Logo referatele carte



Drept penal - cursuri



Elemente de drept penal

Curs 1

Dreptul penal este o ramura a dreptului public.

Dreptul public - drept constitutional

                        - drept penal

                        - drept administrativ

Dreptul privat - dreptul civil

                        - dreptul societatilor comerciale

Deptul penal se imparte in 3:

1.     drept penal general

2.     drept penal special

3.     drept procesual penal

Dreptul penal este alcatuit dintr-un sistem de norme juridice care reglementeaza niste relatii de aparare sociala prin interzicerea ca infractiuni sub sanctiuni specifice denumite pedepse, a faptelor periculoase pentru valorile sociale in scopul apararii acestor valori, fie prin prevenirea infractiunilor, fie prin aplicarea pedepselor celor care le savarsesc.

Obiectul dreptului penal

-        il reprezinta relatiile de aparare sociala

-        aceste relatii se stabilesc intre membrii societatii pentru respectarea de catre acestia a unor valori: persoana, drepturile si libertatile persoanei, viata, integritatea corporala, etc.

Relatiile de aparare sociala in perioada prestatala

-        impotriva unei fapte penale, partea vatamata se razbuna. Razbunarea putea fi limitata  sau nelimitata (distrugerea fizica)

-        s-a simtit nevoia ca statul sa-i apere de ceilalti. El introduce legi, care trebuie respectate.

Izvoarele dreptului penal

Izvorul este acea forma juridica pe care o imbraca o norma pentru a deveni norma obligatorie. Izvorul dreptului penal este legea.

-        Principalul izvor este Constitutia.

-        Apoi urmeaza Codul Penal. In el sunt cuprinse atat norme generale cat si norme speciale.

-        Legile penale complinitoare – completeaza dispozitiile Codului Penal, dar nu contin infractiuni (Legea de executare a pedepselor).

-        Legi speciale nepenale, cu dispozitii penale (Legea privind combaterea evaziunii fiscale)

-        Tratatele si acordurile internationale, daca sunt ratificate.

Raporturile juridice penale

Relatia sociala presupune: subiecte, un obiect si un continut.

Subiecte:

1.     statul – dreptul penal este inclus in dreptul public; exista 2 tipuri de raporturi:

a)     raporturi juridice de conformare – presupun respectarea lor de societate prin intermediul statului

b)     raporturi juridice de conflict – statul este cel care impune unei persoane fizice respectarea unei norme, iar in cazul nerespectarii, aplicarea pedepsei (politia, magistratii)

2.     persoana fizica ce a incalcat legea.

Continutul: presupune drepturi si obligatii pentru cele doua subiecte.

Obiectul: conduita pe care trebuie sa o urmeze subiectele.

Stingerea raportului juridic:

-        cand actul normativ iese din vigoare

-        cand se savarseste fapta interzisa (de lege) intervine raportul juridic de conflict

-        amnistia sau prescriptia.

Tema:

-        infractiunea

-        raspunderea penala

-        sanctiunile de drept penal

Infractiunea (institutia infractiunii)

-        este o fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.

-        are 3 trasaturi (conditii obligatorii):

a)     este o fapta ce prezinta pericol social

fapta – orice fapta a unei persoane;

pericol social – ne permite sa deosebim o contraventie de o infractiune

b)     vinovatia – este foarte importanta; exista prezumtia de nevinovatie.

c)     prevederea faptei in legea penala – orice fapta trebuie sa fie inclusa intr-un act normativ pentru a fi sanctionata.

Vinovatia

-        este acel aspect subiectiv al infractiunii care cuprinde atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta si urmarile faptei (persoana este constienta de fapte si de urmari).

-        are 3 forme:

o      intentia

o      culpa

o      preterintentia (intentia prelungita)

Intentia

-        este o atitudine psihica a faptuitorului care rezulta din prevederea rezultatului faptei sale si urmarirea acelui rezultat, ori numai acceptarea rezultatului

-        poate fi directa – prevede rezultatul si il urmareste sau indirecta – persoana prevede rezultatul, nu-l urmareste, dar il accepta.

Culpa

-        este o atitudine psihica a faptuitorului care prevede rezultatul faptului, nu-l accepta, socotind fara temei ca nu se produce ori nu prevede rezultatul, desi putea si trebuia sa il prevada

-        exista:

-        culpa cu prevedere (cu usurinta) – prevede rezultatul, nu il urmareste, nu il accepta, considerand ca nu se produce

-        culpa simpla (fara prevedere, din neglijenta, din greseala) – nu prevede rezultatul, desi putea si trebuia sa il prevada

Instanta stabileste daca a fost intentie sau culpa.

Intentia depasita - are si intentie si culpa, incluse in aceeasi fapta.

Continutul infractiunii

-        se deosebeste o infractiune de o contraventie

-        este nevoie de continut si pentru a deosebi o infractiune de o alta infractiune

Definitie: continutul este format din totalitatea conditiilor cerute de lege pentru caracterizarea faptei ca fiind infractiune.

Conditii:

a)     cu privire la fapta

b)     cu privire la faptuitor

c)     cu privire la obiectul infractiunii

d)     cu privire la locul si timpul infractiunii

Dupa situarea in timp:

a)     conditii preexistente – privesc obiectul si subiectul infractiunii

b)     conditii concomitente – se indeplinesc in momentul savarsirii

 – se refera la locul si timpul savarsirii faptei

c)     conditii subsecvente – indeplinite dupa savarsirea faptei

Mai sunt:

a)     conditii esentiale sau constitutive

b)     conditii accidentale sau circumstantiale – sunt acele conditii atenuante sau agravante

Conditiile preexistente

a)     obiectul infractiunii il reprezinta valoarea sociala ocrotita de normele dreptului penal (normele sunt in Constitutie si in Codul Penal).

Valorile sociale ocrotite prin normele penale confera dreptului penal un obiect juridic. Obiectul juridic poate fi:

-        general – normele penale apara toate valorile sociale din Constitutie si Codul Penal

-        generic (sau de grup) – apara doar un manunchi de valori sociale

-        specific – consta in valoarea sociala concreta

Daca nu exista obiect, nu exista infractiune.

b)     cu privire la subiect. Subiectul este activ sau pasiv.

Subiectul activ

-        este persoana care savarseste fapta, complicele, instigatorul.

-        se numeste:

§       faptuitor – pana se stabileste infractiunea

§       infractor – dupa stabilirea infractiunii

§       condamnat – dupa ce s-a stabilit pedeapsa.

Conditii:

-        conditii de varsta – raspunderea incepe de la 14 ani. Intre 14 – 16 ani raspunderea este limitata; dupa 16 ani, raspunde penal. Intre 16-18 ani se aplica prevederi pentru minori. De la 18 ani se considera ca este adult.

-        responsabilitate – a persoanei de a-si da seama de fapta si rezultatele ei. Iresponsabilitatea inlatura caracterul penal.

-        libertatea de vointa si actiune.

Subiectul pasiv

-        sufera de pe urma savarsirii faptei

-        poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica

-        poate fi persoana vatamata sau persoana responsabila civilmente.

Cu privire la continutul constitutiv

-        conduita prevazuta de norma juridica penala care trebuie sa fie indeplinita de faptuitor

-        este format din:

a)     latura obiectiva

-        este alcatuita din conditiile cerute de norma penala pentru a exista o infractiune.

-        are 3 elemente:

§       material - format din actiuni sau inactiuni

·       poate sa se realizeze prin acte materiale

·       realizat prin cuvinte (insulta, calomnie), prin scris (falsuri), prin nedenuntare a unei infractiuni (infractiune prin omisiune)

§       o urmare imediata – este vatamarea care se aduce ca urmare a savarsirii faptei

§       o legatura de cauzalitate intre cele 2 – rolul instantei, care stabileste daca exista o legatura intre cele 2.

b)    latura subiectiva

-        cuprinde totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la atitudinea faptuitorului fata de fapta si urmari

-        are:

§       un element subiectiv

§       un mobil

·       cauza interna de conduita

·       conduce la ideea savarsirii faptei

§       un scop – presupune reprezentarea clara a rezultatului faptei

Pluralitatea de infractiuni. Pluralitatea de infractori

Pluralitatea de infractiuni

-        este o situatie in care o persoana savarseste 2 sau mai multe infractiuni

-        are mai multe forme: concursul de infractiuni, recidiva, pluralitatea intermediara.

a)     concursul de infractiuni

-        consta in savarsirea a 2 sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele

-        conditii:

§       sa fie savarsite 2 sau mai multe infractiuni

§       sa fie savarsite de catre aceeasi persoana

§       sa fie savarsite inainte de a fi condamnata pentru vreuna dintre ele

§       cel putin 2 infractiuni sa poata fi judecate

-        forme:

§       concurs real – cand se savarsesc mai multe actiuni sau inactiuni

§       concurs formal (sau ideal) – este atunci cand o actiune sau o inactiune, savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor si urmarilor produse, intruneste elementele mai multor infractiuni.

-        se pedepseste prin cumul juridic – pedeapsa cea mai mare.

b)     recidiva

-        este o forma a pluralitatii de infractiuni care consta in savarsirea din nou a unei infractiuni, de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o infractiune

-        feluri:

§       postcondamnatorie – dupa condamnare

§       postexecutorie – dupa executare

§       recidiva mare sau recidiva mica - in functie de gravitate

·       exista conditia unei condamnari pentru o infractiune de o anumita gravitate. Conditii: prima infractiune, a doua infractiune.

Pluralitatea de infractori

- este de 3 feluri: pluralitate naturala, pluralitate constituita, pluralitate ocazionala (participatie penala)

1.     pluralitatea naturala – fiecare participant care coopereaza la savarsirea faptei contribuie la aceasta, deoarece fapta, prin natura ei, necesita cel putin 2 persoane

2.     pluralitatea constituita – presupune o grupare de mai multe persoane pentru savarsirea faptei (complot, etc)

3.     pluralitatea ocazionala (participatie penala)

-        presupune comiterea faptei de un numar de persoane mai mare decat era necesar

-        poate fi:

-        participatie proprie – toti participantii actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie. Participantii sunt: autorii, coautorii, instigatorii, complicii.

-        participatie improprie – nu toti participantii actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie. Are ca forme:

§       intentie si culpa

§       intentie si lipsa de vinovatie

Tratament penal al participatiei: pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savarsita.

Sanctiuni

-        sunt institutii de drept penal

-        reprezinta consecinta stabilirii raspunderii pentru fapta savarsita

-        sunt prevazute numai in lege sau norme juridice si sunt aplicate doar de organele penale

-        au un caracter represiv

-        sunt necesare si inevitabile

-        feluri: pedepsele, masurile de siguranta, masurile educative

1.     pedepsele

-        sunt singurele sanctiuni penale

-        sunt masuri de constrangere si de reeducare a condamnatului

-        scopul lor este prevenirea savarsirii de noi infractiuni

-        feluri:

a)     sanctiuni principale

§       detentiunea pe viata - a inlocuit pedeapsa cu moartea, nu se aplica minorilor si persoanelor care au implinit 60 ani, se aplica alternativ cu pedeapsa inchisorii

§       inchisoarea - de la 15 zile la 30 de ani; are limite generale si speciale; este reglementata alternativ cu pedeapsa amenzii sau cu pedeapsa detentiunii pe viata; se executa in penitenciare.

§       amenda penala - poate fi reglementata alternativ cu inchisoarea sau poate fi unica; se trece in cazierul judiciar, fiind o amenda penala

b)     sanctiuni complementare

§       interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani

·       dreptul de a alege si de a fi ales in administratia publica sau in functii elective publice

·       dreptul de a ocupa o functie de implica autoritatea de stat

·       drepturile parintesti

·       dreptul de a fi tutore sau curator.

§       degradarea militara

c)     sanctiuni accesorii

§       sunt cele cu privire la interzicerea unor drepturi prevazute de lege.

2.     masurile de siguranta

-        se iau pentru a inlatura o stare de pericol

-        obligarea la tratament medical

-        internarea medicala

-        interzicerea de a ocupa o functie, de a exercita o prfoesie, o meserie ori o alta ocupatie

-        interzicerea de a se afla in anumite localitati

-        expulzarea strainilor

-        confiscarea speciala

-        interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata

3.     masurile educative

-        se iau fata de minori

-        feluri:

a)     mustrarea

b)     libertatea supravegheata

c)     internare intr-un centru de reeducare

d)     internare intr-un centru de ingrijire

Curs 2

Partea speciala

Functionarul public – definitie (art.147 alin.1 C.penal)

- prin ,,functionar public” se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art.145.

Functionarul – definitie (art.147 alin.2 C.penal)

- prin ,,functionar” se intelege persoana mentionata in alin.1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.

Unitate – definitie (art.145 C.penal)

- prin termenul ,,public” se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.

Analiza unei infractiuni

Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor

Definitie – art.246 C.penal

- Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Judecatorul trebuie sa vada unde incadreaza fapta juridica.

Obiect juridic: apararea bunei functionari a raporturilor de serviciu

(subiect activ calificat - care are o anumita calitate – in speta, functionar public)

Subiect activ al infractiunii – functionarul public sau orice alt functionar

Subiect pasiv – persoana ale carei interese legale au fost incalcate.

(subiectul pasiv sau partea vatamata - poate fi o persoana, o persoana juridica sau statul)

Latura obiectiva – elementul material, urmarea imediata, legatura de cauzalitate

Latura subiectiva – forma de vinovatie cu care se savarseste fapta

Latura obiectiva         - elementul material   - o inactiune – nu indeplineste

                                                                        - o actiune – indeplineste defectuos

                                    - urmarea imediata - cauzarea vatamarii

                                    - legatura de cauzalitate         - fapta sa fie facuta de catre functionar si ea

sa cauzeze vatamarea

Sanctiunea: pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani.

Partea procesuala – de drept procesual penal, de procedura penala

Procesul penal

·       o activitate desfasurata de anumite persoane ale statului prin care se asigura aplicarea sanctiunilor celor care au comis infractiuni.

·       este reglementat de lege (Codul de procedura penala)

·       se desfasoara intr-o cauza penala

·       presupune participarea partilor

·       etapele procesului penal:

a)     urmarirea penala – efectuata de procuror impreuna cu organele de cercetare penala

b)     judecata

c)     executarea hotararii penale definitive.

Participantii in procesul penal:

1.     organele judiciare

a.      procurorul – analizeaza dosarul si-l trimite, printr-un rechizitoriu, parchetului de judecata

b.     organele de cercetare penala

·       politia sau organele de cercetare ale politiei judiciare

·       organele de cercetare penala speciale

c.      instanta de judecata.

-        Judecatorii → parchete (parchetele sunt conduse de catre procurori si prim-procurori)

-        Tribunale → parchete

-        Curti de apel → parchete

-        Inalta Curte de Casatie si Justitie → Parchet

-        mai exista:

·       instante militare

·       sectii maritime si fluviale

·       instante speciale – judeca anumite procese

(ex. constenciosul administrativ)

2.     partile

a.      inculpatul

b.     partea vatamata

c.      partea civila

d.     partea responsabila civilmente

aparatorul – avocatul, cel care ofera asistenta juridica.

a.      inculpatul – este persoana care savarseste fapta

  • faptuitor – persoana care a savarsit o infractiune si fata de care nu s-a inceput urmarirea penala
  • invinuit – persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, dar fata de care nu s-a pus in miscare actiunea penala
  • inculpatul – persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala
  • condamnat – s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca de condamnare pentru inculpat.

b.     persoana vatamata – este persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si care participa la procesul penal.

c.      partea civila – este persoana vatamata care exercita actiunea civila in procesul penala

d.     partea responsabila civilmente – este partea chemata, potrivit legii civile, sa raspunda pentru pagube provocate de invinuit sau inculpat.

Denumiri acte instante:

·       incheierea – este un act al instantei care se intocmeste de grefier la sfarsitul fiecarei sedinte

·       minuta – reprezinta rezultatul deliberarii instantei

·       sentinta – hotararea instantei de judecata prin care cauza este solutionata de prima instanta

·       decizie – este hotararea instantei care se pronunta in urma apelului sau recursului

Termen pentru caile de atac ordinare - 10 zile

Caile extraordinare de atac – hotararile judecatoresti sunt definitive.

    

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani