Logo referatele carte



loading...


ECONOMIA DE PIATA - PIATA ANGLO SAXONA DE ECONOMIE DE PIATA







                                                                                                 

                       

     

TIPUL ANGLO - SAXON

DE ECONOMIE DE PIATA

- REFERAT-

      

                             

Cuprins

·      Economia de piata de tip anglo-saxon –

notiuni generale. ………………………………………..3

( Olteanu Daniela )

·      Fundamentarea puterii americane .…..7

·       America in regres ..…..9

·       Locul pe care il ocupa piata in cadrul modelului economic  american ..………….……………….…10

( Roman Christina )

ECONOMIA DE PIATA. TIPUL ANGLO-SAXON

 ECONOMIA DE PIATA IN S.U.A., ANGLIA, CANADA

          Pentru a putea lua in discutie tipul Anglo-Saxon de economie de piata trebuie sa avem in vedere intelegerea conceptului din care deriva clasificarea diferitelor tipuri concrete de economie de piata.

          Acest concept este insasi economia de piata.

          Economia de piata este un sistem economic, mod specific de fundamentare si asigurarea a coerentei deciziilor privind problema economica fundamentala si a raritatii. Modelul teoretic al economiei de piata a fost elaborat pe baza unor premise economice, social-politice si filosofice: proprietatea particulara, sacra, inviolabila si garantata si respectiv primordialitatea intereselor personale.

          Economia de piata reala este acel sistem care este efectiv aplicat in diferite tari, dar care nu respecta integral caracteristicile modelului ideal al acestui tip de economie. Ea are urmatoarele caracteristici: pluralismul formelor de proprietate, o structura tehnico-economica moderna si descentralizata,  fiind ansamblul de piete concurentiale, cu preturi care se formeaza prin libera negociere, avand un sistem financiar-bancar ramificat, statul avand rolul de a veghea la respectarea regulilor care se aplica in acest tip de economie. Parghiile cele mai importante folosite de economia de piata, sunt urmatoarele:

          - costul

          - creditul

          - pretul

          - dobanda

          - profitul.

          Economia de piata are la baza economia de schimb, asumandu-si prin aceasta si caracteristicile acesteia:

          - autonomia unitatilor economice

          - diviziunea muncii.

          Majoritatea covarsitoare  a tarilor lumii au inteles necesitatea apelarii la acest tip de economie, iar fiecare din aceste tari a preluat o parte din caracteristicile economiei de piata pe care s-a axat in special, punandu-si de asemenea amprenta asupra ei; astfel ca, aproape fiecare tara are varianta ei originala de economie de piata, aducand ceva nou fata de celelalte variante deja existente, la fel cum fiecare nou ciclu economic reprezinta o evolutie, o ascensiune privita pe ansamblul mai multor astfel de cicluri economice. Din aceasta abordare diferita a economiei de piata, de la tara la tara rezulta o clasificare a tipurilor concrete de economie de piata. Acestea sunt:

1.    Tipul Anglo-Saxon - aplicat in S.U.A., Anglia, Canada

2.    Tipul Vest-European - aplicat in Italia si Franta

3.    Economia sociala de piata - aplicata in Austria, Olanda si Germania

4.    Tipul Nordic - aplicat in Suedia, Norvegia si Danemarca

5.    Economia paternalista - aplicata in Japonia

6.    Economia de piata - orientata si dependenta de exterior - aplicata in statele mici independente, fostele colonii.

In cele ce urmeaza, vom analiza tipul Anglo-Saxon al economiei de piata:

          Putem lesne observa ca statele care au cele mai puternice economii de piata, sunt fostele mari imperii coloniale dar si fostele colonii. Acesta este si cazul Angliei, Statelor Unite si Canadei.

          Fiecare din cele doua elemente - imperiul colonial si colonia insasi - a profitat de elementele propice: bogatiile coloniilor respectiv experienta pe care  populatia coloniilor a dobandit-o de-a lungul perioadei de dominatie imperiala, invatand astfel sa se organizeze, sa se conduca si sa-si asigure produsele necesare consumului propriu prin forte proprii. Exemplul dat de situatia economica actuala a Statelor Unite este elocventa in acest sens.

          Ca si in cazul tuturor celorlalte state bazate pe economia de piata, actul politic isi are justificarea in cel economic, la fel petrecandu-se si cu relansarea economiei americane dupa castigul in alegeri al lui Ronald Reagan.  El a facut prin sloganul “America revine” sa dispara din mentalitatea americanilor trista amintire a razboiului din Vietnam si a celui din Coreea si de asemenea a trezit la viata energia americana si mitul pionierilor.

          Europa se inseala ca si odinioara supraestimand, in trecut, puterea economica a Uniunii Sovietice iar acum cea a Statelor Unite. Dar, pentru a intelege esenta capitalismului american, trebuie sa tinem seama si de durata lunga, de evolutiile de profunzime mult prea adesea neglijate; deoarece exista intr-adevar cateva date de baza ce se afla la originea atat a puterii cat si a slabiciunii americane de astazi.

          Alaturi de factorul politic si economic, intervine si cel psihologic cu o mare importanta mai ales in anii ‘80, cand Reagan a preluat puterea, cand americanii erau supusi la prea multe umiliri si prea putine certitudini. La finele anilor ‘70, dupa ce Statele Unite fusese in mod repetat un stat sfidat si acuzat, opinia publica nu mai astepta mare lucru din partea politicii, insa fara sa-si dea seama, in fiecare individ incoltise speranta aparitiei unui salvator.

          Reagan, afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca S.U.A. in prim-planul scenei internationale. S.U.A. este prima putere militara a lumii si intelege din acest moment sa si arate acest lucru, si mai ales in  vesnica confruntare cu sovieticii. “Razboiul stelelor” este un incontestabil succes mediatic si politic: S.U.A. revine la carma insa “ Razboiul stelelor” nu arunca in joc decat arme strict defensive.

          De asemenea, administratia Reagan isi multiplica actiunile diplomatice si politice de sustinere a aliatilor S.U.A.

          Forta cea noua ii vine acestui stat din esecurile precedente si din criza teoriei keysiene ilustrata de recesiunea din anii ‘70. Intr-adevar acesta paruse sa anunte sfarsitul unei teorii care se baza pe stimularea cererii si pe deficitul bugetar si care anterior contribuise - mai ales in Europa - la succesul “Celor 30 de ani gloriosi 1945-1975”. Insa, S.U.A. este departe de a fi singura care a inmormantat in 1980 ideile lui Keynes.

          Se formeaza astfel ideea ca un intreg curent de gandire economica este pe cale sa cada in desuetitudine. In locul si impotriva gandirii lui Keynes incep sa-si faca aparita curente noi, radicale, al caror campion va deveni reaganismul. Teoriticienii ofertei - “Supply side economics” - si monetaristii in frunte cu Milton Friedman.

          Sunt intreprinse mai multe reforme spectaculoase. Varful de lance al acestei politici il constitue “Economic recovery act”. El cuprinde trei directii principale:

          - dereglementarea in sectorul petrolier, in cel al telecomunicatiilor, al transporturilor aeriene, al bancilor si al concurentei;

          - sistemul fiscal

          - lupta impotriva inflatiei printr-un control sever al masei monetare.

          Aceste masuri au drept consecinta imediata scumpirea banilor.

          Rata dobanzilor va atinge intr-adevar niveluri spectaculoase, depasind chiar 20%, in 1980-1981. Imediat dolarul incepe sa creasca si creste ajungand sa depaseasca 10 franci la inceputul lui 1985, iar consilierii lui Reagan reusec sa creeze impresia ca dolarul este puternic pentru ca economia americana este puternica.

          Modelul economic de piata american se afla la confluenta a doua mari modele teoretice si anume :

          - modelul neoclasic ( in acest tip de economie , interventia statului este exclusa );

          - modelul keynsist ( in care interventia este acceptata doar ca agent economic si decizional ) .

          Dezvoltarea Statelor Unite este sustinuta de asemenea si de alte organisme economice internationale de renume, cum sunt: Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Fondul Monetar International (FMI). Acum S.U.A. este respectata, imitata si invidiata din nou preluand conducerera (leadership).

         

FUNDAMENTAREA PUTERII AMERICANE

Relansarea economiei americane care incepe cu preluarea puterii de catre Reagan, are la baza in primul rand un activ fara echivalent, o importanta mostenire economica, financiara si tehnologica; de asemenea, nu trebuie neglijat aportul categoriilor de forta de munca la dezvoltarea si extinderea influentei economiei americane.

          Actul economic, politic si masurile sociale se completeaza una pe cealalta, fiecare din aceste componente obtinand unele avantaje din aceasta comuniune de interese.

          Fondul prielnic, privilegiile de care a putut beneficia economia americana, sunt in principal urmatoarele:

1.    Stocul de capital pe care Statele Unite nu a incetat sa il acumuleze de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si pana astazi, este incomparabil. In interiorul granitelor Statele Unite poseda imense infrastructuri, de cele mai multe ori dintre cele mai moderne: aeroporturi, autostrazi, universitati, uzine, patrimoniu imobiliar. In afara granitelor, multinationalele americane controleaza active uriase si puternic subestimate de o contabilitate efectuata de cele mai multe ori in termeni de costuri de achizitie care nu tin seama de reevaluarile actuale.

2.    Resursele primare de care dispun Statele Unite, sunt printre cele mai importante de pe glob. Rezervele ei energetice - in special sub forma de gaz natural si de carbune - sunt imense. Cu exceptia catorva    minereuri strategice, ea poseda aproape toate metalele. Potentialul uman american al patrulea din lume din punct de vedere numeric, insa primul in randul tarilor civilizate, constituie la randul ei o bogatie fara echivalent. Deci, s-ar putea spune ca acest stat sta pe un munte de aur.
          Toate acestea, nu ar constitui insa un avantaj in posesia altei economii deoarece nu fiecare stat este capabil sa isi organizeze, gestioneze si administreze resursele primare si secundare cu atat discernamant, cum o fac reprezentantii economiei americane. Pentru unii exista chiar si in acest moment banala intrebare “daca americanii au atat de multe resurse, mai ales in domeniul gazelor naturale si petrolului, de ce sunt pe primul loc in clasamentul tarilor importatoare de petrol, exportat de catre tarile Orientului Mijlociu ?”. Raspunsul deriva din simpla strategie pe care o folosesc managerii americani, aceea ca resursele proprii trebuie pastrate cu mare grija, folosite eficient, pentru ca asa cum stim exista un real si permanent dezechilibru intre nevoile umane nelimitate si resursele limitate de catre potentialul planetei. Deci, atunci cand in Orientul Mijlociu resursele de petrol vor fi aproape de zero, Statele Unite vor fi printre putinele state care isi vor putea desfasura activitatea de productie folosind resursele proprii; scopul propus va fi astfel atins, pentru ca perioada de timp pe care o ofera folosirea resurselor din exterior, poate fi folosita in scopul dezvoltarii unor noi tehnologii care sa necesite injectarea in procesul de productie a unor cantitati mai mici de produse petroliere sau inlocuirea totala a acestora cu alte produse mai eficiente din punct de vedere economic si ecologic.

3.    Tehnologia - in acest domeniu, S.U.A. beneficiaza de un avantaj insemnat. Cei mai mari cercetatori, cei mai buni ingineri, cei mai dotati studenti au venit sa lucreze in Statele Unite. Ei, aduc acel faimos capital in privinta caruia toata lumea este de acord ca este cel mai important - materia cenusie - sau capitalul intelectual dobandit. Din acest punct de vedere, Statele Unite speculeaza pe piata internationala a fortei de munca, achizitionarea celor mai mari specialisti din alte tari. Acest proces de transferare a valorilor, de la tarile care nu isi pot permite sa isi sustina asa cum ar trebui valorile, la alte tari care au aceasta abilitate, este unul foarte trist insa cu consecinte avantajoase pentru tarile din a doua categorie. Intre acestea, se afla si Statele Unite care beneficiaza la randul lor de aceste avantaje.

4.    Privilegiul monetar, care se dovedeste a fi hotarator. Incepand cu 1945,

dolarul serveste drept moneda de referinta in tranzactiile internationale.   De asemenea, el este si principala moneda de rezerva pe care o inmagazineaza bancile centrale din majoritatea tarilor.

5.    Hegemonia culturala - ea rezista la toate vicisitudinile istoriei

americane. Mai mult chiar, ea devine pe zi ce trece mai puternica. Aceasta hegemonie culturala, se sprijina  pe cel putin trei factori: limba, universitatile si mijloacele de informare in masa.

          Modul de viata si modelul economiei americane, a devenit un deziderat pentru toate tarile aflate in curs de dezvoltare la ora actuala. Poate ca si din aceasta cauza, in multe tari s-au imprumutat multe obiceiuri, traditii ale vietii cotidiene (Holloween si Valentine’s Day) si metode manageriale.

AMERICA IN REGRES

Statele Unite sunt o tara cu o economie bine fundamentata si cu rezultate economice recunoscute in intreaga lume. Cine ar fi putut gandi ca va ajunge sa faca fata unor probleme sociale foarte grave, legate de evolutia si absorbtia tinerei forte de munca de catre societate  confruntata cu dificultati legate de dependenta de droguri, bolile incurabile, trafic de armament si munitii, criminalitatea, rasismul, discriminarile sociale legate de lupta de clasa. Astfel, pentru un american de rand nu mai este de mirare cand vede la stiri, imagini cutremuratoare din cartierele sarace ale Bronx-ului, sau reportaje despre atacuri si crime, petrecute uneori chiar in scoli, sau informatii despre o catastrofa naturala sau armata dintr-o tara a Lumii a Treia.

          O alta caracteristica a modelului real de viata american, este lipsa de implicare si de interes in viata sociala si politica, astfel ca, s-a constatat ca rata participarii americanilor la alegeri este cea mai scazuta in raport cu celelalte democratii occidentale. De asemenea, se evidentiaza o scadere a calitatii actului educational si a seviciilor sociale puse in sprijinul celor care nu au surse de venit pentru un trai decent.

          Exista cel putin cinci motive care explica acest recul industrial. Ele corespund celor cinci avantaje care facusera posibila prosperitatea postbelica.

1.    Piata interna americana s-a ingustat iar industriile transatlantice nu mai

sunt capabile sa faca fata japonezilor si europenilor in cucerirea de piete externe.

2.    Dominatia tehnologica a Statelor Unite nu mai este un fapt indiscutabil si de multe ori inovatiile se fac in stainatate.

3.    Nivelul de calificare al muncitorilor americani, superior pana mai ieri, aceluia din tarile concurente, a scazut simtitor.

4.    Bogatia acumulata in Statele Unite era odinioara atat de mare incat permitea realizarea unor performante de-a dreptul inimaginabile, precum debarcarea pe Luna. Ceea ce nu ar mai fi posibil in clipa de fata.

5.    In sfarsit, metodele americane de management, care erau universal recunoscute si invidiate, nu mai sunt astazi - nici pe departe - cele mai eficiente.

          Chiar si in aceste conditii , ale degradarii ascensiunii pe cele mai importante planuri , se ajunge in timpul guvernarilor Bush si Clinton sa se micsoreze impozitele , deci o grija mai putin pentru contribuabilul de rand . Deci , asa cum am sustinut si mai sus totul este dominat de un anumit echilibru general : pe de o parte castigam , iar pe de alta parte avem si pierderi ; starile de dezechilibru in limite acceptabile sunt benefice deoarece ele contribuie la realizarea unui echilibru pe planul de ansamblu.

         

LOCUL PE CARE IL OCUPA PIATA IN CADRUL MODELULUI ECONOMIC AMERICAN

          Bunurile sunt tratate in cadrul acestui tip de economie, dupa cum urmeaza:

1.    Religiile. In S.U.A., religiile care sunt in numar tot mai mare, sunt din ce in ce mai mult administrate ca institutii mixte prin intermediul unor tehnici de mediatizare publicitara si de marketing tot mai sofisticata.

2.    Intreprinderea. In modelul neoamerican, intreprinderea nu este altceva  decat un bun comercial ca oricare altul.

3.    La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste salariile, care, in modelul neoamerican, depind din ce in ce mai mult de conditiile aleatorii de piata. In acest caz, salariile sunt bunuri comerciale.

4.    Locuintele sunt in S.U.A. aproape in eclusivitate un bun comercial.

5.    Situatia este oarecum asemenatoare si in ceea ce priveste transporturile urbane, cu toate ca, chiar si in Statele Unite, acestea sunt supuse unor reglementari.

6.    La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste mijloacele de informare in masa, in principal televiziunea, in Statele Unite unde toate canalele sunt prin traditie comerciale, se manifesta tendinta dezvoltarii unor televiziuni finantate in mod asociativ prin cotizatii libere.

7.    Invatamantul - in modelul american, numarul institutiilor de invatamant ce asculta de regulile pietei, este preponderent si continua sa creasca.

8.    Sectorul sanitar - Tine ca si cel al locuintelor, de categoriile bunurilor.

Statele Unite nu reprezinta un stat care se reduce doar la New York si nici New York - ul nu ce reduce la Wall Street; este important sa subliniem ca marile multinationale americane, nu s-au supus in gestionarea sociala mai mult decat in aceea financiara, noilor imperative ale termenului scurt, care stau la originea evolutiei “neoamericane” a modelului Anglo-Saxon.

          IBM, ATT, General Motors, McDonald’s, se feresc cat pot sa faca concesii economiei-cazino, in care oamenii sunt jucati la ruleta. Pentru a-si constitui si sluji statele majore multinationale, ele au fost pur si simplu obligate sa mizeze pe stabilitate, cointeresare si chiar “coresponsabilitate”.

          Modelul economic american , ca si multe altele si-a dovedit utilitatea si eficienta in numeroase domenii , insa de asemenea nu de putine ori incapacitatea de a oiferi o protestie sociala , culturala si de ce nu ecologica , populatiei . Din ce in ce mai mult ies la suprafata diferentele sociale intre clase , intre rase si poate chiar intre oameni cu profesii sau conceptii diferite. Insa , toate aceste dezechilibre trebuie compensate cu alte echilibre sau rezultate favorabile, astfel incat sa putem ajunge la un echilibru , la un consens . Totul are o evolutie oscilanta , ciclica , neregulata , rareori si doar pe scurte perioade constanta . Deci trebuie sa acceptam aceste realitati si sa incercam sa gasim cai mai bune de rezolvare a unor situatii care la inceput ne apar drept crize iremediabile .

                                            BIBLIOGRAFIE

1.    Michel Albert          - Capitalism contra Capitalism 

                               ( Editura Humanitas 1994 )

2.    Nita Dobrota           -  Dictionar economic

           ( Editura Economica 1999 )

3.    Nita Dobrota           -  Manual Alternativ de Economie Politica

           ( Editura Economica 1997 )

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani