Referate Meniu
Astronomie
Biologie
Chimie
Desen
Diverse
Drept
Economie
Engleza
Filozofie
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Marketing
Matematica
Medicina
Muzica
Psihologie
Romana
Romana1
Spaniola


 


referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre:

Creditul bancar - Rolul bancilor in realizarea relatiilor de credit

  • Rolul b`ncilor [n realizarea rela\iilor de credit

Banca este definit` ca fiind o entitate economic` de stat sau particular` ale c`rei func\iuni principale sunt:

    1. atragerea mijloacelor b`ne]ti temporar disponibile ale clien\ilor [n conturile deschise acestora;

    2. acordarea de credite pe diferite termene;

    3. efectuarea de viramente [ntre conturile clien\ilor ]i de transferuri [n conturile deschise la alte b`nci;

    4. emiterea de instrumente de credit ]i efectuarea de tranzi\ii cu asemenea instrumente;

    5. v@nzarea-cump`rarea de valut` ]i alte opera\iuni valutare.

{n sistemul de common law o institu\ie e considerat` ca fiind o banc` dac` activitatea sa [ndepline]te trei caracteristici esen\iale:

      1. [ncasarea cecurilor pentru clien\i;

      2. plata cecurilor trase de c`tre clien\ii s`i;

      3. \inerea de conturi curente pentru clien\ii s`i.

{n legisla\ia bancar`, literatura de specialitate ]i practica bancar` se utilizeaz` frecvent no\iunea de aparat bancar ]i sistem bancar.

Prin aparat(re\ea) bancar(`) se [n\elege „ansamblu coerent al diferitelor categorii de b`nci care func\ioneaz` [ntr-o \ar` r`spunz@nd cerin\elor unui anumit mod de produc\ie ]i unei anumite etape de dezvoltare social-economic`.

{n general, aparatul bancar este organizat pe dou` nivele. {n centrul aparatului bancar ]i la primul nivel se afl` banca central`(Na\ional`) care exercit` ]i coordoneaz` politica monetar`, valutar` ]i de credit al statului, uneori emi\@nd ]i reglement`ri legale [n aceste domenii. Al doilea nivel [l constituie cel`lalte banci cum sunt cele comerciale, de afaceri, institu\ii de credit specializate(banci agricole, me]te]ug`re]ti, miniere, etc.) sau institu\ii specializate pe unele opera\ii apecifice (banci financiare sau ipotecare). Dac` banca central` este, [n general, de stat sau cu capital de stat, celelalte banci cu capital particular, de stat sau mixt, sunt organizate sub forma unor societ`\i pe ac\iuni.

No\iunea de activitate bancar` define]te opera\iile ]i tranzac\iile active ]i pasive efectuate [n aparatul bancar. Astfel, banca central` exercit` opera\iuni privind emisiunea monetar`, concentrare rezervelor b`ne]ti ale bancilor comercile ]i acordarea de credite acestor b`nci, influen\area volumului ]i costului creditului, acordarea de [mprumuturi statului ]i p`strarea tezaurului public. {n acela]i timp, celelalte b`nci efectueaz` mai ales opera\ii de atragere a mijloacelor b`ne]ti temporar disponibile [n conturi ale clien\ilor-persoane fizice sau juridice-de acordarea de credite pe termene diferite, de efectuare de viramente intre conturile clien\ilor ]i de transferuri de conturi deschise la alte b`nci, de emitere de instrumente de credite ]i de efectuare de tranzac\ii cu acestea, v@nzarea ]i cump`rarea de valori ]i alte opera\iuni valutare.

Opera\iunile pasive : societ`\ile bancare pot efectua opera\iuni de depozite la vedere ]i la termen [n cont, cu numerar ]i cu titluri const@nd [n atragerea resurselor b`n`]ti de la perosane juridice ]i fizice, [n vederea p`str`rii ]i fructific`rii lor. Atragerea acestor resurse b`ne]ti au ca scop constituirea disponobilit`\ilor necesare pentru a efectua opera\iuni active, de acordare de credite. Sursa creditului ca opera\iune activ` o constituie deci depozitele, acestea fiind rezultatul opera\iunilor pasive.Deosebirea esen\ial` [ntre [mprumutul civil ]i creditul bancar const` [n aceea c` creditorul civil [mprumut` prorpiul s`u capital, pe c@nd bancherul [mprumut` banii altuia, pe care [i p`streaz` ]i [i fructific` cu mijloace specifice.Depozitele pot fi purt`toare de dob@nd`. In rapot cu termenul restituirii, depozitele numerar pot fi :

        1. depozite la vedere- deponentul poate retrage oric@nd suma [ncredin\at` b`ncii spre p`strare beneficiind, [ns`, de o dob@nd` mai redus` sau chiar f`r` a primi dob@nd` dac` se consider` c` banca este cea care face un serviciu clientului;

        2. depozite la scaden\` fix`- depun`torul p;oate retrage suma numai dup` un interval de timp restabilit, dar ele deneficiaz` de o dob@nd` mai ridicat` pentru c` banca, nefiind anenin\at` de pericolul unei retrageri intempestive, poate fructifica, [n prorpiul interes, suma depus` de client;

        3. depozite [n cont curent- deponentul poate retrage oric@nd sume pe m`sura nevoilor sale, dar el opereaz` [n acela]i timp ]i depuneri, [n acela]i cont, men\in@nd sau major@nd soldul.

Certificatele de depozit(bonuri de cas`) sunt titluri de credit emise de b`nci pentru disponibilit`\ile b`ne]ti pe termen scurt ale societ`\ilor comerciale sau ale persoanelor fizice. Avantajul certificatelor de depozit cont` [n caracterul lor negociabil, deponentul posesor al certificatului de depozit, put@nd s`-l negocieze pe pia\` transform@ndu-l u]or [n numerar, f`r` a retrage depozitul bancar.

Pentru protejarea drepturilor deponen\ilor s-a luat m`sura asigur`rii depozitelor ce const` [n constituirea uneia sau mai multor fonduri [n acest scop, de c`tre statul rom@n, sau de c`tre institu\iile financiare publice sau private, care vor func\iona pe baza autoriza\iei date de BNR, ]i sub supravegherea acesteia.

Din cele spuse mai sus rezult` leg`tura str@ns`, organic`, existent` [ntre aparatul bancar care define]te aspectul organizatoric, ]i sistemul banacar care cuprinde opera\iile ]i tranzac\iile efectuate de b`nci, adic` activitatea bancar` ca activitate specific` a acestui domeniu.

  • Sistemul bancar

 

{n epoca contemporan` locul ]i rolul bancilor [n economie sunt str@ns legate de calitatea lor de intermediar principal [n rela\ia economii-investi\ii, rela\ie hot`r@toare [n cre]terea economic`.

Agen\ii economici []i g`sesc resursele necesare realiz`rii investi\iilor, fie prin propriile economii, fie recurg@nd la credite ce le sunt acordate prin b`nci, [n procesul de reciclare ]i valorificare a capitalurilor monetare [n economie. Ele creeaz` astfel condi\iile unei ample redistribuiri a capitalurilor pe m`sura evolu\iei istorice, tot mai mari, vehiculate de o larg` re\ea de intermediari care, [n structura sistemului bancar [n formare, au fost b`ncile comerciale sau de depozit.

{n cadrul sistemului bancar s-au inclus [n timp ]i intermediari nemonetari care au ca func\ii principale: colectarea de economii sau acordarea de credite pe termen mijlociu ]i lung, direct c`tre beneficiar-pentru investi\ii, ipotec`, comer\ exterior, consum-sau prin aranjarea de capitaluri pentru acreditare-prin titularizare sau prin alte forme.

De]i structurile na\ionale ale sistemelor bancare sunt foarte diferite, totu]i pretutindeni [n lume s-au clarificat la un moment dat.

  • B`ncile de depozit- comerciale- efectueaz` toate tipurile de opera\iuni bancare. Deci, au o activitate diversificat` ce se poate modifica liber [n func\ie de cerin\e, posibilit`\i ]i propria orientare.

Totu]i, opera\iunile de baz` sunt reprezentate de constiruirea de depozite ]i utilizarea lor [n scopul acord`rii de credite agen\ilor economici. Ele sunt organizate ca societ`\i comerciale ]i urm`resc ob\inerea unui profit.

  • B`ncile specializate includ o sfer` larg` de institu\ii de credit cu o gam` larg` de diferen\ieri ]i implicit, cu statute deosebite de la \ar` la \ar`.

{ntre b`ncile specializate un loc important ocup` institu\iile de credit specializate c`rora le-a fost [ncredin\at` o misiune de interes public: crediterea pe termen mijlociu ]i lung a unor ramuri – frecvent agricultura – sprijinirea ac\iunilor de credit ipotecar imobiliar, crediterea colectivit`\ilor locale, etc.

Societ`\ile financiare, [n fapt societ`\i de credit, sunt prezen\e importante [n activit`\ile economice [n toate \`rile dezvoltate. Sunt institu\ii de credit care, pe de o parte, nu sunt autorizate s` primeasc` depozite, iar pe de alt` parte nu pot efectua dec@t opera\ii pentru care au fost abilitate prin lege sau conven\ie.

Principalele lor orient`ri sunt: leasing-ul, factoring-ul, acordarea ]i garantarea de credite pe termen mijlociu ]i lung pentru inteprinderi, creditarea m`rfurilor cu plata [n rate, creditarea locuin\elor cu garan\ii, etc.

{n considerarea structurii sistemului bancar trebuie s` avem [n vedere c` [n componentele na\ionale se afirm` ]i tr`s`turi generale, dar ]i particularit`\i ale alc`tuirii verigilor componente.

O mare parte din b`ncile specializate sunt [ns` unit`\i profilate unilateral, fie primordil pentru mobilizarea de resurse, fie preponderent pentru acordarea creditelor din resurse ce-i sunt puse la dispozi\ie.

{n acest cadru, alte institu\ii – de regul` b`ncile comerciale [n general – joac` rolul de intermediar. Astfel, b`ncile comerciale []i exercit` rolul lor de intermediari nu numai [ntre agen\i din afara sistemului bancar, ci au un rol major [n reciclarea ]i valorificarea capitalului, [n mobilizarea de resurse ]i distribuirea de credite [n sistemul bancar, deci intermediaz` [ntre verigile bancare.

{n acest proces se afirm` ca principale func\ii ale b`ncilor comerciale, cele dou` laturi de intermediari: mobilizarea resurselor ]i distribuirea creditelor.

{n [ndeplinirea func\iilor, b`ncile comerciale [ndeplinesc anumite opera\ii specifice considerate ]i reunite, dup` sensul lor [n pasive ]i active. Opera\iile active se grupeaz` [n:

  1. opera\ii de credite a firmelor

  2. opera\ii de creditare a persoanelor particulare

  3. opera\ii de plasament

{n cadrul sistemului bancar banca de emisiune are un rol major.

Prin func\iile [ndeplinite, prin leg`turile multilaterale cu celelalte b`nci ]i prin acestea cu economia, banca de emisiune reprezint` o plac` turnant` a sistemului bancar, afirm@ndu-]i pe deplin cea de-a doua denumire sub care este cunoscut`, ca banc` central`.

Sunbstan\a func\ionalit`\ii b`ncii de emisiune se manifest` prin cinci func\ii principale:

  • de emisiune;

  • de creditare;

  • de centru valutar;

  • de banc` a b`ncilor;

  • de banc` a statului.

La r@ndul lor fiecare din aceeste func\ii au sfere de ac\iune distincte, dar prin natura lor, interdependente ]i intercorelate.

Func\ia de creditare decurge direct din func\ia de emisiune. Emisiunea bancnotelor – ele fiind titluri de credit – [nseamn` crea\ie de mijloc de plat`, fapt ce creeaz` b`ncii un poten\ial specific. {n procesul de distribuire a acestei disponibilit`\i se pune la dispozi\ia agen\ilor economici putere de cump`rare ]i capacitate de plat`.

Procesul de distribuire ]i redistribuire a acestui mijloc de plat` [n economie se realizeaz` prin sistemul bancar, b`ncile de diferite tipuri, [n special b`ncile comerciale, reprezent@nd intermediari de baz` [ntre agen\ii economici ]i banca de emisiune, care prin bancnotele emise este izvorul principal al creditului [n economie.

O alt` opera\ie activ` ]i primordial` a b`ncilor de emisiune este achizi\ia de obliga\iuni ]i bonuri de tezaur ale statului, opera\ii desf`]urate [n raport cu b`ncile ]i institu\iile de credit care [nseamn` de fapt recreditare.

{n principalele opera\ii active specifice b`ncii de emisiune, aeste []i afirm` rolul s`u esen\ial ca factor important al procesului de recreditare din economie, postur` [n care se manifest` ca ultim creditor.

{n str@ns` leg`tur` cu aportul s`u important [n creditarea economic` ]i pozi\ia sa [n procesul de recreditare, b`ncile de emisiune au un rol major [n statutarea [n economie a unor reglement`ri judicioase privind acordarea creditelor, implicit.

Casele de economii : reprezint` o verig` important` [n sistemul bancar.Ele sunt fie institu\ii care au ca principale atribu\ii func\ionale mobilizarea economiilor, dar ]i b`nci ale autorit`\ilor locale ]i ale institu\iilor de prevederi – de\in`toarea fondurilor constituite pentru pensii ]i asigur`ri sociale.

Asem`n`toare prin menirea lor ini\ial`, c@t ]i prin transform`rile ce le caracterizeaz`, [n \`rile dezvoltate mai func\ioneaz` o serie de re\ele de case de economii cum sunt cooperativele de credit larg extinse [n Germania ]i Fran\a.

Nefiind angajate, uneori, respectarea normelor aplicabile b`ncilor autohtone, b`ncile str`ine beneficiaz` de avantaje deosebite privind regimul circula\iei capitalurilor, impozitele sau nivelul dob@nzilor.

  • Asisten\a bancar` modern`

    1. Serviciul de casierie. Banca asigur` pentru clientela sa efectuarea tuturor opera\iunilor de casierie, [ncas`ri ]i pl`\i [n numerar, viramente, etc;

    2. Serviciul de portofoliu. Acest serviciu al b`ncii execut` toate opera\iunile privind girul cambiilor pentru [ncasare, ceea ce reprezint` un volum important ]i impune informatizarea pentru reducerea costurilor;

    3. Serviciul de rela\ii externe. Acest serviciu []i asum` toate opera\iunile clientului cu partenerii s`i str`ini. Este singurul serviciu care poate asigura clientului o protec\ie eficient` contra riscului schimbului valutar;

    4. Serviciul financiar. Prin care se realizeaz` conexiunea clientului cu bursa de valori.

      • Servicii specializate [n consultan\` ce ofer` clientelei sprijin calificat pentru:

        • G`sirea de parteneri pentru afaceri;

        • Identificarea posibilit`\ilor pentru export;

        • Elaborarea de studii de diagnostic al intreprinderii (asupra organiz`rii interne, asupra produselor, a procesului de produc\ie, a penetr`rii pie\ei);

        • Furnizarea de informa\ii asupra riscurilor investi\iei [n diverse domenii economice sau zone geografice;

        • Consultan\` juridic` fiscal`.

          • Serviciile de informatic`

Marile b`nci posed` milioane de clien\i ]i efectueaz` zilnic milioane de opera\iuni. Numai informatizarea permite efectuarea unui asemenea volum de informa\ii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Autor:

Chircu Marius Petre