creierul animalelor - cordoane nervoase, creierul vertebratelor referat






                               

CREIERUL

ANIMALELOR

               

Luca Ana Iulia cl. a -IX-a

Creierul animalelor este cea mai complexa structura cunoscuta si este diferita chiar si de creierul celor mai apropiate rude animale . Insa a evoluat din aceste structuri si are o legatura stransa cu ele.

Creierul, ca organ separat , a crescut din sistemul nervos al primelor animale . Prima viata consta din organisme unicelulare , dar cand s-au dezvoltat cu mai mult de o celula , cele care au avut cel mai mare succes au fost cele cu un sistem intern de comunicatii, un sistem nervos. Un asemenea sistem permitea celulelor sa faca schimb de informatii . Nu toate formele de viata au acest sistem intern de comunicatii : spongierii de exemplu nu au deloc asa ceva . Cele care au celule nervoase (neuroni) au putut sa adopte o varietate larga de forme si sa se adapteze la o gama mai larga de medii.

Cea mai veche si mai simpla forma de sistem nervos este reteaua nervoasa . A ceasta consta din celulele nervoase raspandite in intregul corp al animalului , facand posibil schimbul de informatii . Dar retelele nervoase nu au structuri centrale pentru coordonarea informatiilor . Cnidarii, precum hidra , si echinodermele , precum castravetele de mare , functioneaza cu retele nervoase. Daca apare un stimul , asemenea forme de viata reactioneaza rapid .

Daca de exemplu , o meduza este atinsa de o vietate mica ce este prada sa , intregul corp poate sa se contracte sau un tentacul poate sa se infasoare in mod automat in jurul prazii .

Stimularea si reactia sunt rapide . Nu exista prelucrare de informatii , doar o actiune reflex.

CORDOANE NERVOASE

Urmatorul stadiu de dezvoltare a fost atunci cand reteaua nervoasa a devenit cordon nervos – un manunchi de nervi dispus de-a lungul partii anterioare a corpului unui animal .

Odata ce celulele nervoase au ajuns sa fie asamblate in acest fel , terenul a fost pregatit ca unele sectiuni ale cordonului sa se transforme in ganglioni nervosi , niste noduri in care se intalneau mai multi neuroni si puteau sa faca schimb de informatii si de comenzi . Animalele care au asemenea ganglioni sunt cele care prezinta simetrie fata de o axa centrala – adica pot fi impartite in jumatati care sunt imaginea in oglinda una fata de cealalta. Viermii lati planaria , de exemplu, au o serie de ganglioni similari dispusi de-a lungul unui cordon . In cazul ramelor , exista un ganglion pentru fiecare segment al corpului . Atat la viermii lati cat si la rame exista un singur ganglion in cap , care adesea este descris ca fiind un creier primitiv .

De exemplu , in cazul ramei , ganglionul din segmentul capului este conectat le gura .

La aceste animale ganglionul din cap a avut o mare importanta decat alti ganglioni , din doua motive principale .In primul rand , pentru ca era conectat direct la gura , el a devenit important in identificarea si localizarea hranei . De exemplu , dezvoltarea unui simt al mirosului a fost importanta , si aceasta a fost insotita de inmultirea functiilor ganglionului frontal . A existat de asemenea o crestere a importantei celulelor fotosensibile din cap : aceste s-au transformat mai tarziu in ochi.





Faptul ca animalele se deplasau cu capul inainte in timp ce cautau hrana a facut ca importanta ganglionului cerebral sa creasca . Animalele care aveau un singur cordon nervos erau de asemenea mai eficiente si mai rapide in prelucrarea informatiilor decat animalele cu mai mult de un singur cordon .

Insectele s-au dezvoltat in urma cu aproximativ 550 milioane de ani . Ganglionul lor cerebral s-a dezvoltat , jumatate din el fiind dedicat prelucrarii informatiilor legate de simtul mirosului . Alte vietati la care au aparut ganglioni mai sofisticati au fost cefalopodele – sepiile , calmarii si caracatitele . In acelasi timp , tentaculele lor au devenit foarte abile , astfel incat ele au devenit vanatori priceputi in mediul marin.

La cefalopodel ganglionii au fuzionat formand un centru de control mare , dispus in jurul esofagului diferitelor specii . In acest centru de control , diferitii ganglioni controleaza zone diferite sau functii diferite ale corpului . Acesta seamana mult cu creierul vertebratelor. Sistemul nervos al animalelor lipsite de coloana vertebrala ( nevertebrate) poate sa fie foarte complex , musca domestica are peste un milion de celule nervoase . Insa dezvoltarea creierilor mari a aparut la vertebrate .

CREIERUL VERTEBRATELOR

Primele vertebrate s-au dezvoltat acum aproximativ 500 milioane de ani  la sfarsitul cambrianului . Acestea au fost asa numitii pesti fara falci .Trasatura lor definitorie a fost chiar coloana vertebrala – un sir de oase legate intre ele care puteau sa protejeze cordonul nervos . La vertebrate maduva spinarii si creierul de deasupra sa au devenit un sistem nervos central , la care erau atasati senzori peste tot in restul corpului , cunoscuti ca sistem nervos periferic.

  Creierul vertebratelor este impartit in trei parti : creierul posterior , creierul mijlociu, si creierul anterior .La pesti fiecare dintre cele trei simturi principale (mirosul, vazul , auzul) sunt asociate cu una din partile creierului . De exemplu creierul lor anterior este strans asociat cu mirosul , lobii potici ai creierului mijlociu sunt zonele cele mai importante.

Vertebratele si-au dezvoltat anumite parti ale creierului  in functie de modul lor de viata .

De exemplu, pasarile in general nu au nevoie de un simt puternic al mirosului . De aceea ele au centre olfactive slab dezvoltate in creierul anterior . Pe de alta parte ele au zone puternic dezvoltate ce controleaza comportamentul instinctiv , precum constructia cuiburilor .La pasari inca creierul mijlociu este proeminent , dar la mamifere creierul anterior s-a dezvoltat fiind cea mai importanta zona a creierului,

iar lobii potici ( care sunt foarte importanti la amfibieni)sunt , prin comparatie , mai putin importanti .

          Creierul mare este acoperit cu membrane subtiri formate din neuroni , numite cortex cerebral . Se crede ca aceasta a aparut prima data la reptile asemanatoare cu crocodilul . Creierul mare este impartit in doua jumatati , numite emisfere cerebrale , care sunt foarte bine dezvoltate la mamifere .La unele mamifere cortexul cerebral este cutat si santat , ce imbunatateste mult puterea de prelucrare a creierului. Unele grupuri de mamifere – primatele si mamifere marine – au fost multe cute .

          Marimea emisferelor cerebrale si numarul de cute sunt importante pentru gradul de inteligenta pe care il au mamiferele . Se poate prezice reactia unui animal la stimularea cortexului cerebral . Acest lucru se datoreaza faptului ca , in utilizarea acestei parti a creierului , este implicata o mare libertate de alegere.

LUCA ANA IULIA cl. a-IX-a










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani