|
Proiect Fabrica de medicamente
CAPITOLUL I. INTRODUCERE
1.1. Obiectivele lucrarii
Lucrarea isi propune prezentarea fabricii de medicamente SC Terapia SA si a strategiilor adoptate aici pentru diminuarea poluarii mediului, in contextul dezvoltarii durabile a societatii umane. Fabrica de medicamente Terapia produce prin sinteza chimica medicamente, prin tehnologii care produc poluare. Am dorit sa aflu concret modul in care aceasta intreprindere este preocupata de diminuarea efectelor negative asupra mediului, prin masuri de ordin economic.
1.2. Poluarea mediului Poluarea reprezinta contaminarea cu substante toxice a mediului natural, ce afecteaza sanatatea vietuitoarelor si naturii, precum si ecosistemele (organismele vii si imprejurimile). Desi unele cauze ale poluarii sunt naturale, majoritatea sunt cauzate de om. Deteriorarea mediului inconjurator este consecinta unor activitati economice create si desfasurate de om, in lupta acestuia pentru prosperitate si confort. In esenta, preocuparile pentru protectia mediului sunt o forma de negociere in care trebuie sa aflam ce poate face Omul naturii pentru ca El sa supravietuiasca si ce nu trebuie sa-i faca pentru ca Ea sa supravietuiasca. Factorul uman poate cauza perturbari ale ecosistemului, adeseori cu implicatii mai complexe decat cele provocate de factorii naturali. Cele mai grave consecinte ale poluarii naturii de catre activitatile economice desfasurate de om sunt urmatoarele (Pratt, 1995):
I Poluarea chimica a apei, aerului si solul II Disparitia unor specii de plante si animale III Dezechilibrele ecologice
I. Poluarea chimica este produsa de catre activitatile industriale si cele din agricultura. Aceasta este accelerata de eroziuni si fisuri ale solului, care favorizeaza patrunderea agentilor poluatori in apa freatica si in apele de suprafata, alterand astfel abundenta si diversitatea speciilor. Otravirea nu se opreste la distrugerea florei si faunei raurilor, ea continua si avanseaza prin agricultura care se face pe solul contaminat. O consecinta grava a poluarii chimice este perturbarea ecosistemului terestru prin micsorarea stratului de ozon, efectul de sera datorat in special cresterii stratului de bioxid de carbon si ploile acide. Stratul de ozon este important din punct de vedere ecologic pentru ca el protejeaza biosfera de o supraexpunere la radiatiile UV. Dintre activitatile umane care au ca si consecinta scaderea stratului de ozon sunt: arderea combustibililor, degajarea de clor din activitatile industriale, agentii frigorifici, solventi, etc. Masuratorile din ultimii ani la nivel global, evidentiaza o tendinta generala de micsorare a grosimii stratului de ozon, ceea ce a condus la necesitatea conformarii la nivel mondial a prevederilor Protocolului de la Montreal privind reducerea emisiilor ce distrug stratul de ozon. Cresterea cantitatii de radiatii UV care ating suprafata planetei datorita micsorarii stratului de ozon are consecinte foarte grave (Nadisan, 2000): - scaderea cu 1% a stratului de ozon creste cu 2% cantitatea de raze UV care ajung pe suprafata pamantului. Acest fapt duce la cresterea cu 5-7 % a incidentelor cancerului de piele, cresterea incidentelor de cataracta si scaderea generala a sistemului imunitar al organismului. - o cantitate mare de raze UV perturba fotosinteza din ecosistemul acvatic si terestru, fapt care are un impact negativ asupra lantului de alimentatie. Efectul de sera are ca si consecinta incalzirea globala a atmosferei. Stratul de CO2 retine caldura degajata de pamant si nu-i permite sa se transmita in spatiu. Deoarece incalzirea pamantului nu are loc uniform, se constata o accentuare a diferentelor de temperatura intre diferite regiuni ale globului, fenomen care conduce la cresterea curentilor de aer, a vantului, a inundatiilor si, in general, la agravarea catastrofelor naturale. In judetul Cluj principalele surse generatoare de gaze cu efecte de sera sunt: activitatile de producere a energiei electrice si termice, activitatile industriale, traficul rutier, depozitarea deseurilor. Valorile estimate a emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din arderea combustibililor in sursele stationare in anul 2001, au fost de 1537 mii tone din care cea mai mare parte a fost poluare cu CO2. Ploile acide se formeaza din gazele degajate de motoarele cu ardere interna si de unii fertilizatori chimici utilizati in agricultura. In natura, formarea acidului carbonic are loc natural, din apa si bioxid de carbon. In consecinta, in mod natural apa de ploaie are pH-ul acid, 5,6. Exista insa precipitatii cu caracter mai acid datorate bioxidului de sulf si oxizilor de azot degajati in atmosfera, care, in prezenta apei, se transforma in acizi, crescand aciditatea precipitatiilor. Avansarea toxinelor in lantul trofic are loc prin solubilizarea in apa acidulata a unor saruri toxice din sol. Ploile acide afecteaza ecosistemul acvatic si terestru, avand numeroase efecte negative, dintre care amintim: - atacarea suprafetei plantelor micsoreaza rezistenta acestora la boli si daunatori - micsorarea ratei reproducerii animalelor si diminuarea dezvoltarii lor - dizolvarea unor metale (aluminiul, plumbul, mercurul) si a altor substante toxice din rezidurile miniere sau solurile contaminate, produc otravirea apelor. II. Disparitia unor specii de plante si animale se datoreaza unor practici ale agriculturii moderne: monoculturile, utilizarea metodelor chimice pentru eradicarea unor daunatori, distrugerea locurilor de perpetuare a pradatorilor si parazitilor, etc. III. Dezechilibrele ecologice se produc, in special, la taierea nerationala a padurilor care are ca si consecinte agravarea eroziunii solului, cresterea stratului de CO2 si disparitia unor specii pe care aceasta le contine. 1.3. Dezvoltarea durabila
Cu toate ca oamenii de stiinta au avertizat din timp despre agravarea consecintelor pe care le produce poluarea asupra planetei, hotararile care sa impiedice acest lucru au fost amanate sau luate cu timiditate. Azi oamenii au inceput sa vada cat de complex este conceptul de dezvoltarea durabila. Aceasta nu este numai o problema de mediu, ci este in acelasi timp o problema de tehnologie, economie, comert international, drepturile omului, sanatate, etc. Protocolul de la Kyoto din 1987, al Conventiei cadru a Natiunilor Unite, privind schimbarile climatice, a solicitat statelor membre sa reglementeze emisiile unui grup de sase gaze cu efect de sera: bioxid de carbon, metan, perfluorocarburi, hidrofluorocarburi, peroxid de azot si hexafluorsulf. Dintre aceste gaze, CO2 este considerat ca fiind raspunzator de poducerea a cca. 30% din acest efect. Un succes remarcabile a fost reducerea la jumatate a gaurii din stratul de ozon, prin interzicerea efectiva a utilizarii clorofluorurii de carbon in industrie in tarile dezvoltate si in alte regiuni. Daca in anul 2000 masuratorile au aratat ca aceasta are suprafata de 27.2 milioane km2, in anul 2002 aceasta era de 15 milioane km2 (Spencer, 2002). Un pas important s-a facut acum 10 ani , in1992 la Rio de Janeiro, unde a avut loc Conferinta Natiunilor Unite despre Mediu si Dezvoltare. Aici s-a atras atentia intregii lumi asupra agravarii poluarii planetei si a necesitarii elaborarii unor strategii mondiale complexe de dezvoltare economica in armonie cu natura. Conferinta asupra Mediului din zona Adriaticii din 10 iunie 2002 a fost un alt pas important. Aici a avut loc un eveniment care a contribuit la raspandirea ideii de dezvoltare durabila: implicarea clerului in probleme de mediu si dezvoltare economica. Peste 250 de cercetatori, politicieni, clerici, jurnalisti, au dezbatut modalitatea in care religia poate influenta accentuarea preocuparilor pentru mediu. A fost cea de-a IV-a conferinta care a avut loc sub auspiciile Patriarhatului Ecumenic si Presedintele Comisiei UE. Patriarhul Ecumenic Bartholomeu, denumit Green Patriarh, este primul lider crestin ortodox care a dat importanta majora acestui subiect, fara sa o considere prea pamanteana.(Antonov, 2002) In declaratia istorica de la Venetia, care a avut loc la terminarea acestei conferinte, Papa Ioan Paul al II-lea si Patriarhul Ecumenic Bartholomeu s-au aliat pentru a urgenta implicarea bisericii in aceasta problema. A fost prima conventie dintre catolici si ortodocsi semnata in ultimii 1000 de ani. Cei doi lideri ai bisericii au evidentiat aspectele etice ale protectiei mediului si au afirmat: ”Noi nu am fost inzestrati cu puteri nelimitate de Creator, suntem doar administratorii sau supraveghetorii acestei mosteniri comune“, adaugand ca trebuie sa ne revizuim conceptul despre pacat, care sa nu fie considerat doar raul facut asupra semenilor ci si cel aspra naturii. O alta actiune importanta, de amploare, care a avut loc in august 2002, a fost Conferinta Mondiala de la Johannesburg, intitulata UNITED NATIONS WORLD SUMMIT ON SUSTAINABLE DEVELOPMENT. Organizata de Natiunile Unite, la conferinta au participat 191 de delegati guvernamentali cu peste 21000 de oficiali acreditati, practic peste 40.000 de oameni. (Pop, 2003).
Problemele discutate aici au fost din urmatoarele domenii:
Problemma Apei, a fost cea mai importanta tema la care s-au propus solutii concrete. Discutiile s-au desfasurat sub deviza “Fara apa nu exista viitor”.Anul 2003 a fost declarat de SUA Anul International al Apei. S-a propus ca Al Treilea Forum al Apei sa aiba loc la Kyoto. S-a estimat ca va creste consumul de apa al omenirii cu 40% in urmatorii 2 ani. Un motiv serios de ingrijorare si de a urgenta actiunile in acest domeniu este perspectiva ca 3,5 bilioane de oameni ,adica jumatate din populatia de pe glob ,va suferii de lipsa apei potabile in urmatorii 25 de ani. Delegatii de la Johannesburg au fost preocupati de accesul la tehnicile de purificare a apei, care ar putea salva 2 milioane de oameni anual, cei care mor pentru ca beau apa murdara. Tarile Central si Est Europene (CEE)au facut hobby pentru aceasta idee si sustin ca problema apei (lacul Ohird, Marea Baltica, Marea Neagra, Dunarea,etc) necesita cooperarii interantionale nu numai intre tarile din regiune. Reprezentantii REC (Regional Environmental Center) au aratat ca problema apei din acesta regiune este la fel de grava ca si in alte parti ale globului si cuprinde: poluare, deteriorarea calitatii apei, resurse, probleme institutionale si financiare. Ecosistemul in CEE este afectat datorita transformarilor de suprafata, shimbarilor regimului hidrologic, poluarea prin tehnologii agricole neadecvate si procentul scazut de tratare a apelor uzate. O alta problema care s-a dezbatut pe larg a fost despre inundatii si seceta, versus nevoia crescanda de consum de apa. Colaborarile internationale institutionale privind problema apei in Europa sunt la ora actuala complicate, netransparente, iar agentiile nu colaboreaza bine cu guvernele. Exista speranta ca acesta situatie sa se imbunatateasca cand regiunea se va alinia la directivele elaborate de UE privind problema apei. UE ti-a propus investitii de 500-1000 $/ cap de locuitor in aceasta regiune, suma enorma daca este comparat cu PIB-ul pe cap de locuitor in aceste tari. O initiativa importanta luata la Johannesbourg, care afecteaza regiunea CEE, este initiativa UE denumita Water inititive, un pareteneriat strategic intre UE, Africa si 12 tari din estul Europei, Caucaz si Asia Centrala. Deoarece UE a contribuit cu cea mai mare suma, 1,4 bilioane dolari/an, aceasta va conduce si organiza activitatea pentru atingerea scopurilor propuse.
Participantii au fost de acord ca pescuitul sa se faca astfel ca sa fie atins maximul potentialului piscicol in anul 2015. S-a stabilit realizarea unei retele a ariilor marine protejate pana in anul 2012. Acesta data este considerata de unii participanti ca fiind prea indepartata, deoarece peste 70% din potentialul piscicol este deja epuizat sau supraexploatat .
Participantii au fost de acord cu reducerea pierderilor biodiversitatii pana in 2010 si scaderea tendintei de degradare a resurselor naturale. Tarile in curs de dezvoltare trebuie sa aiba acces la alternativele chimice care nu distrug stratul de ozon pana in 2010. Unul dintre succesele remarcabile este interzicerea efectiva a utilizarii cloroflorurilor de carbon in industrie in tarile dezvoltate si alte regiune de fapt care a dus la reducerea la jumatate a gaurii din stratul de ozon. Daca in anul 2000 masuratorile au aratat ca acesta are suprafata de 22,2 milioane km2 in anul 2002 acesta este de 15 milioane km2. S-a propus implementarea unui plan global de protejare a apelor naturale fata de poluarea care se produce prin sol.
Pana in 2020 chimicalele trebuie sa fie utilizate si produse astfel ca ele sa nu dauneze sanatatii omului si mediului. Cooperarea pentru reducerea poluarii aerului si apei este importanta iar tarile in curs de dezvoltare vor avea accesul la altenativele chimice care nu distrug startul de ozon, pana in 2010.
Nu au fost exprimate angajamente clare in acest domeniu. Unele tari in curs de dezvoltare, UE si CEE au fost de acord cu impulsionarea utilizarii resurselor neconventionale de energie. Participantii au fost de acord cu cresterea accesului la serviciile moderne, cresterea eficientei energetice si cresterea utilizarii surselor regenerabile. Se vor suporta cheluielile pentru asigurarea surselor de energie pentru 35% in urmatorii 20 de ani. Nu s-au stabilit standardele si termene de introducere a energiei neconventionale.
Delegatii au fost de acord sa dezvolte strategiile pentru securitatea alimentatiei pentru Africa pana 2005.
Rezultatele din acest capitol sunt dezamagitoare. Participantii au insistat cu ideea, afirmata si in intilnirile precedente, ca sa fie injumatatit numarul de oameni care traiesc cu mai putin de 1 dolar pe zi pana in 2015. Exista consens pentru replanificarea resurselor naturale globale. Pentru acest proient s-au acordat 3 bilioane de dolari de catre UN, la care s-au adaugat 80 de milioane dolari acordate de UE. In CEE eradicarea saraciei si coeziunea sociala sunt obiective importante. Pentru atingerea nivelului economic de dezvoltare al tarilor din vest, resursele tehnologice si financiare ale acestor tari sunt putine.Din acest motiv aceste tari nu se gasesc pe lista tarilor care acorda bani pentru strategiile de dezvoltare durabila.
1.4. Economia si Ecologia – doua fete ale aceleiasi monede
Pana nu de mult omenirea a privit cele doua sisteme, sistemul ecologic si sistemul economic separt. Extinderea studiilor asupra raporturilor reciproce dintre ecologie si economie va apropia rezultatele cercetarilor de realitate. Economia si ecologia in calitatea lor de parti componente ale realitatii isi au propriul lor statut deontologic si deci functionarea si evolutia lor este guvernata atat de legile universului natural cat si de propriile lor legi. Aceste parti isi au independenta si autonomia lor relative (Negucioiu, 2003). Economia reala cuprinde in structura si continutul sau ansamblul fortelor productive cu ajutorul carora oamenii actioneaza asupra materiei si asupra naturii pentru a obtine bunurile necesare, precum si ansamblul relatiilor ce se statornicesc intre oameni atunci cand ei actioneaza asupra naturii in scopul mentionat. Ansamblul fortelor productive si al relatiilor economice privite in unitatea si interactiunea lor constituie sistemul economic in acceptiunea larga a notiunii. Ecosistemul terestru este alcatuit din totalitatea organismelor vii si mediul fizic care le inconjoara, intre acestea existand o sustinere si o relationare reciproca. Cu alte cuvinte, ecosistemul terestru este format din suma factorilor biotici si abiotici fiecare avand capacitatea de autoconservare, autogenerare si autoprogres, prin mecanisme proprii (Pratt, 1995).
Identitate si deosebire Simpla observare a realitatii arata ca sistemul ecologic si sistemul economic nu sunt separate unul de altul si nu sunt putine situatiile in care parti din ecologic sunt in acelasi timp si parti ale economicului, iar parti ale economicului fac parte din ecologic. Ecologicul este economic si economicul este ecologic (Negucioiu, 2003). Oamenii, ca toate fiintele vii, apartin ecosistemului terestru, dar in acelasi timp reprezinta si cel mai important factor de productie, una dintre cele mai importante forme ale capitalului – capitalul uman. Tot omul, privit ca subiect si actor al vietii economice a dobandit si alte codeterminari economice. Astfel, el este proprietar sau non proprietar, producator, distribuitor, comerciant si consumator, creditor sau debitor, furnizor, vanzator sau/si cumparator de marfuri. Insasi procesul de productie este un complex proces biologic, economic si social. Concomitent, alte elemente ale naturii devin ale economiei atunci cand sunt introduse in circuitul economic, in fluxurile economice materiale. Lemnul taiat dintr-o padure devine materia prima pentru fabrica producatorului de mobila ca si pentru cea a producatorului de celuloza sau de hartie. La fel stau lucrurile si cu alte substante ale naturii – cum sunt carbunii, titeiul, gazele naturale extrase si introduse in circuitul economic in calitate de bunuri de capital sau bunuri de consum. Insasi pamintul este si devine element al economiei in calitate de mijloc de munca, de obiect al muncii si de conditie materiala a desfasurarii proceselor de productie. Pamantul ofera spatiu tuturor genurilor de activitate economica. Capacitatea sistemului ecologic de a rezista in fata actiunii factorilor perturbatori are limitele sale care, atunci cand sunt depasite, se produc dezechilibre provocand criza ecologica, sistemul ecologic isi epuizeaza puterile de a suporta cresterea si dezvoltarea economica. Etimologic vorbind, ecologia si economia au, o radacina comuna – oikos. Originea cuvantului economie este grecescul oikomania, compus din oikos = casa, gospodarie casnica, cetate si nomos = lege. Radacinile cuvantului ecologie sunt doua cuvinte grecesti – oikos in acceptiunea de mai sus si logos = stiinta, discurs, cuvantare, ordine. Radacina << eco>> este prezentata in ambelor numele: eco-nomie si eco-logie. Notiunea “ecosistem” ar putea sa fie tradusa la fel de corect prin conceptul de sistem ecologic cat si de sistem economic (Negucioiu, 2003).
CAPITOLUL II. PREZENTAREA FABRICII DE MEDICAMENTE S.C. TERAPIA S.A.
2.1. Scurt istoric
TERAPIA a fost fondata in Cluj-Napoca in 1921 de catre prof. univ. dr. Reinbold Adalbert si Dr. Wilhelm Stern, fiind la inceput un mic laborator de produse farmaceutice. Ulterior Dr. Wilhelm Stern a reusit sa coopereze cu compania vieneza "A. Egger Sohn". Din 1931 Dr. Wilhelm Stern a devenit singurul proprietar al companiei pe care a redenumit-o "Instalatia Farmaceutica Romaneasca". Au fost cooptati in Consiliul de Adminstratie si au devenit actionari, exponenti ai vietii medicale si universitare clujene. In anii 1940-1944 filiala si-a pastrat denumirea in UFAROM (Uzinele Farmaceutice Romane), iar fabrica din Cluj s-a transformat in Napochemia. Din acesta perioada erau in profil specialitati farmaceutice ca: fiole, solutii si siropuri, foarte multe avand la baza substante din import. Mai tarziu, intreprinderea a intrat in posesia unui nou laborator al unui colectiv al Institutului de Igiena care din 1964 a fost predata la Biofarm, Bucuresti care are profil de produse de extractie. In 1949 fabrica obtine in chirie o mare parte a cladirii din strada Munkacs nr.28 (actuala str. Craiova), unde s-a instalat o sectie de siropiri si vitamine naturale. Din 1968 este anexata intreprinderii sectia din Viseu unde produsul de baza este morfina si o serie de pulberi si capsule de uz veterinar. Au urmat anii 1980-1989 in care fondurile de investitii primite au fost foarte mici, dotarea tehnica a conditionarii ramanand la nivelul anilor 1977. Dupa 1990 societatea a inceput sa fie vizitata de delegatii ale firmelor straine interesate im cooperarea pe linia fabricarii unor medicamente, moment din cre s-a impus necesitatea cunoasterii “regulilor de buna fabricatie” aplicate in acest sector. TERAPIA a devenit societate comerciala pe actiuni in septembrie 1991, toate instalatiile si utilajele precum si patrimoniul intelectual si marcile de fabricatie fiind detinute pana atunci de stat. Intre 1992-1994 firma a fost vizitata de un inspector international al firmei Janssen care s-a constituit in vizite tehnice preaudit si audit si s-au finalizat cu masuri corective care au fost derulate in fluxul de productie. Firma a trecut in proprietate privata in anul 1996 prin procesul de privatizare in masa. Incepand cu data de 1 aprilie 1997 S.C. TERAPIA S.A. este cotata la Bursa de Valori Bucuresti, la catergoria 1. Terapia Cluj este una dintre cele mai renumite companii farmaceutice romanesti, atat din punct de vedere al tehnologiilor de fabricatie precum si al sortimentului si calitatii produselor. Investitiile realizate in ultimii patru ani, de peste 15,4 mil USD, sunt orientate in principal spre modernizarea sectiilor de productie si alinierea standardelor de calitate la normele europene. Terapia Cluj detine din anul 1999 certificatul GMP (Good Manufacturing Practice) cu numarul 1 acordat in Romania de Agentia Natioanala a Medicamentelor. Incepand cu anul 2001, Terapia Cluj detine propria retea nationala de distributie a medicamentelor cu centre de distributie in cele mai importante orase din tara. Intensificarea prezentei pe pietele regionale s-a concretizat in anul 2001 prin realizarea demersurilor de inregistrare a reprezentantei din Rusia - birou care este operational din acest an si inregistrarea pe pietele externe a noi produse.
Cadrul juridic al constituirii si functionarii societatii.
S.C. “TERAPIA” s-a constituit ca societate comerciala in baza Legii nr. 15/1990 si a Legii nr. 31/1990, avand ca obiect de activitate producerea si comercializarea de medicamente si a intermediarilor pentru medicamente. Societatea comerciala S.C. “TERAPIA” S.A. este o societate pe actiuni, cu capital integral privat, avand sediul in Cluj-Napoca, str. Fabricii nr. 124, judetul Cluj si a fost constituita in baza Legii nr. 58/1991 si a Legii nr. 55/1995. In baza prevederilor acestei legi, a fost convocata Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor, la data de 16 noiembrie 1996, care a ales noii administratori si cenzori, a adoptat Contractul si Statutul Societatii si a elaborat un program de perspectiva pentru perioada urmatoare.
Obiectul de activitate :
Obiectul de activitate este prevazut in Statutul Societatii si in Contractul de Societate, discutat si aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor (A.G.A.) si consta in producerea si comercializarea medicamentelor, a produselor farmaceutice si a altor produse chimice. Societatea produce substante active din punct de vedere farmaceutic, prin procese de sinteza organica fina si formule farmaceutice conditionate sub forma uscata sau umeda. Productia S.C. “Terapia” S.A. este destinata in proportie de 78% uzului uman si 22% uzului veterinar.
2.2. Sortimentul de produse fabricate si beneficiarii lor
Preocuparea permanenta de diversificare a sortimentului de produse este realizabila la intreprinderea Terapia datorita capitalului uman, specialisti de inalta performanta. La ora actuala se produc medicamente pentru urmatoarele domenii terapeutice:
Principalele produse ale societatii sunt prezentate in ANEXE, Tabelul I In ultimul deceniu S.C. “TERAPIA” S.A. a ocupat locul 3 in ierarhia producatorilor de medicamente din Romania, avand in vedere cifra de afaceri. Din punct de vedere al sintezei de principii active si de intermediari pentru medicamente, “TERAPIA” a ocupat primul loc pe tara. De asemenea, societatea detine locul I pe tara din punct de vedere al gradului de innoire al productiei. Societatea dispune de cel mai bine organizat sector de conditionare din tara, desi nu raspunde in totalitate normelor internationale de buna practica in industria de medicamente. Acestea au asigurat intreprinderii o pozitie stabila pe piata interna. Pozitia de unic producator din tara pentru toate produsele din nomenclatorul sau a constituit un factor favorizant pentru societatea “TERAPIA”, singurul competitor cu care a trebuit sa se confrunte fiind importul de medicamente, competitie care nu a avut loc pana in 1990, datorita restrictiilor valutare si limitarii drastice a importului de medicamente. Evolutia productiei societatii in ultimii 10 ani nu este o consecinta a fluctuatiei cererii, respectiv a pietei, piata interna a medicamentelor fiind caracterizata in aceasta perioada de o lipsa cronica de oferta. Reducerea si restrangerea nomenclatorului medicamentelor din import, precum si pauperizarea populatiei a condus la o scadere fortata a consumului de medicamente din Romania, in contrast cu cresterea morbiditatii si alterarea grava a starii generale de sanatate a populatiei. In prezent, productia a cunoscut o puternica diversificare in cadrul fiecarei medicatii, preconizandu-se aportul unei game largi de medicamente din categoria efervescentelor – aspirina, vitamina C, paracetamol, multivitamine. Deocamdata, aceste medicamente efervescente nu au fost lansate pe piata, ele aflandu-se in faza de testare.
Beneficiarii interni ai S.C. “TERAPIA” S.A. sunt:
Petrochimice: S.C. SICOMED S.A. BUCURESTI; S.C. BIOFARM S.A. BUCURESTI; S.C. MEDUMAN S.A. VISEU DE SUS; unitati apartinand Ministerului Agriculturii: S.C. FARMOVET S.A. BUCURESTI. - Alti beneficiari interni traditionali, cum ar fi oficiile farmaceutice care se gasesc in 17 orase mari de pe intreg teritoriul Romaniei: Bacau, Brasov, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Deva, Galati, Iasi, Oradea, Ploiesti, Satu - Mare, Suceava, Slobozia, Targu - Mures, Timisoara. - Beneficiarii interni cu ponderea cea mai mare in volumul desfacerilor sunt: Centrofarm Bucuresti Arcatim Timisoara Napofarm Cluj-Napoca Farmacom Brasov Beneficiarii externi importanti sunt: Boehringer Germania; Romital Sintofarm Italia Impexquimica Spania.
De asemenea, sunt unii beneficiari externi noi: Chemat Anglia Tocile Olanda Sombadja Cehia Medexport Rusia Romulus Ungaria Ciech Cehia
Din prezentarea sortimentelor de medicamente si produse comercializate de catre S.C.”TERAPIA” S.A. este evident faptul ca aceasta se inscrie printre principalii producatori de medicamente din tara, asigurand necesarul pe plan intern dar actionand si in plan extern, ceea ce permite intrarea de valuta in tara si de participare la acoperirea platilor externe in valuta.
2.3. Particularitatile organizarii si a managementului societatii
Societatea comerciala “Terapia” este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor, care se poate modifica in timp, ca urmare a posibilitatii de modificare a detinerii numarului de actiuni de catre diverse persoane fizice sau juridice. La data de 11 aprilie 2003, componenta A.G.A. este prezentata in ANEXE, in Tabelul II si Figura I. A.G.A. a validat Consiliul de Administratie cu urmatoarea componenta:
Consiliul de Administratie (C.A.):
Tetu Ioan- Presedinte al C.A. Vivien Ashton -membru Lysander Tennant-membru Angela Ionita -membru Stelian Mitu –membru
Structura managementul -director general, Dr. Dorin Toderas Comitetul de Directie are componenta:
Director general( Terapia )- Presedinte; Director general ( RIC)- Vicepresedinte; Director economic- Vicepresedinte; Director comercial - Vicepresedinte; Director tehnic- Vicepresedinte.
2.4. Structura de organizare la S.C.“TERAPIA”S.A.
Structura organizatorica este un factor deosebit de important in organizarea muncii si circulatia costurilor unui produs. In raport cu subdiviziunile din structura de productie si conceptie are loc sectorizarea cheltuielilor, a productiei obtinute si a veniturilor realizate de aceste decupaje organizate in cadrul societatii. La societatea comerciala “TERAPIA” se deosebesc compartimente privind productia de baza, privind productia auxiliara, precum si cele privind serviciile functionale prin intermediul carora se transpun in fapt principalele functii ale societatii comerciale. Este necesar sa tinem seama de destinatia productiei, ordinea de efectuare a lucrarilor de calculatie incepand cu sectiile furnizoare si continuand cu cele consumatoare. La sectiile auxiliare si de deservire metoda de organizare a calculatiei este alta decat la sectiile principale. Organizarea S.C. “Terapia” S.A. combina atat structura de tip functional, cat si pe cea de tip produs. Organigrama din Figura 2 este o reprezentare grafica a structurii organizatorice si comerciale la S.C.TERAPIA .S.A . Directorului general i se subordoneaza: - directorul tehnic – coordoneaza investitiile si planul de dezvoltare tehnologica, activitatea biroului de proiectare si a celui de productie; In subordinea directorului tehnic se gasesc urmatoarele birouri functionale: Birou proiectare. Birou investitii si dezvoltare tehnologica. Birou paza si PSI. Birou productie. Birou protectia mediului. - directorul economic – elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli, analizeaza situatia din conturile curente si din conturile de imprumut comparativ cu limitele de creditare stabilite, stabileste cea mai mica baza de impozitare posibila cu respectarea reglementarilor fiscale in vigoare, analizeaza si ia masuri pentru cresterea rentabilitatii si reducerea cheltuielilor, participa la organizarea sistemului informational, aproba sanctiuni contraventionale in cazul abaterilor de la disciplina financiara. In subordinea directorului economic se gasesc urmatoarele compartimente functionale: Compartiment privatizare Compartiment financiar Compartiment contabilitate Birou CFI. - directorul comercial – coordoneaza activitatea de aprovizionare cu materii prime si materiale, de prospectare a pietii, de desfacere, activitatea de transport si de protectie a mediului. In subordinea directorului comercial se gasesc urmatoarele compartimente functionale: Compartiment aprovizionare Compartiment desfacere Birou marketing Birou transport
Societatea dispune de un Oficiu de Calcul, fara ca sistemul informational sa utilizeze in totalitate tehnica de calcul, fluxul informational fiind neoptimizat. Numarul mare de produse din nomenclatorul societatii, problemele pe care le ridica acestea in relatie cu piata, impune computerizarea activitatii incepand de la compartimentele de conceptie si pana la nivelul sectiilor productive.
2.5. Potentialul uman managerial al societatii
Ioan Tetu Presedinte al Consiliului de Administratie , Domnul Tetu este cetatean roman, are 68 de ani si este absolvent al Facultatii de Farmacie cu diploma de farmacist. Experienta sa de munca include Ministerul Industriei Chimice, IMECO si Chimimportexport (ca sef Divizie Import Medicamente), ICE Chimica (ca Director adjunct);din anul 1975 a lucrat la Romferchim Bucuresti (ca Vicepresedinte de Consiliului de Administratie) iar in prezent este Director General si Presedinte al Consiliului de Administratie la Romferchim Bucuresti. Ioan Tetu este membru al Consiliului de Administratie al Terapia din 1996 si Presedinte al acestuia din anul 2000. Vivien Asthon Doamna Vivien Asthon are 54 de ani si este un consultant independent sare a lucrat in Romania din anul 1993, mai intai ca si consilier de privatizare cu Pricewaterhause pentru fondul de Know How al Guvernului Marii Britanii avand apoi responsabilitatea acordarii de asistenta tehnica fondul de Know How de la Bursa de Valori Bucuresti. Ulterior a reprezentat Banca Internationala Flemings in Romania implicindu-se in primul stagiu de privatizare al Combinatuli SIDEX. A fost membra al Consiliul de Administratie al Romanian Invest Company (RIC) pana in 1999 iar In prezent este membra al Consiliul de Administratie IMSAT Bucuresti. Lysander Tennant Domnul Lysander Tennant are 34 de ani, este absolvent al New Colege, University of Oxford cu licenta in limbi moderne . Are o experienta de noua ani in domeniul financiar si al investitiilor, in perioada 1992-1997 activand pe functia de Manager pentru “BZW Invest Management” iar intre 1997 –2001 avand functia de Manager de portofoliu –Emergin Markets la “American Expres Asset Management”. In acea perioada s-a ocupat de administrarea de conturi in fondurile mutuale si de pensii si a fost responsabil pentru investitii in tarile europene in curs de dezvoltare. In prezent lucreaza la New Europe Capital Ltd, o companie britanica recent infintata, membra a grupului din care face parte si Capital SA Bucuresti. Este vorbitor de limba engleza, rusa, romana, franceza si germana.
Stelian Mitu Cetatean roman absolvent al programului MBA Romano-Canadian si al Universitatii “Politehnica” Bucuresti – inginerie chimica. Din 1997 lucreaza pentru NCH Advisoris Inc.Sucursala Bucuresti si companii afiliate si este in prezent director de investitii. In prezent este membru in Consiliul de Administratie al Terapia Cluj si Presedinte al Consiliului de Administratie la Anticorosiv Bucuresti.
Anghelina Ionita Doamna Ionita este cetatean roman , are 33 de ani si detine un MBA al Universitatii din Pittsburg, SUA. De asemenea este absolventa a Programului de Management din Centrul International de Management Budapesta si a Academiei de Studii Economice Bucuresti.. A lucrat in cadrul Bancii Romane pentru Dezvoltare. In perioada 1990 – 1992, in cadrul Bancii Nationale a Romaniei in perioada 1992-1995, si la Bursa de Valori Bucuresti in perioada 1995-1997 ca Sef al Departamentului Membrii si apoi ca Director General Adjunct. In Iulie 1997 doamna Ionita si-a inceput cariera in managementul fondurilor de investitii la East Fund Management Bucuresti (EFMB) Doamna Ionita este in acest moment Vicepresedinte la EFMB- filiala Viena. Incepand cu luna februarie 2003, doamna Ionita este membra CA la Terapia Cluj-Napoca si lucreaza impreuna cu EFMB pentru dezvoltarea de proiecte noi de”asset management” in Romania.
CAPITOLUL III. PROBLEME DE POLUAREA MEDIULUI LA S.C. TERAPIA S.A.
|
