Logo referatele carte



MAGISTRATURA - CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII



CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

          Pentru a se asigura o buna delimitare a puterilor in stat si mai ales pentru garantarea independentii puterii judecatoresti,Constitutia a creat un organism profund democratic si indispensabil pentru buna functionare a justitiei-Consiliul Superior al Magistraturii.

          Constitutia revizuita,prin art.132 alin.1 a conferit nobila si inalta misiune de garant al independentii justitiei – Consiliului Superior al Magistraturii,organ suprem si unicul reprezentant al autoritatii judecatoresti.Acest lucru este statuat si prin art.1 alin.1 din Legea nr.317/2004[1] privind Consiliul Superior al Magistraturii,care prevede ca acesta este garantul independentii justitiei.

          Consiliul Superior al Magistraturii are o traditie istorica prin faptul ca a functionat in tara noastra si in perioada premergatoare celui de-al doilea razboi mondial.

          Consiliul Superior al Magistraturii este un organism cu importante atributii in asigurarea conditiilor organizatorice si de impartialitate a activitatii instantelor judecatoresti si avand in vedere faptul ca pune la adapost justitia de orice ingerinte exterioare si de influentele politice si administrative,aceasta institutie a mai fost numita –un guvern al magistraturii.2

          1. Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii

          Consiliul Superior al Magistraturii a cunoscut o evolutie de-a lungul timpului,suferind multiple modificari pana a ajunge in forma actuala.Astfel forma initiala prevazuta de Constitutia din 1991 a fost modificata prin reforma constitutionala din 1998, care a propus marirea numarului membrilor Consiliului, ajungand in final prin Constitutia revizuita din 2003 la o forma mixta compusa atat din magistrati cat si din personalitati importante ale vietii sociale,stiintifice si universitare.

          Daca Constitutia din 1991 lasa  a se stabili prin lege organica numarul membrilor Consiliul Superior al Magistraturii, Constitutia revizuita1, prin art.133 alin.2 fixeaza numarul membrilor Consiliului la 19, din care:

A.   14 alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat;acestia fac parte din doua sectii,una pentru judecatori si  una pentru procurori;prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori.

Legea nr.317/2004 determina si modul de alcatuire a celor doua sectii.Potrivit art.5 din lege,Sectia pentru judecatori este alcatuita din:

a.     2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b.    4 judecatori de la Curtile de Apel;

c.     2 judecatori de la Tribunale;

d.    un judecator de la Judecatorii.

iar Sectia pentru procurori este alcatuita potrivit art.6 din aceiasi lege,din:

a.     un procuror de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b.    un procuror de Parchetul National Anticoruptie;

c.     un procuror de la Parchetele de pe langa Curtile de Apel;

d.    un procuror de la Parchetele de pe langa Tribunale;

e.     un procuror de la Parchetele de pe langa Judecatorii.

Alegerea magistratilor in Consiliul Superior al Magistraturii se realizeaza in cadrul adunarilor generale ale judecatorilor, respectiv ale procurorilor.Data la care au loc adunarile generale se stabileste de catre Plenul Consiliului,cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea mandatului membrilor acestuia si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si pe pagina de web a Consiliului Superior al Magistraturii.

          Membrii Consiliului se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de Presedintele Romaniei si care au o vechime de cel putin 6 ani in functia de magistrat.Magistratii care indeplinesc conditiile legale ita pot depune candidaturile pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

In ceea ce priveste organizarea adunarilor generale a magistratilor, Legea nr.317/2004 institue o procedura detaliata de alegere efectiva a membrilor Consiliului.In legatura cu adunarile generale ale magistratilor,Consiliul Superior al Magistraturii are atributii in ceea ce priveste verificarea legalitatii procedurii de alegere,rezolva contestatiile cu privire la legalitatea procedurii de alegere,toate acestea pentru a asigura o maxima transparenta in realizarea procesului de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.Tot Consiliul centralizeaza voturile si alcatuieste lista finala cu magistratii alesi pe care apoi o trimite Senatului.

          Biroul Permanent al Senatului ii revine numai sarcina de a examina daca au fost respectate dispozitiile legale cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.Cu toate ca alegerea membrilor Consiliului de catre Senat este o atributie de ordin constitutional, rolul acestuia in finalizarea procedurii de alegere nu este decisiv, aceasta pentru a pune alegerea membrilor la adapost de orice critica ce priveste posibilitatea influentarii politice a acestora.

B.   2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptuluui, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala,alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile din plen;

Includerea in Cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a unor personalitati importante ale vietii sociale,stiintifice si unuversitare este de natura sa imprime oricarui asemenea consiliu un plus de suplete si de impartialitate atat in recrutarea si promovarea personalului judecatoresc, cat si in ceea ce priveste realizarea rolului sau de consiliu de disciplina.

          Legea nr.317/2004 determina si modul de alegere a celor doi reprezentanti ai societatii civile.Potrivit art.20 alin.2 din lege, pot fi alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii acei reprezentanti ai societatii civile care indeplinesc urmatoarele conditii:

a.     sunt specialisti an domeniul dreptului,cu o  vechime de cel putin 18 ani an activitatea juridica sau in invatamantul superior;

b.    se bucura de inalta reputatie profesionala si morala;

c.     nu au calitatea de membru al unui partid politic.

Exista insa rezerve fata de solutia potrivit careia reprezentantii societatii civile participa numai la lucrarile in plen ale Consiliului Superior al Magistraturii.O atare solutie evoca lipsa de transparenta a Consiliului tocmai fata de cei care sunt coptati in acest organism spre a reprezenta societatea civila.Solutia contrara se impunea si datorita atributiilor importante pe care le au sectiile Consiliului nu doar in materie disciplinara, ci si in alte domenii de interes pentru societate.

Consideram ca tocmai reprezentantii societatii civile erau cei in masura sa ofere mai multa impartialitate procedurilor disciplinare,de vreme ce ei nu apartin magistraturii.Pe de alta parte, exigentele de ordin profesional impuse de lege pentru alegerea acestora in Consiliul Superior al Magistraturii prezentau si ele o garantie de competenta adecvata pentru a exprima optiuni rationale,temeinice si legale.

C.   ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

     La data adoptarii modificarilor constitionale, a existat o parere potrivit careia ministrul de justitie sa nu faca parte din Consiliul Superior al Magistraturii, chiar daca ministrul de justitie nu conduce lucrarile, pentru ca noua structura propune un presedinte care se alege prin rotatie, prezenta ministrului justitiei in Consiliul influenteaza pe ceilalti membri care sunt acolo sa voteze in Consiliul Superior al Magistraturii.

      Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie participa la lucrarile sectiei pentru judecatori, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la lucrarile sectiei pentru procurori, iar ministrul justitiei, la lucrarile ambelor sectii.

       Ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot, in situtiile in care sectiile indeplinesc rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare.

     Noua modificare constitutionala a prevazut posibilitatea ca Presedintele Romaniei sa participe si sa prezideze lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii (art.133 alin.6 din Constitutie).  Aceasta norma constitutionala subliniaza locul deosebit al Consiliului Superior al Magistraturii in structura organelor statului.

     Potrivit art.133 alin.4 din Constitutie durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii a sporit de la 4 la 6 ani.

     Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinoit dintre magistratii care fac parte din sectii diferite.Solutia este una care permite, in timpul unui mandat, rotirea mai multor membri la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii.Atributiile presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii sunt determinate de art.25 alin.3 din Legea nr.317/2004. Printre acestea avem:

-        reprezinta Consiliul Superior al Magistraturii in relatiile interne si internationale;

-        coordoneaza activitatea Consiliului Superior al Magistraturii si repartizeaza lucrarile pentru plen si sectii;

-        prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii,cu exceptia cazului cand participa Presedintele Romaniei;

-        semneaza actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;

-        sesizeaza Curtea Constitutionala in vederea solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice;

-        prezinta, in sedinta publica a plenului, raportul anual asupra activitatii Consiliului Superior al Magistraturii, care se transmite instantelor si parchetelor si se da publicitatii.

     Legea nr. 317/2004 consacra principiul dezbaterilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.Membrii plenului sau al sectiilor hotarasc, cu majoritate de voturi, situatiile in care sedintele nu sunt publice (art.30 alin.1 din Legea nr. 317/2004).

       Una dintre precizarile importante ale Legii nr.317/2004 este cea consacrata in art.24 alin.1, potrivit caruia Consiliul Superior al Magistraturii functionaza ca organ cu activitate permanenta. Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii se iau in plen sau in srctii, potrivit atributiilor care revin acestora.Aceasta solutie este menita sa confere Consiliului caracterul unui organism apt sa se concentreze asupra tuturor problemelor cu care se confrunta justitia romaneasca.Un organism cu activitate permanenta isi poate pastra cu mai multa usurinta independenta si in acelasi timp, sa fie garantul independentei justitiei.Pentru realizarea acestui deziderat ar fi fost necesar ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii sa fie suspendati din functiile detinute inainte de alegerea lor si pe toata durata mandatului incredintat.Legiuitorul nu s-a oprit la o astfel de solutie in privinta tuturor magistratilor care alcatuiesc Consiliul Superior al Magistraturii, ci numai asupra presedintelui si a vicepresedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, care nu exercita activitatea de judecator sau de procuror pe perioada mandatului incredintat.Per a contrario, ceilalti judecatori si procurori care au fost alesi in Consiliul Superior al Magistraturii isi pastraza functiile detinute anterior.

2. Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii

     Legea nr. 317/2004 consacra un capitol intreg – Cap.IV –atributiile Consiliului Superior al Magistraturii.Acestea sunt distribuite intre plen si sectiile Consiliului Superior al Magistraturii.

Menirea esentiala a Corpului Superior al Magistraturi este de a apara corpul magistratilor si membrilor acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea.De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apara reputatia magistratilor.El asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica profesionala in desfasurarea carierei profesionale a magistratilor.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii indeplineste atributii importante in domeniul: carierei magistratilor; al recrutarii, evaluarii, for,arii si examenelor magistratilor; al organizarii si functionarii instantelor si al parchetelor.

Daca prin vechea lege de organizarea judecatoreasca, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii isi exercita atributiile numai cu avizul ministrului de justitie, in noua reglementare nu mai este necesar acest aviz, ceea ce confera Consiliului unrol decisiv in privinta carierei magistratilor.

Consiliul Superior al Magistraturii exercita atributii importante si in cadrul sectiilor sale.Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au atributii in ceea ce priveste cariera magistratilor cat si in domeniul raspunderii disciplinare a magistratilor.

3. Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii

Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este determinat in Cap.V din Legea nr.317/2004.Potrivit art.52 din lege, durata mendatului membrilor alesi ai Consiliului este de 6 ani.Ei au calitatea de demnitar.

Calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii este compatibila cu aceea de judecator sau procuror.Calitatea de membru ales al Consiliului se pierde in cazul transferului sau al detasarii in functii din afara instantelor sau, dupa caz, a parchetelor.Aceasta solutie ii priveste doar pe magistrati.

In schimb, potrivit art.52 alin.2 din Legea nr.317/2004, calitatea de reprezentan al societatii civile ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibil cu calitatea de parlamentar, ales local, functionar public, magistrat in activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecatoresc in exercitiu.

Legea determina unele interdictii si in privinta magistratilor.Potrivit art.56 alin.1 din Legea nr.317/2004 magistratii alesi nu pot fi promovati pe durata mandatului.Legea nu face nici o distinctie, in privinta membrilor alesi, fie magistrati, fie reprezentanti ai societatii civile.Daca in privinta magistratilor o astfel de solutie ar fi rationala, caci altminteri acestia puteau profita de functia detinuta in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, spre a promova intr-o functie superioara in cadrul magistraturii, aceasta nu isi are loc in cazul membrilor alesi ca reprezentanti ai societatii civile.Asfel acesti membri care au si  calitatea de cadre universitare, nu ar putea fi promovati intr-o functie didactica superioara, desi o atare avansare se poate face doar pe baza unor criterii de ordin profesional si stiintific.

Potrivit art.56 alin.3 din aceiasi  lege din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, in timpul aceluiasi mandat, soti sau rude ori afini pana la gradul IV inclusiv.

4. Natura juridica a Consiliului Superior al Magistraturii

In viziunea noilor reglementari privitoare la organizarea judiciara si a Consiliului Superior al Magistraturiii, acest organism este tratat ca unul care beneficiaza de independenta functionala.Astfel, art.1 alin.2 al Legii nr.304/20041 Consiliul Superior al Magistraturii este prezentat distinct si in calitate de garant al independentei justitiei.O dispozitie de maxima importanta este insa cea prevazuta in art.1 alin.2 din Legea nr. 317/2004 si potrivit careia Consiliul Superior al Magistraturii este independent si se supune, in activitatea sa, numai legii.

Fata de atare  statuari legale este evidenta solutia careia Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi calificat ca un organ ce apartine puterii judecatoresti.

Consiliul Superior al Magistraturi nu face parte din puterea judecatoreasca, deoarece nu infaptuieste justitia, ci reprezinta un organism care se interpune intre puterea judecatoreasca si puterea executiva, reprezentata de presedintele Romaniei si Guvern, in principal pentru asigurarea unei cat mai depline independente a justitiei.1

Majoritatea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii par a fi de natura administrativa. Consiliul indeplineste si rolul de instanta de judecata, prin sectile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor.

Putem afirma ca ne aflam in prezenta unui organ avand o dubla natura:administrativ-jurisdictionala. In concret, Consiliul Superior al Magistraturiii desfasoara, de regula, o activitate de natura administrativa, iar atunci cand actioneza in calitate de instanta de disciplina realizeaza o activitate jurisdictionala speciala (de natura disciplinara)2.

Intocmit de catre:

     Ungureanu Cristian

     Grupa 404 C.P.



1 Publicata in M.O nr. 599 din 2 iulie 2004;

2  A se vedea in acest sens art.122 alin2 din Constitutia Spaniei;

1     Modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare (art. 152 a devenit, in forma republicata, art. 156).

    Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003 a fost aprobata prin referendumul national din 18-19 octombrie 2003 si a intrat in vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 a Hotararii Curtii Constitutionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului national din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei.

1 publicata in M.O. nr.576 din 29 iunie 2004;

1 C.C.,dec. nr. 339/18.07.1997, in Curtea Constitutionala. Culegere de decizii si hotarari 1997, Ed. National, 1999, p. 57;

2 I. Deleanu, Tratat de procedura civila, vol.I, Ed.Servo Sat, Arad, 2000, p.82;


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani