentru durerile de cap si in alte analgezice, probabil pentru a contracara efectele depresive ale medicamentelor existente in aceste retete. Cofeina a fost folosita si in cazuri de infertilitate, deoarece creste mobilitatea spermatozoizilor. Oricum, cantitatea folosita pentru a obtine acest efect este foarte mare, iar eventualele efecte secundare sunt necunoscute.

Dependenta de cofeina

Din punct de vedere tehnic, drogul este o substanta folosita sa previna ori sa vindece o afectiune sau sa augumenteze starea buna fizica sau mentala a cuiva. De fapt, oamenii folosesc cofeina in toate aceste scopuri, iar aceasta poate raspunde la toate aceste solicitari, dar pana la un anumit punct.Cofeina este cel mai popular drog din lume. Desi cofeina este o substanta chimica ce poate fi folosita in scopuri medicale sau nu, ea este folosita mai adesea fara prescriptie medicala, pentru efectele sale asupra starii si comportamentului. Drogurile consumate in acest scop sunt cunoscute sub numele de “droguri psihoactive”. Heroina, cocaina, marijuana, nicotina, alcoolul si cofeina sunt toate droguri psihoactive.

Cofeina pura este un praf alb cu gust amar ce se aseamana cu amidonul. Este solubila in procentaj moderat in apa la temperatura corpului omenesc si usor solubila in apa incalzita. A fost pentru prima data extrasa din cafea in 1820, iar din ceai in 1827, dandu-i-se numele de “theina”. Curand dupa aceasta s-a descoperit si faptul ca proprietatea de a modifica starea de spirit si comportamentul se datoreaza tocmai cofeinei si in cazul cafelei si in cel al ceaiului. Dupa ceai si cafea, cea mai importanta sursa de cofeina o reprezinta bauturile nealcoolice, apoi cacaoa si ciocolata. Ultima sursa importanta este in prescriptia de medicamente si a medicamentelor fara prescriptie. Persoanele care consuma in mod regulat cantitati mari de cafea (mai mult de cinci cesti pe zi) realizeaza adesa ca organismul lor s-a adaptat acestor cantitati, astfel ca si toleranta la aceasta substanta creste; rezultatul este ca ei trebuie sa mareasca si consumul pentru ca substanta sa mai aiba efect stimulator. Pe de alta parte, daca unii renunta la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar si cateva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datorata dependentei lor fizice si mentale fata de acest drog.

Efectele cofeinei asupra organismului

Afirmatiile conform carora cofeina stimuleaza activitatea sistemului nervos central - creierul si maduva spinarii – se bazeaza pe foarte putine informatii ale sistemului in sine. Existenta acestui stimul se bazeaza mai mult pe aparitia efectelelor drogului asupra starii si comportamentului si se presupune ca activitatea creierului este afectata intr-o anumita masura. Observatiile facute asupra creierului animalelor arata ca prezenta cofeinei intensifica activitatea celulelor de la suprafata creierului (ceea ce se asociaza unui complex de senzatii si unui anumit comportament) si a structurilor mai adanci (asociate instinctului si emotiei). Studiile legate de actiunea cofeinei asupra activitatii au aratat prelungirea timpului in care cineva poate lucra la nivel maxim si scurtarea perioadei de timp necesare pentru recuperarea in urma unei activitati extenuante. O performanta redusa se inregistreaza, insa, in cazul activitatilor in care este necesara o coordonare foarte buna si o fermitate a miscarilor mainilor. Cofeina afecteaza coordonarea motorie, ceea ce presupune cresterea tremurului bratelor si a mainilor, uneori numite ”agitatiile cafelei”. Cercetarile pornite de la ipoteza ca aceasta ar putea contracara efectele alcoolului au fost neconcludente.

In plus, este evident faptul ca bautul a cateva cesti de cafea nu il poate face pe un individ sub influenta alcoolului sa fie apt sa conduca o masina. De fapt, cofeina il poate face cu atat mai periculos, deoarece adancirea simturilor il poate face pe acest potential sofer sa creada ca poate face lucruri carora reactiile si perspicacitatea lui slabite nu le poate face fata. In loc sa fie somnoros si inofensiv, el este vigilent si periculos. Desi consumarea cafelei produce reactii diferite, in general aceia care sunt mari consumatori de cafea dorm mai putin decat ceilalti, unii dintre ei putand suferi de anumite forme de insomnie sau de o proasta dispozitie matinala. Cafeaua creste tensiunea arteriala si mareste numarul de batai ale inimii. Desi modificarile survenite nu sunt mereu semnificative, cresterea tensiunii arteriale poate deveni un aspect periculos pentru aceia care au probleme in acest sens. S-a demonstrat, de asemenea, ca exista o conexiune si cu accelerarea ritmului respirator, ceea ce le este folositor celor care au afectiuni pulmonare sau respiratoriiConsumul mare de cafea creste si cantitatea de acid secretata in stomac, dar reduce, pe de alta parte actiunea prin care stomacul isi goleste continutul in intestinul subtire. Cofeina incetineste, de asemenea, si trecerea alimentelor prin intestinul subtire, insa o accelereaza in intestinul gros. Toate aceste efecte pot duce la tulburari digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau al intestinului subtire.Pe langa efectele pe care le are asupra sistemului digestiv, cafeaua si ceaiul reduc capacitatea organismului de absorbtie a anumitor substante nutritive. Duplicarea ADN-lui este un proces foarte important in reproducerea celulelor si a organismelor. Cofeina, datorita similitudinii cu anumite parti critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces, dar poate produce si erori in reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, cancer si malformatii genetice si devine de maxima importanta in cazul sarcinilor si poate duce sau contribuie la malformatii sau dificultati la nastere.Desi evidenta nu este concludenta, este mai intelept sa folositi cofeina cu atentie si moderat pe perioada sarcinii.  

Indienii Huron din America de Nord au un mit despre originea tutunului.

Se spune ca odata a fost o foamete mare si ca intreg pamantul era neroditor. Dupa multe rugaciuni, Marele Spirit a trimis o fecioara fara straie sa faca pamantul din nou roditor si sa salveze oamenii. Ea a atins pamantul cu mana stanga si acolo au rasarit cartofii si pamantul a devenit fertil. Apoi l-a atins cu mana dreapta si acesta a dat nastere vegetatiei si porumbului. S-a asezat si pe tot pamantul ramas a incoltit tutunul. Exista doua interpretari ale acestei legende:

(1) ca tutunul a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si porumbul au fost pentru stomac

(2) ca tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arata ca darurile zeilor nu sunt nelipsite de pret.

Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era extrem de folosit de catre amerindieni la vremea la care sosea Columb. In secolul al XVI-lea doi capitani de vas au convins trei amerindieni sa-i insoteasca la Londra. Acestia isi facusera rezerve serioase de tutun pentru perioada calatoriei, iar unii dintre marinari l-au incercat, le-a placut si au realizat ca le este foarte greu sa renunte la el. Pentru a-si satisface propriile nevoi marinarii si exploratorii au plantat terenuri in Africa, Europa si America. Echipajul lui Magellan a lasat seminte in porturile din Philippine, precum si in alte porturi. Nemtii au adus tutunul de la hotentoti (bosimanii si populatia Bantu din Africa), iar portughezii l-au luat de la polinezieni.Curand, oriunde mergeau navigatorii, tutunul ii astepta si pe la inceputul secolului al XVII-lea micile parcele devenisera mari plantatii, extinse peste tot in lume. Navigatorii fumau oriunde ar fi crescut acesta, asa ca plantatiile s-au extins si mai mult. Ca o boala contagioasa, fumatul s-a extins de la un numar mic de indivizi la intreaga populatie. Consumatorii au inteles rapid ceea ce amerindienii stiau de generatii: o data ce ai inceput, este greu sa renunti. Tutunul nu poate fi folosit doar la fumat; el se poate si mesteca sau poate fi transformat in pulbere si inhalat sub forma de "priza". Consumarea plantei neprelucrate sau a frunzelor sale nu este suficienta pentru destindere sau placere si nici o alta substanta nu este un substitut adecvat. Pe masura ce tutunul patrundea in tot mai multe tari, se lupta impotriva sa aproape intotdeauna, considerat fiind nociv si imoral. Incercarile de a-i restrange utilizarea nu au facut decat ca tutunul sa devina mai valoros, iar aplicarea de taxe a incurajat contrabanda. Tutunul a fost folosit adesea ca moneda de schimb datorita valorii sale ridicate. In cele din urma, factorii economici au primat pentru mai marii lumii, ajungandu-se la castiguri importante din taxele mai sus mentionate in tari ca Marea Britanie, Italia, Franta, Rusia, Prusia si mai tarziu in Statele Unite. Pe masura ce guvernele s-au convins de pericolul folosirii sale, membrii acestora au majorat taxele, simtindu-se astfel cu constiinta impacata, asigurandu-si totodata venituri de milioane de dolari. Raspandirea tutunului, ca si a alcoolului, este rezultatul unui tip de comportament care nu putea fi eliminat nici prin lege, nici prin aplicarea de taxe si nici prin bula papala. Ravagiile provocate de sifilisul introdus in Lumea Noua de catre omul alb, palesc in comparatie cu numarul de decesuri si de boli cauzate de tutun in intreaga lume.S-ar putea spune ca astfel, indienii s-au razbunat.





Utilizarea in scop medical a nicotinei

Tutunul a fost folosit in cele mai diferite timpuri in tratamentul durerilor de cap, al astmului, gutei, durerilor de urechi, travaliului si chiar cancerului. Diferitele sale efecte in ceea ce priveste comportamentul au fost de asemenea observate.Era folosit de catre calugari pentru a inhiba pornirile sexuale, desi Kant privea tutunul ca pe un excitant sexual. Studiile stiintifice asupra fumatului releva faptul ca multe dintre primele afirmatii referitoare la beneficiile tutunului se bazeaza pe observatii adevarate. Fumatul este un mod convenabil pentru oameni de a-si regulariza starea sau sentimentele si aduce unele beneficii in controlul asupra greutatii. Nicotina are cu certitudine si efecte terapeutice, dar largul spectru de efecte daunatoare asupra organismului ne face prevazatori in aprobarea ei in scopuri terapeutice. In acceptia sa de medicament “auto-administrat” tutunul este foarte convenabil, este legal, relativ ieftin si usor de gasit. Poate fi folosit aproape oriunde, cantitatea (doza) poate fi controlata cu usurinta, iar sistemul de administrare convenabil.Tutunul patrunde in sange la cateva secunde de la inhalarea fumului, unde nicotina are efect imediat asupra starii de anxietate, de plictiseala sau asupra stresului. Este evident faptul ca fumatorii folosesc tutunul pentru a-si controla starile si emotiile. Este doar o aparenta faptul ca efectele fumatului sunt variate si ca efectele pe termen scurt sunt benefice. Pe termen lung fumatul este nociv pentru sanatate si scurteaza sansele de viata. Insa intelegerea avantajelor poate oferi raspunsuri la intrebarea “de ce se fumeaza?” si evidentia faptul ca dincolo de avantaje exista efecte secundare care trebuie avute in vedere ulterior daca se doreste ca tratamentul sa fie pe deplin reusit.

Dependenta de nicotina

Dupa ce se supune unui proces de recoltare si prelucrare, nicotina este un produs disponibil intr-un sistem foarte avantajos de distribuire, sub forma de tigari de foi, tigarete, tutun de mestecat sau de prizat.

Sir Francis Bacon este primul care evidentiaza, in secolul al XVI-lea, faptul ca nicotina creeaza dependenta. Mult timp, s-a banuit ca tutunul este un drog a carui folosire poate duce cu usurinta la aparitia exceselor si ca nicotina era substanta care le provoca. Controversa a ramas puternica pana foarte de curand.Nicotina ajunge la creier mult mai rapid atunci cand este inhalata, decat atunci cand este administrata intravenos. Este foarte usor absorbita prin membranele subtiri ale cavitatii bucale si ale nasului si este la fel de eficienta cand este folosita sub forma de tutun masticabil sau priza. Ca si in cazul morfinei si heroinei, aparenta tolerare a substantei de catre organism duce la folosirea ei crescanda, “doza” ramanand apoi stabila pe o lunga perioada de timp. Oprirea consumului drogului pe o scurta perioada de timp conduce la crearea unei stari de discomfort si la accentuarea dorintei de a-l consuma. Se abuzeaza adesea de droguri atunci cand nu este sesizata o dependenta fizica evidenta. Oricum, multe droguri provoaca neplacere si discomfort in perioade de abstinenta, iar nicotina nu face exceptie. Studiile facute atat pe subiecti umani, cat si pe animale au aratat ca efectul pe care il are nicotina asupra organismului este suficient pentru a determina un consum sustinut. Aceasta nu inseamna ca trebuie ignorata importanta factorilor de ordin cultural si social. Ceea ce conteaza cu adevarat este faptul ca efectele pe care le produce, fac din nicotina o substanta ideala pentru a produce dependenta si a conduce la excese, mai ales daca avem in vedere faptul ca este atat de usor de procurat. Tot in urma studiilor s-a constatat ca fumatul este o actiune in urma careia fumatorul devine dependent de drogul numit nicotina.

Efectele nicotinei asupra organismului

Cand nicotina este inhalata in plamani, fluxul sangvin arterial preia aceasta substanta si o transporta catre creier intr-un interval de zece secunde. Atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, raspandirea tuturor afectiunilor respiratorii cronice (bronsita, astm, afectiuni respiratorii) este strans legata de nivelul fumatului. Este un fapt cert ca fumatul poate afecta anumite aspecte ale sexualitatii femeiesti. Fumatul a mai mult de o jumatate de pachet de tigari pe zi este asociat cu un numar ridicat de cazuri de infertilitate si sterilitate. Ciclul menstrual neregulat are o cota ridicata printre fumatoare, numarul potential de ani fertili este redus, iar menopauza se produce mai devreme. Aproximativ 129.000 de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat. Numarul de cazuri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult crescut de cand si numarul fumatoarelor este in crestere. Fumatul este, de asemenea, cauza principala in aparitia cancerului laringian, al gurii si al esofagului. Contribuie la aparitia cancerului vezicii urinare, a pancreasului si a rinichilor. Fumatul tigarilor sau a pipei este adesea implicat in cancerul pulmonar, al gurii si esofagian. Bolile pulmonare cronice se situeaza pe locul al cincilea in ierarhia cauzelor cazurilor de deces din Statele Unite. In anul 1980, 55.000 au murit din cauza afectiunilor pulmonare. Mai mult de sapte milioane de americani sufera in acest moment de bronsita cronica si aproape trei milioane de enfizem pulmonar. Afectiunile coronariene ale inimii reprezinta motivul principal al deceselor in Statele Unite, detinand o cota de 750.000 decese pe an.Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major in afectiunile coronariene ale inimii, celelalte doua fiind tensiunea ridicata si colesterolul marit. Dintre toate sursele generatoare de boli sau moarte in Statele Unite ale Americii, fumatul este prima care trebuie oprita.

Copiii nascuti de catre mame fumatoare cantaresc in medie cu 300 de grame mai putin decat cei ai unei nefumatoare. Acest fapt este unul foarte important, deoarece greutatea la nastere este determinanta pentru evolutia ulterioara a copilului. Se pare ca aceasta scadere a greutatii este legata de cantitatea mai mica de oxigen pe care o primeste fatul intrauterin. Un alt efect este acela al maririi posibilitatilor de avort spontan. De fapt, acest risc este dublu in cazul fumatoarelor. Exista, de asemenea, o mare varietate de complicatii posibile in timpul sarcinii si al travaliului, risc de hemoragii si de declansare prematura a nasterii. De asemenea, exista o legatura certa intre fumat si cazurile de moarte infantila. Copiii nascuti din mame fumatoare se pot dezvolta mult mai incet, sunt predispusi disfunctiilor cerebrale, pot avea o dezvoltare psihica nearmonioasa si o inteligenta sub medie. Fumatul este, in plus, un important factor de risc pentru stari de mare agitatie la copii. Faptul ca nu se iau din timp masuri pentru protejarea copilului este un factor de risc pe care mama si-l asuma, iar responsabilitatea acesteia este, cu certitudine, ridicata. Chiar daca fumatul nu duce neaparat la malformatii ale fatului/copilului, este un factor de risc ce poate fi evitat si responsabilitatea mamei este, intr-adevar, mare.

HEROINA PCP

Heroina, PCP (phencyclidine), mai cunoscuta ca "Angel Dust", afecteaza memoria, perceptia, puterea de concentrare si judecata si poate declansa comportament violent si psihoze.

Efectele heroinei variaza si consumatorii gasesc dificil sa descrie si sa prezica ce se intimpla sau se poate intampla odata ce s-au drogat. PCP poate cauza nebunie temporara, comportament violent si psihoza. Consumatorii vor fi adesea deziluzionati de capacitatile lor si de ceea ce pot sa faca. Ei cred ca pot face lucruri extraordinare. Au fost nenumarate situatii in care consumatorii de heroina au sarit de pe cladiri crezand ca pot zbura. “ Exageram absolut tot ceea ce mi se intampla. Parea totul in regula si pozitiv, dar dupa aceea parca eram cuprins de o ceata intunecoasa care se lasa peste mine si mintea mea. Poti fi intr-o multime de oameni si fara nici un motiv real sa te apuce nebunia si violenta.”spune un consumator heroina

Desi productia de heroina este ilegala in aproape toate tarile lumii aceasta exista in continuare. Uneori poate nici nu este PCP, dar este tot o forma letala a acestui drog. Consumatorii nu pot fi niciodata siguri de ceea ce cumpara, asa ca de fiecare data isi risca viata. Drogurile ilegale sunt definite in termenii dati de formulele lor chimice. Pentru a ocoli aceste restrictii legale, chimistii care se ocupa cu asa ceva modifica structura moleculara a drogurilor interzise prin lege pentru a produce droguri similare. Aceste droguri pot fi chiar mai puternice decat cele pe care le copiau initial. China White si DMA (ecstasy) sunt droguri "imitatii" de care se abuzeaza.

Spread:Drogurile "imitatii" sunt des consumate si pe scara larga. Ecstasy, de exemplu, a fost consumat de cel putin o data de 8% dintre tinerii din Europa de Vest. Este foarte popular la petrecerile techn-rave. Ultima intrare pe "piata sintetica" este "roofise" sau "intalnire-viol-drog", un drog fara gust, ce poate fi strecurat in bautura victimei fara ca aceasta sa stie in scopul de a fi violata sau jefuita dupa ce acesta isi face efectul si viitoarea victima adoarme. Acest drog ii face neajutorati in fata violului sau jafului.

Cum este folosit:

Drogul poate fi inghitit sub forma unei pastile sau a unei solutii, amescatecata in diferite bauturi.

Efect pe tremen scurt:

Specifice pentru ecstasy sunt ca efecte senzatia de gat si gura uscate, transpiratie excesiva si crestere a presiunii sangelui. Drogurile, in general, reduc senzatia de foame si oboseala si stimuleaza abilitatea de coordonare a corpului. Consumatorul lui se va simti relaxat si in completa armonie cu toti prietenii si tot ceea ce il inconjoara.



Supradoza:Consecintele supradozei la ecstasy n-au fost explorate in totalitate inca, dar surse sigure indica posibilitatea dereglarii activitatii inimii, temperatura corpului foarte ridicata care duc la moartea consumatorului.

Efect pe termen indelungat si consecinte:Consumul frecvent si pe tremen indelungat poate conduce la stari de frica, panica si confuzie.

De-a lungul timpului marijuana a fost folosita in diferite culturi pentru schimbarea starii de spirit, a perceptiei, cu alte cuvinte pentru a atinge o treapta mai inalta de constientizare. Efectele sale variaza de la marirea capacitatii creative, pana la provocarea experientelor mistice si la mentinerea ridicata a capacitatilor senzitive. Dupa alcool, marijuana este cea mai populara din asa numitele “droguri recreative”.

Ea a mai fost folosita insa si in alte scopuri. In unele triburi primitive din America de Sud, Africa si India, “cannabis” a fost folosita in cadrul ceremoniilor religioase si in scopuri medicale. Minerii africani obisnuiau sa o foloseasca pentru a le usura munca dificila, iar jamaicanii o consumau la sfarsitul zilei pentru a le inlatura oboseala. Ca drog a fost utilizata in diferite parti ale lumii timp de secole, iar in Statele Unite mai ales in secolul XX.

Prima mentionare scrisa apare intr-o carte de medicina intitulata”Tratat despre plante”, in China secolului al II-lea i.Hr., unde era folosita ca anestezic inca de acum 5.000 de ani. Vechii asirieni, persii, romanii si indienii foloseau acest drog pentru a controla spasmele musculare, pentru a calma durerea, cat si in tratarea indigestiei. Marijuana era folosita curent in medicina traditionala din Africa si Asia. In secolul al IX-lea, asirienii incepusera sa o foloseasca ca tamaie. Inca din 1611 marijuana era cultivata in Jamestown, Virginia. In secolul al XIX-lea era folosita in tratarea spasmelor musculare, a durerilor de cap, a travaliului, insomniei si a durerilor menstruale. Este inca folosita ca medicament in Orientul Mijlociu si in Asia.

Intrebuintarea medicala a marijuanei

Canabisul si derivatele sale pot fi utile in tratarea glaucomului si a anumitor afectiuni oculare legate de nervul optic sau chiar si in cecitate. Alta posibilitate de utilizare este legata de tratamentul starilor de greata si de voma, metoda asociata chimioterapiei in cazul pacientilor cancerosi. Alte medicamente recunoscute ca avand acest efect nu au fost la fel de eficiente. In 1973 cativa pacienti cu leucemie -o forma de cancer- au fumat considerabil marijuana si au descoperit ca le reduce starea de greata si ca a actionat ca un veritabil stimulent pentru apetit. Scaderea apetitului si scaderea in greutate sunt probleme majorein tratarea pacientilor cancerosi. Canabisul a fost considerat ca o metoda de tratament si in cazurile de astm, anxietate, convulsii si depresii. Unii cercetatori au sugerat ca marijuana este si un relaxant muscular, un calmant pentru dureri si un agent ce lupta impotriva durerilor. Comitetul Institutului de Medicina considera ca potentialul terapeutic detinut de marijuana, canabis si derivatele acestora necesita cercetari ulterioare, in scopul de a le explora potentialul in cadrul tratamentelor medicale. Totusi, fara prescriptie medicala, potentialele daune asupra organismului depasesc calitatile cunoscute ale acestora.

Efectul marijuanei asupra corpului omenesc

Dupa trei sau patru decenii de studii in acest domeniu, cercetatorii au gasit dovezi referitoare la efectele daunatoare ale fumatului asupra cailor respiratorii.Fumatul marijuanei este, de asemenea, nociv. Actul fumatului este legat de aparitia asmului, bronsitelor, emfizemelor, a afectiunilor cardiace si a numeroase forme de cancer, vizand in special plamanii. Fumatul este, de asemenea, legat de cresterea complicatiilor din timpul sarcinii si a travaliului. Un copil cu mama fumatoare poate avea o greutate mai mica la nastere decat copilul unei nefumatoare. Fumul tigarilor cu marijuana contine multe dintre substantele specifice fumului de tigari obisnuite, cum ar fi monoxidul de carbon si gudronul. Pe de alta parte insa, contine si alti ingredienti: marijuana are 50% mai mult gudron decat tutunul, fumul sau este inca si mai iritant si are un efect si mai puternic asupra cailor respiratorii superioare (sinusurile si laringele). De asemenea, irita si traheea si bronhiile si cu cat fumul este mai adanc tras in plamani si retinut la acest nivel mai mult timp, cu atat este mai mare si gradul de intoxicare. Fumul lezeaza tesuturile si celulele plamanilor responsabile cu apararea impotriva virusilor si infectiilor. Este foarte posibil ca fumatul marijuanei, ca si cel al tutunului, sa cauzeze tumori canceroase. Existain marijuana ciuperci, bacterii, ierbicide si alte substante chimice care pot contamina planta insasi si dauna plamanilor sau altor organe. Ierbicidele, in special una numita paraquat poate afecta plamanii, inima, ficatul, glandele suprarenale, muschii, splina si cortexul (acea parte a creierului care "gandeste"). Munca inimii este ingreunata. Cresterea numarului de batai ale inimii si a presiunii sangelui poate fi comparata cu aceea pe care o sufera o persoana aflata intr-o stare de stres extrem. Totodata, presiunea sangelui poate scadea pana la valori anormale. Are loc cresterea nivelului de monoxid de carbon si descresterea nivelului de oxigen. De asemeni, sistemul imunitar, care protejeaza organismul impotriva virusilor, bacteriilor si infectiilor. Marijuana afecteaza, de asemenea, si sistemul imunitar care protejeaza omul impotriva virusilor, infectiilor si bacteriilor. S-a mai descoperit ca aceasta interfereaza cu celulele care joaca un rol important in lupta impotriva virusilor si cancerului. Folosita ocazional, marijuana poate stimula sau inhiba performantele sexuale, dar utilizatorii frecventi se plang de o descrestere a apetitului sexual. Numarul spermatozoizilor descreste si mobilitatea le este diminuata, ceea ce poate avea importante efecte in fertilitate. Marijuana poate afecta sistemul endocrin care controleaza hormonii si metabolismul si poate cauza o crestere a situatiilor de dezagregare a cromozomilor si astfel a defectelor la nastere ale copiilor. Este stiut ca marijuana cauzeaza modificari asupra chimismului creierului. Este inhibata actiunea acetilcolinei -un neuron ce transfera informatia de la o celula la alta- explicandu-se astfel efectul negativ al marijuanei asupra memoriei.

Fumatul marijuanei are un spectru larg de implicatii si la nivelul comportamentului si starilor afective. Ea impiedica coordonarea miscarilor, pierderea abilitatilor si a functiilor perceptuale si senzoriale. Rapidele schimbari de stare pot produce scurte perioade de anxietate, confuzie sau chiar forme asemanatoare nebuniei. In concluzie marijuana este un drog care nu trebuie folosit nici macar accidental.

Dependenta de marijuana

O serioasa amenintare cauzata de utilizarea repetata a oricarui tip de drog, inclusiv marijuana, este folosirea abuziva a acestuia. Cei ce abuzeaza de un drog sunt aceia care nu numai ca il folosesc in mod curent, ci cred ca nu pot trai fara el. Aceasta stare este numita“dependenta”.O persoana care abuzeaza de marijuana sau de oricare alt drog, actioneaza in general astfel datorita unor probleme de natura psihologica. Abuzul de marijuana trebuie tratat in acelasi fel ca in cazul abuzului de oricare alt drog: cu suport psihologic din partea unui personal calificat, cat si din partea familiei si prietenilor. In timp ce unii consumatori de marijuana sunt deschisi in a admite acest lucru, cei mai multi il ascund. Este mult mai usor de recunoscut un prieten sau o ruda consumatoare de marijuana, deoarece putem mult mai usor observa schimbarile de comportament.

Unele semne de avertisment in cazul abuzului de marijuana sunt:

(1) ochi iritati,

(2) tuse cronica,

(3) tinuta neingrijita,

(4) menstra neregulata la femei,

(5) iritabilitate,

(6) lapsusuri,

(7) schimbari recente, vizibile, de personalitate,

(8) paranoia, suspiciune si ostilitate,

(9) stari de trecere de la pasivitate la agresivitate fara un motiv clar,

(10) stare de oboseala si apatie sau de depresie si letargie,

(11) dificultati de vorbire,

(12) schimbarea dietei alimentare,

(13) scadere brusca a realizarilor scolare,

(14) posesie a oricarui drog,

(15) disparitia nejustificata a unor sume de bani ai familiei,

(16) acuzarea unor stari neplacute in mod frecvent, fara gasirea unor explicatii de ordin medical,

(17) probleme relationale sau frecvente dispute cu prietenii,

(18) comportament ascuns, incluzand instrainarea si retragerea,

(19) permanente discutii despre marijuana sau utilizarea ei.

Daca cineva observa o combinatie a acestor simptome la o persoana pe care o iubesc sau la care tin, utilizatorul trebuie sa fie pus in fata acestora si indrumat sa se trateze.

Dependentul lasa adesea urme ale utilizarii drogului, ca strigat de ajutor si atragere a atentiei.

Amfetaminele sunt droguri, medicamente care maresc viteza de reactie a corpului. Ele fac inima sa lucreze mai repede si pompeaza adrenalina in sistem. Initial sintetizate intre cele doua razboaie mondiale, au fost folosite ca drog militar pentru a le da soldatilor mai multa energie si a le mari viteza. Uzul medical al amfetaminelor era un lucru obisnuit in anii 50 si 60 cand erau folosite in mod salbatic pentru combaterea depresiei si pentru scaderea in greutate. Oricum, marea majoritate a firmelor ce le produceau au fost incet eliminate de pe piata. Cel mai comun tip de amfetamine int[lnite pe strazi este o pudra alba numita Amfetamina sulfat. Aceasta este o pudra produsa ilegal, cu concentratii diferite: intre 6% si 10% puritate care, de obicei, costa intre 5 si 10 lire sterline per gram si cu puritate intre 25 si 35% costa intre 25 si 35 lire sterline/gram. Amfetaminele Sulfat pot fi prizate pe nas, linse de pe deget sau injectate. Unii le fumeaza, dar din cauza ca nu ard prea bine aceasta metoda nu este foarte intalnita. Exista de asemenea o forma de amfetamina, numita speed, in mod obisnuit numita gheata (dar si cristal, sticla si inghetata), desi este destul de rar intalnita. Are efecte similare, dar dureaza pana la 39 de ore si este considerata de profesionisti ca fiind mai puternica si produce o mai mare dependenta decat crack.

Pascalini Silvio Virgil










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani