Proiect - Studiu despre mijloacele de evaluare - EVALUAREA

Studiu despre mijloacele de evaluare

Prof. Cristina Rusu-Marian

Cuprins

EVALUAREA

I.    Tipuri de evaluare:

1.    Predictiva (initiala);

÷    la inceputul unui ciclu, a unei teme noi;

2.    Formativa (continua);

÷    la fiecare lectie sau tema noua;

3.    Sumativa (finala).

÷    la sfarsitul unui ciclu, a unui capitol;

II. Instrumente de evaluare:

A.   Metode traditionale de evaluare:

A     pentru elaborarea probelor, profesorul va avea in vedere urmatoarele intrebari:

B    ce tip de itemi trebuie construiti?

B    ce grad de dificultate trebuie sa aiba?

B    cum trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic?

B    cum se va face asamblarea itemilor?

B    cum vor fi formulate instructiunile testului?

B    va masura testul astfel construit un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii?

a)   Probe scrise;

A   lucrari, teze, teste elaborate dupa itemi bine definiti;

b)   Probe orale;

¼   raspunsuri orale;

c)   Probe practice;

s   experiente, rezolvari de probleme si exercitii;

B.   Metode alternative de evaluare (moderne):

a)   Observarea sistematica a elevilor[1]:

A   poate fi facuta pentru a evalua performantele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv-atitudinale;

A   furnizeaza informatii asupra performantelor elevilor din perspectiva capacitatii lor de actiune si relationare, a competentelor si abilitatilor de care dispun acestia;

A   modalitati de inregistrare a informatiilor:

>   fisa de evaluare;

>   scara de clasificare – construita prin ordonari si gradari de date obiective;

>   lista de control sau verificare, utilizata de obicei in activitatile de laborator;

A   caracteristici de evaluare:

?   competente (concepte si capacitati):

A     organizarea si interpretarea datelor;

A     selectarea si organizarea corespunzatoare a instrumentelor de lucru;

A     descrierea si generalizarea unor procedee, tehnici, relatii;

A     utilizarea materialelor auxiliare unei demonstratii;

A     identificarea unor relatii;

A     utilizarea calculatorului in situatii corespunzatoare;

?   atitudini (fata de munca data):

B    concentrarea asupra sarcinii de rezolvat;

B    implicarea activa in rezolvarea sarcinii;

B    punerea unor intrebari pertinente profesorului;

B    completarea / indeplinirea sarcinii;

B    revizuirea metodelor utilizate si a rezultatelor;

?   comunicare:

C    discutarea sarcinii cu profesorul in vederea intelegerii acesteia;

C    modul de prezentare a propriilor produse;

C    cooperarea in echipa;

C    ascultarea activa;

C    toleranta fata de ideile celorlalti;

A   urmarirea sistematica a activitatii si comportamentului elevului permite observarea:

D    interesului manifestat de elev pentru studiu;

D    modului in care elevii participa la activitati;

D    gradului de indeplinire a indatoririlor scolare;

D    modului de exprimare.

b)   Investigatia / experimentul[2]:

Æ   ofera elevului posibilitatea de a aplica in mod creativ cunostintele insusite, in situatii noi si variate;

Æ   reprezinta o situatie complicata care nu are rezolvare simpla;

Æ   desi sarcina poate fi scurta, timpul de lucru este relativ lung;

Æ   incepe, se desfasoara si se termina in clasa;

Æ   poate fi individuala sau de grup;

Æ   aprecierea modului de realizare a investigatiei este de tip holistic, de obicei;

Æ   presupune obiective care se urmaresc:

Q   intelegerea si clarificarea sarcinilor;

Q   aflarea procedeelor pentru gasirea / obtinerea de informatii;

Q   colectarea si organizarea datelor sau informatiilor necesare;

Q   formularea si testarea ipotezelor de lucru;

Q   schimbarea planului de lucru sau colectarea altor date daca este necesar;

Q   scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigatiei;

Æ   caracteristici personale ale elevilor care pot fi urmarite:

6     creativitate si initiativa;

6     participarea in cadrul grupului;

6     cooperare si preluarea initiativei in cadrul grupului;

6     persistenta;

6     flexibilitate si deschidere catre idei noi;

6     dorinta de generalizare;

Æ   componente:

¶   capitol / unitatea de invatare;

¶   competente specifice derivate vizate;

¶   concepte operationale;

Ë    identificarea tehnicilor utilizate;

Ë    observarea variatiei marimilor;

Ë    culegerea si inregistrarea datelor in diferite conditii experimentale;

Ë    determinarea dependentelor existente intre marimile studiate;

Ë    interpretarea datelor experimentale;

Ë    generarea de concluzii privind experimentele efectuate;

Ë    analiza experimentelor prin prisma surselor de eroare;

Ë    realizarea unor softuri educationale;

¶   itemi;

¶   raspuns.

c)   Proiectul;

F   mai amplu decat investigatia / experimentul;

F   incepe in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii;

F   se continua acasa pe parcursul a catorva zile sau saptamani;

F   se termina in clasa prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute;

F   poate fi individual sau de grup;

F   titlul / subiectul va fi ales de catre profesori sau elevi;

F   structura studiului stiintific / proiectului:

ð    titlu;

ð    introducere – argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari legate de tema;

ð    materiale si metode:

ö     se vor preciza materialele si echipamentul folosit;

ö     metoda de lucru;

ö     planul experimentului;

ð    rezultat – prezentarea rezultatelor sistematizat, pe articole insotite de grafice, desene, tabele, diagrame, casete audio, casete video;

ð    concluzii:

ø     pareri personale;

ø     solutii propuse;

ø     generalizarea problemei;

ð    bibliografie – utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

F   in timpul realizarii proiectului se va evalua:

ó    metode de lucru;

ó    utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

ó    corectitudine / acuratete tehnica;

ó    utilizarea corespunzatoare a materialelor si echipamentului;

ó    generalizarea problemei;

ó    organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;

ó    calitatea prezentarii;

ó    acuratetea cifrelor, tabelelor, desenelor, diagramelor;

F    criterii de alegere a proiectului – elevii trebuie:

x    sa aiba un anumit interes pentru proiectul respectiv;

x    sa cunoasca dinainte unde isi pot gasi resursele materiale;

x    sa fie nerabdatori in a crea un produs de care sa fie mandri;

x    sa nu aleaga subiectul din carti vechi sau sa urmeze rutina din clasa;

F    capacitatile / competentele – care se evalueaza in timpul realizarii proiectului:

o    metodele de lucru;

o    utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

o    utilizarea corespunzatoare a materialelor si echipamentului;

o    corectitudinea, acuratetea tehnica;

o    generalizarea problemei;

o    organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;

o    calitatea prezentarii;

o    acuratetea cifrelor, desenelor.

d)   Portofoliul;

$  instrument de evaluare complex, integrator, ofera posibilitatea de a emite o judecata de valoare care reflecta evolutia elevilor;

$  reprezinta o colectie exhaustiva de informatii despre progresul scolar al unui elev, obtinut printr-o varietate de metode si tehnici de evaluare;

$  se proiecteaza de catre profesor in functie de context si reuneste diferite instrumente de evaluare traditionale si alternative;

$  sintetizeaza activitatea elevului de-a lungul timpului (un an, un ciclu) reprezentand astfel si o forma de evaluare sumativa a achizitiilor elevului si a preocuparilor sale;

$  utilitatea portofoliilor:

k    elevii devin parte a sistemului de evaluare si pot sa-si urmareasca, pas cu pas, propriul progres;

k    elevii si profesorii pot comunica (oral sau in scris) calitatile, defectele si ariile de imbunatatire a activitatilor;

k    elevii, profesorii si parintii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, atitudinea fata de o disciplina si despre progresul care poate fi facut la acea disciplina in viitor;

k    factorii de decizie, avand la dispozitie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai buna asupra a ceea ce se petrece in clasa.

$  un portofoliu poate sa cuprinda:

◊     continutul focalizat pe concepte si capacitati esentiale:

▫      selectii din insemnari care exemplifica reflectii, originalitate, culoare, patrundere ;

▫      produse elaborate, variate tipuri;

▫      produse care arata procesul de dezvoltare:

J    inceput;

J    planificare;

J    revizuiri;

▫      produse care indica interesele, stilul elevului si folosirea unei varietati de inteligente:

C    criterii pe baza carora munca va fi evaluata;

◊     date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate:

▫      rezultate la teste initiale, formative, sumative;

◊     date privind comportamentul elevului in clasa:

▫      observarea sistematica;

◊     date privind activitatea elevului in afara clasei:

▫      rezolvarea temelor;

▫      referate;

▫      proiecte;

▫      participarea la sesiuni de comunicari stiintifice, concursuri scolare, excursii, vizite didactice;

▫      preocuparea pentru aplicatiile informaticii in domeniu;

▫      preocupare pentru legaturile disciplinei cu alte discipline.

e)   Tema pentru acasa;

ø    la fiecare lectie, pentru consolidare si formare de priceperi si deprinderi; 

f)    Tema de lucru in clasa;

ö    pentru verificarea feed-back-ului;

g)   Autoevaluare;

J   intrebari pe care elevii ar trebui sa si le puna:

L   exista si un alt mod (metoda) de a rezolva aceasta sarcina?

L   am rezolvat sarcina suficient de bine?

L   ce ar trebui sa fac in pasul urmator?

L   ce produs care ma reprezinta ar trebui sa-l pun in portofoliu?

J   conditii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi:

L   prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie sa le atinga;

L   incurajarea elevilor in a-si pune intrebarile de mai sus si a da raspunsul in scris;

L   incurajarea elevilor in cadrul grupului;

L   completarea la sfarsitul unei sarcini importante a unor propozitii de genul:

K   am invatat

K   am fost surprins de faptul ca

K   am descoperit ca

K   am folosit metoda deoarece

K   in realizarea acestei sarcini am intampinat urmatoarele dificultati

h)   Referatul.

!  a) referate bazate pe informare – documentare bibliografica – utilizate:

³    cercuri;

³    sesiuni de comunicari;

³    teme de sinteza;

!  b) referate bazate pe descrierea unor activitati desfasurate in clasa si pe analiza datelor obtinute in urma acestei activitati / experiment;

!  in evaluarea unui referat – se urmaresc:

²    structura – de tip a) sau b);

²    introducere – argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari legate de tema;

²    materiale:

§     a) consideratii generale asupra temei abordate;

§     b) materialele utilizate, mentionate dupa o anumita procedura (material – scop);

²    procedura:

¨     a) analiza in detaliu a fiecarei surse de documentare;

¨     b) prezentarea metodelor de laborator in ordinea in care au fost utilizate;

²    observatiile:

©     a) comentariul comparativ al surselor de documentare;

©     b) descrierea observatiilor;

²    rezultatele –  prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit;

²    comentarea rezultatelor:

S     a) interpretarea personala a rezultatelor selectate;

S     b) realizarea de desene, grafice, diagrame, tabele si interpretarea rezultatelor;

²    concluzii – rezumarea celor constatate intr-o concluzie exprimata succint si raportata la ipoteza initiala;

²    bibliografie – oportunitatea surselor bibliografice;

²    modul de prezentare:

8    aspect;

8    continuitate;

8    mod de prezentare.

III. Proba = orice instrument de evaluare proiectat, administrat si corectat de catre profesor.

n    pentru elaborarea lor trebuie avut in vedere:

v    ce tip de itemi trebuie construiti;

v    ce grad de dificultate trebuie sa aiba;

v    ce trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic;

v    cum se va face asamblarea itemilor (relevanta, concizia);

v    cum vor fi formulate instructiunile testului;

v    daca testul va masura un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii.

IV. Item:

= element component al unei probe.

V. Tipuri de itemi:

   i.     Itemi obiectivi:

-      testeaza un numar si o varietate mare de elemente de continut, dar, de cele mai multe ori, capacitati cognitive de nivel inferior;

-      fidelitate[3] si validitate[4] ridicate (sunt folositi in testele standardizate);

-      obiectivitate[5] si aplicabilitate[6] ridicate;

-      scheme de notare foarte simple;

-      timp scurt de raspuns si de corectare;

-      posibilitatea utilizarii unui numar mare de astfel de itemi[c1]  intr-un test.

·    itemi cu alegere duala – solicita raspunsuri cu da/nu, adevarat/fals, acord/dezacord;

·    itemi de tip pereche – solicita stabilirea de corespondente / asociatii intre elemente asezate pe doua coloane. Criteriile pe baza carora se stabileste raspunsul corect sunt enuntate explicit in instructiunile care preced coloanele de premise si raspunsuri;

·    itemi cu alegere multipla – solicita alegerea unui singur raspuns corect / alternativa optima dintr-o lista de solutii / alternative. 

 ii.     Itemi semiobiectivi:

T   raspuns limitat ca spatiu, forma, continut prin structura enuntului / intrebarii;

T   sarcina foarte bine structurata – utilizeaza materiale auxiliare;

T   elevii trebuie sa produca efectiv raspunsul;

T   libertate restransa de a reorganiza informatia si de a formula raspunsul in forma dorita;

T   elevii trebuie sa demonstreze pe langa cunostinte, si abilitatea de a structura cel mai corect si mai scurt raspuns;

T   usurinta si obiectivitate in notare;

#     itemi cu raspuns scurt – intrebare directa care solicita un raspuns scurt (expresie, cuvant, numar, simbol);

#     itemi de completare – enunt incomplet care solicita completarea de spatii libere cu 1-2 cuvinte care sa se incadreze in contextul dat;

#     intrebari structurate – mai multe subintrebari (de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu) legate printr-un element comun – modul de prezentare include:

§     un material / stimul (texte, date, diagrame, grafice);

§     subintrebari[7];

§     date suplimentare;

§     alte subintrebari⁵.

iii.     Itemi subiectivi:

Ø    forma traditionala de evaluare la noi;

Ø    usor de construit;

Ø    solicita raspunsuri deschise;

Ø    evalueaza procese cognitive de nivel inalt;

Ø    verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea;

v   situatii problema (rezolvarea de probleme) – activitate noua, diferita de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema – se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer);

v   itemi de tip eseu – solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot fi:

¨     eseu structurat / semistructurat – raspunsul asteptat este dirijat, orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indici, sugestii, de exemplu: compunere / eseu dupa un plan de idei;

¨     eseu liber / nestructurat – valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.

Ø    forma traditionala de evaluare la noi;

Ø    usor de construit;

Ø    solicita raspunsuri deschise;

Ø    evalueaza procese cognitive de nivel inalt;

Ø    verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea;

v   situatii problema (rezolvarea de probleme) – activitate noua, diferita de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema – se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer);

v   itemi de tip eseu – solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot fi:

¨     eseu structurat / semistructurat – raspunsul asteptat este dirijat, orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indici, sugestii, de exemplu: compunere / eseu dupa un plan de idei;

¨     eseu liber / nestructurat – valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.

VI. Matrice de evaluare:

Í   proiectarea evaluarii pe obiective (competente) in functie de instrumentele de evaluare;

Í   matrice de evaluare:

I   centrata pe capacitati (competente);

I   centrate pe continuturi si domenii de continut;