Logo referatele carte



Proiect - Studiu despre mijloacele de evaluare - EVALUAREA



Studiu despre mijloacele de evaluare

Prof. Cristina Rusu-Marian


Cuprins

I. Tipuri de evaluare:

1.    predictiva (initiala);

2.    formativa (continua);

3.    sumativa (finala).

3

3

3

3

II. Instrumente de evaluare (metode de evaluare):

A.   traditionale:

a)  probe scrise;

b)  probe orale;

c)  probe practice;

B.   alternative (moderne):

a)  observarea sistematica a elevilor;

b)  investigatia (experimentul);

c)  proiectul;

d)  portofoliul;

e)  tema pentru acasa;

f)   tema de lucru in clasa;

g)  autoevaluare;

h)  referatul.

3

3

3

3

3

3

3

4

5

6

7

7

7

7

III. Proba

8

IV. Item

8

V. Tipuri de itemi:

   i.     obiectivi:

    cu alegere duala;

    de tip pereche;

    cu alegere multipla;

ii.     semiobiectivi:

    cu raspuns scurt;

    de completare;

    intrebari structurate;

iii.     subiectiv:

    situatii problema;

    de tip eseu:

     structurat / semistructurat;

     liber / nestructurat.

8

8

9

9

9

9

9

9

9

9

9

9

9

9

VI. Matrice de evaluare

10


EVALUAREA

I.    Tipuri de evaluare:

1.    Predictiva (initiala);

    la inceputul unui ciclu, a unei teme noi;

2.    Formativa (continua);

    la fiecare lectie sau tema noua;

3.    Sumativa (finala).

    la sfarsitul unui ciclu, a unui capitol;

II. Instrumente de evaluare:

A.   Metode traditionale de evaluare:

A    pentru elaborarea probelor, profesorul va avea in vedere urmatoarele intrebari:

B    ce tip de itemi trebuie construiti?

B    ce grad de dificultate trebuie sa aiba?

B    cum trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic?

B    cum se va face asamblarea itemilor?

B    cum vor fi formulate instructiunile testului?

B    va masura testul astfel construit un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii?

a)   Probe scrise;

A   lucrari, teze, teste elaborate dupa itemi bine definiti;

b)   Probe orale;

   raspunsuri orale;

c)   Probe practice;

s   experiente, rezolvari de probleme si exercitii;

B.   Metode alternative de evaluare (moderne):

a)   Observarea sistematica a elevilor[1]:

A   poate fi facuta pentru a evalua performantele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv-atitudinale;

A   furnizeaza informatii asupra performantelor elevilor din perspectiva capacitatii lor de actiune si relationare, a competentelor si abilitatilor de care dispun acestia;

A   modalitati de inregistrare a informatiilor:

>   fisa de evaluare;

>   scara de clasificare construita prin ordonari si gradari de date obiective;

>   lista de control sau verificare, utilizata de obicei in activitatile de laborator;

A   caracteristici de evaluare:

?   competente (concepte si capacitati):

A     organizarea si interpretarea datelor;

A     selectarea si organizarea corespunzatoare a instrumentelor de lucru;

A     descrierea si generalizarea unor procedee, tehnici, relatii;

A     utilizarea materialelor auxiliare unei demonstratii;

A     identificarea unor relatii;

A     utilizarea calculatorului in situatii corespunzatoare;

?   atitudini (fata de munca data):

B    concentrarea asupra sarcinii de rezolvat;

B    implicarea activa in rezolvarea sarcinii;

B    punerea unor intrebari pertinente profesorului;

B    completarea / indeplinirea sarcinii;

B    revizuirea metodelor utilizate si a rezultatelor;

?   comunicare:

C    discutarea sarcinii cu profesorul in vederea intelegerii acesteia;

C    modul de prezentare a propriilor produse;

C    cooperarea in echipa;

C    ascultarea activa;

C    toleranta fata de ideile celorlalti;

A   urmarirea sistematica a activitatii si comportamentului elevului permite observarea:

D    interesului manifestat de elev pentru studiu;

D    modului in care elevii participa la activitati;

D    gradului de indeplinire a indatoririlor scolare;

D    modului de exprimare.

b)   Investigatia / experimentul[2]:

   ofera elevului posibilitatea de a aplica in mod creativ cunostintele insusite, in situatii noi si variate;

   reprezinta o situatie complicata care nu are rezolvare simpla;

   desi sarcina poate fi scurta, timpul de lucru este relativ lung;

   incepe, se desfasoara si se termina in clasa;

   poate fi individuala sau de grup;

   aprecierea modului de realizare a investigatiei este de tip holistic, de obicei;

   presupune obiective care se urmaresc:

Q   intelegerea si clarificarea sarcinilor;

Q   aflarea procedeelor pentru gasirea / obtinerea de informatii;

Q   colectarea si organizarea datelor sau informatiilor necesare;

Q   formularea si testarea ipotezelor de lucru;

Q   schimbarea planului de lucru sau colectarea altor date daca este necesar;

Q   scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigatiei;

   caracteristici personale ale elevilor care pot fi urmarite:

6     creativitate si initiativa;

6     participarea in cadrul grupului;

6     cooperare si preluarea initiativei in cadrul grupului;

6     persistenta;

6     flexibilitate si deschidere catre idei noi;

6     dorinta de generalizare;

   componente:

   capitol / unitatea de invatare;

   competente specifice derivate vizate;

   concepte operationale;

    identificarea tehnicilor utilizate;

    observarea variatiei marimilor;

    culegerea si inregistrarea datelor in diferite conditii experimentale;

    determinarea dependentelor existente intre marimile studiate;

    interpretarea datelor experimentale;

    generarea de concluzii privind experimentele efectuate;

    analiza experimentelor prin prisma surselor de eroare;

    realizarea unor softuri educationale;

   itemi;

   raspuns.

c)   Proiectul;

F   mai amplu decat investigatia / experimentul;

F   incepe in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii;

F   se continua acasa pe parcursul a catorva zile sau saptamani;

F   se termina in clasa prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute;

F   poate fi individual sau de grup;

F   titlul / subiectul va fi ales de catre profesori sau elevi;

F   structura studiului stiintific / proiectului:

    titlu;

    introducere argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari legate de tema;

    materiale si metode:

     se vor preciza materialele si echipamentul folosit;

     metoda de lucru;

     planul experimentului;

    rezultat prezentarea rezultatelor sistematizat, pe articole insotite de grafice, desene, tabele, diagrame, casete audio, casete video;

    concluzii:

     pareri personale;

     solutii propuse;

     generalizarea problemei;

    bibliografie utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

F   in timpul realizarii proiectului se va evalua:

    metode de lucru;

    utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

    corectitudine / acuratete tehnica;

    utilizarea corespunzatoare a materialelor si echipamentului;

    generalizarea problemei;

    organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;

    calitatea prezentarii;

    acuratetea cifrelor, tabelelor, desenelor, diagramelor;

F    criterii de alegere a proiectului elevii trebuie:

x    sa aiba un anumit interes pentru proiectul respectiv;

x    sa cunoasca dinainte unde isi pot gasi resursele materiale;

x    sa fie nerabdatori in a crea un produs de care sa fie mandri;

x    sa nu aleaga subiectul din carti vechi sau sa urmeze rutina din clasa;

F    capacitatile / competentele care se evalueaza in timpul realizarii proiectului:

o    metodele de lucru;

o    utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

o    utilizarea corespunzatoare a materialelor si echipamentului;

o    corectitudinea, acuratetea tehnica;

o    generalizarea problemei;

o    organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;

o    calitatea prezentarii;

o    acuratetea cifrelor, desenelor.

d)   Portofoliul;

$  instrument de evaluare complex, integrator, ofera posibilitatea de a emite o judecata de valoare care reflecta evolutia elevilor;

$  reprezinta o colectie exhaustiva de informatii despre progresul scolar al unui elev, obtinut printr-o varietate de metode si tehnici de evaluare;

$  se proiecteaza de catre profesor in functie de context si reuneste diferite instrumente de evaluare traditionale si alternative;

$  sintetizeaza activitatea elevului de-a lungul timpului (un an, un ciclu) reprezentand astfel si o forma de evaluare sumativa a achizitiilor elevului si a preocuparilor sale;

$  utilitatea portofoliilor:

k    elevii devin parte a sistemului de evaluare si pot sa-si urmareasca, pas cu pas, propriul progres;

k    elevii si profesorii pot comunica (oral sau in scris) calitatile, defectele si ariile de imbunatatire a activitatilor;

k    elevii, profesorii si parintii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, atitudinea fata de o disciplina si despre progresul care poate fi facut la acea disciplina in viitor;

k    factorii de decizie, avand la dispozitie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai buna asupra a ceea ce se petrece in clasa.

$  un portofoliu poate sa cuprinda:

     continutul focalizat pe concepte si capacitati esentiale:

      selectii din insemnari care exemplifica reflectii, originalitate, culoare, patrundere ;

      produse elaborate, variate tipuri;

      produse care arata procesul de dezvoltare:

J    inceput;

J    planificare;

J    revizuiri;

      produse care indica interesele, stilul elevului si folosirea unei varietati de inteligente:

C    criterii pe baza carora munca va fi evaluata;

     date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate:

      rezultate la teste initiale, formative, sumative;

     date privind comportamentul elevului in clasa:

      observarea sistematica;

     date privind activitatea elevului in afara clasei:

      rezolvarea temelor;

      referate;

      proiecte;

      participarea la sesiuni de comunicari stiintifice, concursuri scolare, excursii, vizite didactice;

      preocuparea pentru aplicatiile informaticii in domeniu;

      preocupare pentru legaturile disciplinei cu alte discipline.

e)   Tema pentru acasa;

    la fiecare lectie, pentru consolidare si formare de priceperi si deprinderi;

f)    Tema de lucru in clasa;

    pentru verificarea feed-back-ului;

g)   Autoevaluare;

J   intrebari pe care elevii ar trebui sa si le puna:

L   exista si un alt mod (metoda) de a rezolva aceasta sarcina?

L   am rezolvat sarcina suficient de bine?

L   ce ar trebui sa fac in pasul urmator?

L   ce produs care ma reprezinta ar trebui sa-l pun in portofoliu?

J   conditii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi:

L   prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie sa le atinga;

L   incurajarea elevilor in a-si pune intrebarile de mai sus si a da raspunsul in scris;

L   incurajarea elevilor in cadrul grupului;

L   completarea la sfarsitul unei sarcini importante a unor propozitii de genul:

K   am invatat

K   am fost surprins de faptul ca

K   am descoperit ca

K   am folosit metoda deoarece

K   in realizarea acestei sarcini am intampinat urmatoarele dificultati

h)   Referatul.

!  a) referate bazate pe informare documentare bibliografica utilizate:

    cercuri;

    sesiuni de comunicari;

    teme de sinteza;

!  b) referate bazate pe descrierea unor activitati desfasurate in clasa si pe analiza datelor obtinute in urma acestei activitati / experiment;

!  in evaluarea unui referat se urmaresc:

    structura de tip a) sau b);

    introducere argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari legate de tema;

    materiale:

     a) consideratii generale asupra temei abordate;

     b) materialele utilizate, mentionate dupa o anumita procedura (material scop);

    procedura:

     a) analiza in detaliu a fiecarei surse de documentare;

     b) prezentarea metodelor de laborator in ordinea in care au fost utilizate;

    observatiile:

     a) comentariul comparativ al surselor de documentare;

     b) descrierea observatiilor;

    rezultatele prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit;

    comentarea rezultatelor:

S     a) interpretarea personala a rezultatelor selectate;

S     b) realizarea de desene, grafice, diagrame, tabele si interpretarea rezultatelor;

    concluzii rezumarea celor constatate intr-o concluzie exprimata succint si raportata la ipoteza initiala;

    bibliografie oportunitatea surselor bibliografice;

    modul de prezentare:

8    aspect;

8    continuitate;

8    mod de prezentare.

III. Proba = orice instrument de evaluare proiectat, administrat si corectat de catre profesor.

n    pentru elaborarea lor trebuie avut in vedere:

v    ce tip de itemi trebuie construiti;

v    ce grad de dificultate trebuie sa aiba;

v    ce trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic;

v    cum se va face asamblarea itemilor (relevanta, concizia);

v    cum vor fi formulate instructiunile testului;

v    daca testul va masura un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii.

IV. Item:

= element component al unei probe.

V. Tipuri de itemi:

   i.     Itemi obiectivi:

-      testeaza un numar si o varietate mare de elemente de continut, dar, de cele mai multe ori, capacitati cognitive de nivel inferior;

-      fidelitate[3] si validitate[4] ridicate (sunt folositi in testele standardizate);

-      obiectivitate[5] si aplicabilitate[6] ridicate;

-      scheme de notare foarte simple;

-      timp scurt de raspuns si de corectare;

-      posibilitatea utilizarii unui numar mare de astfel de itemi[c1]  intr-un test.

    itemi cu alegere duala solicita raspunsuri cu da/nu, adevarat/fals, acord/dezacord;

    itemi de tip pereche solicita stabilirea de corespondente / asociatii intre elemente asezate pe doua coloane. Criteriile pe baza carora se stabileste raspunsul corect sunt enuntate explicit in instructiunile care preced coloanele de premise si raspunsuri;

    itemi cu alegere multipla solicita alegerea unui singur raspuns corect / alternativa optima dintr-o lista de solutii / alternative.

ii.     Itemi semiobiectivi:

T   raspuns limitat ca spatiu, forma, continut prin structura enuntului / intrebarii;

T   sarcina foarte bine structurata utilizeaza materiale auxiliare;

T   elevii trebuie sa produca efectiv raspunsul;

T   libertate restransa de a reorganiza informatia si de a formula raspunsul in forma dorita;

T   elevii trebuie sa demonstreze pe langa cunostinte, si abilitatea de a structura cel mai corect si mai scurt raspuns;

T   usurinta si obiectivitate in notare;

#     itemi cu raspuns scurt intrebare directa care solicita un raspuns scurt (expresie, cuvant, numar, simbol);

#     itemi de completare enunt incomplet care solicita completarea de spatii libere cu 1-2 cuvinte care sa se incadreze in contextul dat;

#     intrebari structurate mai multe subintrebari (de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu) legate printr-un element comun modul de prezentare include:

     un material / stimul (texte, date, diagrame, grafice);

     subintrebari[7];

     date suplimentare;

     alte subintrebari5.

iii.     Itemi subiectivi:

    forma traditionala de evaluare la noi;

    usor de construit;

    solicita raspunsuri deschise;

    evalueaza procese cognitive de nivel inalt;

    verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea;

v   situatii problema (rezolvarea de probleme) activitate noua, diferita de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer);

v   itemi de tip eseu solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot fi:

     eseu structurat / semistructurat raspunsul asteptat este dirijat, orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indici, sugestii, de exemplu: compunere / eseu dupa un plan de idei;

     eseu liber / nestructurat valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.

    forma traditionala de evaluare la noi;

    usor de construit;

    solicita raspunsuri deschise;

    evalueaza procese cognitive de nivel inalt;

    verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea;

v   situatii problema (rezolvarea de probleme) activitate noua, diferita de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer);

v   itemi de tip eseu solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot fi:

     eseu structurat / semistructurat raspunsul asteptat este dirijat, orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indici, sugestii, de exemplu: compunere / eseu dupa un plan de idei;

     eseu liber / nestructurat valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.

VI. Matrice de evaluare:

   proiectarea evaluarii pe obiective (competente) in functie de instrumentele de evaluare;

   matrice de evaluare:

I   centrata pe capacitati (competente);

I   centrate pe continuturi si domenii de continut;

Unitate de invatare: .

Instrumente de evaluare

Proba scrisa

Proba orala

Proba practica (proiect)

Tema de lucru in clasa

Tema pentru acasa

Observarea sistematica a elevilor

Obiective (competente) ale unitatii de invatare[8]

1.   

2.   



[1] Este recomandabil ca profesorul sa-si alcatuiasca o schema proprie de notare cu criterii stabilite. In functie de aceste constatari profesorul poate interveni pentru corectarea procesului / stimularea procesului scolar.

[2] Evaluarea conceptelor operationale se va realiza pe baza rezolvarii fisei de evaluare elaborate de profesor.

[3] Calitate a instrumentului de evaluare: consecventa cu care produce rezultate / punctaje constante in urma aplicarii sale repetate (indiferent de cine este corector sau de momentul in timp cand se face corectarea).

[4] Calitate a instrumentului de evaluare: masura in care testul masoara ceea ce isi propune / este destinat sa masoare.

[5] Calitate a instrumentului de evaluare: gradul de concordanta intre evaluatori independenti asupra a ceea ce constituie un raspuns bun la fiecare dintre itemii unui test.

[6] Calitatea testului de a fi administrat si interpretat.

[7] Raspunsul de la fiecare subintrebare nu trebuie sa fie dependent de raspunsul corect la subintrebarea precedenta.

[8] Va fi trecut intre paranteze in dreptul fiecarui obiectiv numarul obiectivului de referinta (competentei derivate) corespunzator din programa.


 [c1]

    

Copyright Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Personalitate creatoare si figura a spiritului creator eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani