Noi si Legea - Pedeapsa penala si tipurile ei referat






          Pedeapsa penala si tipurile ei

      Pedeapsa penala este o masura de constringere statala, stabilita de legea penala, aplicata de judecata in numele statului persoanelor care au comis infractiuni, pricinuinduli-se anumite lipsuri limitindu-li-se drepturile.

     Pedepsa penala este cea mai aspra masura a constringerii de stat pentru infractiunea comisa. Ea are un sir de trasaturi specifice:

    1.este o masura de constringere, stabilita de legea penala;

    2.se aplica numai de judecata;

   3.se aplica in numele statului;

   4.are caracter public;

   5.se aplica numai persoanelor vinovate de comiterea unei infractiuni concrete;

   6.exprima o apreciere moral-politica negativa si o apreciere juridica a faptelor infractorului si a persoanei care le-a comis;

   7.pricinuieste condamnatului anumite lipsuri sau limiteaza drepturile lui;

   8.este o consecinta juridica a fiecarei infractiuni comise;

   9.creeaza vinovatului antecedente penale.

   Pedeapsa are drept scop corectarea si reeducarea condamnatilor in spiritul atitudinii constiente fata de munca, respectarii stricte a legilor, prevenirea savirsirii de noi  infractiuni atit din partea condamnatului, cit si din partea altor persoane.

   Pedeapsa este principalul mijloc de realizare prin constringere a ordinii de drept penal. Daca a fost incalcata ordinea legala (de drept) si este exclusa o alta modalitate de a o restabili, ramine doar ca organele de drept ale statului sa intervina imediat si sa aplice pedepsa, dupa care va urma executarea ei. Numai astfel poate avea loc reincadrarea in societate a infractorilor, transformarea constiintei lor inapoiate. Incadrata intr-un ansamblu de mijloace menite  sa apere ordinea de drept, pedeapsa, in calitate de o ultima masura, devine indispensabila de fiecare data, cind ordinea de drept este grav incalcata. In acest caz, pedepsa trebuie sa contribuie la asigurarea apararii sociale, lacurmara activitatii infractionala si sa-i creeze infractorului asemenea imposibilitatica el sa nu mai comita noi infractiuni.

  Fata de persoanele care au comis infractiuni pot fi  aplicate urmatoarele pedepse:

   1.principale: privetiuni de libertate; munca corectionala fara privatiuni de libertate; privatiunea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate; amenda; destituirea din functie; mustrarea publica.

   2.conplementara: confiscarea averii; retragerea gradului militar sau special; decaderea din drepturile parintesti.

   Privatiunea de libertate se stabileste pe un termen de la trei luni pina la 15 ani, iar pentru infractiuni deosebit de grave – maximum 25 ani.

   In cazul unor infractiuni prevazute de legea penala se poate aplica pedeapsa cu detentie pe viata.

   Munca corectionala fara privatiune de libertate se stabileste pe un termen de la 2 luni pina 2 ani si se executa fie la locul de munca al condamnatului, fie in alte institutii  din raionul in care el domiciliaza. Din cistigul lui se retine in folosul statului partea stabilita prin sentinta instantei de judecata in limitele de la 5-20%.

   Privatiunea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate poate fi determinata de instanta de judecata ca pedeapsa principala sau conplementara pe un termen de la un an pina la cinci ani.

   Amenda este o sanctiune pecuniara si poate avea o marime de la 25  pina la 100 salarii minime.

   Destituirea din functie  se aplica de instanta de judecata in cazul in care se consideraimposibila-l lasa pe condamnat in functia pe care o ocupa.

   Mustarea publica consta in pronuntarea in public de catre instanta de judecata a mustrarii aplicate vinovatului, aducindaceasta , in cazurile necesare , la cunostinta obstimii prin intermediul mijloacelor de informare in masa sau prin alte mijloace.

   Confiscarea averii presupune trecerea fortata si gratuita in proprietatea statutului a bunurilor condamnatului destinate pentru sau utilizate la comiterea inrfactiunii, dobindite in urma savirsirii acestora, precum si a veniturilor obtinute prin folosirea bunurilor si valorilor capatate pe cale criminala.

   In caz de condamnare pentru pentru infractiune grava, persoana care are grad militar sau un titlu special poate fi privata de ele rpin sentinta judecatoreasca.

   Decaderea din drepturile parintesti se poate aplica ca pedeapsa complementara in cazurile in care instanta de judecata constata ca parintele abuzeaza de acestea sau se sustrage de la indeplinirea indatoririlor parintesti si drept rezultat copiii incep sa consume alcool, sa duca o viata desfrineta sau savirsesc alte fapte prejudiciabile. Drepturile parintesti pot fi restabilite de instanta de judecata la propunerea organelor de tutela si curatela ori Comisiei pentru minori.

   Fata de minori pot fi aplicate urmatoarele categorii de pedepse pentru infractiuni: mustrarea publica, amnenda, munca corectionala fara privatiune de libertate, trimiterea la un preventoriu de educatie prin munca, privatiune de libertate. Totodata, amenda poate fi aplicata numai fata de acei minori care au cistig propriu, de sine statator.

   Cea mai aspra pedeapsa pentru infractorii minori este privatiunea de libertate pe un termen de pina la cincisprezece ani. Minorii isi ispasesc pedeapsa in colonii de educatie prin  munca pentru minori cu regim comun si riguros(inasprit). Scopul oricarei pedepse nu este de a se rafui cu infractorul, ci de a-l corecta, de a-l ajuta sa devina util societatii.

   Pedepsa are drept scop prevenirea savirsirii de noi infactiuni atit din partea condamnatului, cit si din partea altor persoane,

   Constringerea este esenta (caracterul specific, natura) pedepsei, preventia speciala si generala – scopurile de baza ale ei, iar corectarea si reeducarea – metodele, caile de realizare a scopurilor pedepsei. Trebuie mentionat ca educarea unui cetatean constient al societatii nu este o functie proprie dreptului penal si cu atit mai mult a pedepsei. Educarea apare ca mijloc de prevenire a infactiunii.

   Intrucit pedepsa constituie mijlocul prin care sint sanctionate incalcarile legii penale, scopul ei trebuie sa coincida cu scopul acestei legi, si anume, apararea valorilor sociale impotriva infractiunilor.

   Prin aplicarea pedepsei se urmareste prevenirea savirsirii de noi infractiuni, in primul rind, de catre cel condamnat (preventia speciala), iar, pe de alta parte, de catre alte persoane (preventia generala).

   Preventia speciala constituie, fara indoiala, scopul direct al pedepsei. Acest lucru incepe sa se realizeze chiar in momentul in care instanta stabileste pedepsa pentru infractor, facindu-l, inainte de toate, sa inteleaga ca legea penala este o realitate si cine savirseste fapte penale este, in mod inevitabil, pedepsit. Condamnatul este apoi reeducat in timpul executarii pedepsei ce i s-a aplicat. De cele mai multe ori insusi faptul ca cei condamnati au simtit afectele pedepsei si au suportat privetiunile legate de aceasta, constituie suficiente motive ca acestia sa aiba ulterior o conduita corecta sis a nu mai savirseasca infractiuni.





   Preventia generala se realizeaza in raport cu alte persoane decit cele care au savirsit infractiuni. Exista si oameni care se abtin de a savirsi infractiuni nu din cauza ca simt repulsie fata de astfel de fapte, ci din teama de a fi pedepsiti, de frica de pedeapsa. Trebuie insa subliniat ca amenintarea cu pedepsa prevazuta de lege nu ar fi eficienta, daca ea , pedeapsa, n-ar fi aplicata in mod efectiv fata de acele persoane care savirsesc infractiuni.

                   

                     Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

        Referat

         La NOI si LEGEA

 Pe tema:

    Pedeapsa penala

      si tipurile ei

Efectuat: Rusu Irina

           CFBC C 0304 G

                    Chisinau 2003


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani