Productivitate si eficienta, obiectiv al investitorului

Progresul oricarei societati depinde intr-o masura decisiva de eficienta cu care sunt folosite resursele umane, naturale ºi financiare de care dispune.

Intotdeauna, oamenii s-au strçduit ca din fiecare unitate de muncç, de resurse umane sau de bani ce se cheltuieate, sç asigure o createre cÆt mai mare a volumului ai a calitç\ii produc\iei, sç ob\inç cantitç\i sporite de bunuri materiale ai servicii, deoarece numai pe o asemenea bazç poate fi asiguratç o createre economicç intensç, crearea unei economii avansate ai implicit condi\ii in vederea ridicçrii bunçstçrii materiale ai spirituale a popula\iei

Pentru ca un investitor sç fie eficient, el trebuie sa aibe in vedere ca raportul rezultate -- cheltuieli sç fie echilibrat, adicç sç poatç fi sintetizat in urmçtoarele forme de exprimare:

· Maximizarea atragerii popula\iei in vÆrstç aptç de muncç ;

· Maximizarea productivitç\ii muncii;

· Maximizarea gradului de utilizare intensivç ai extensivç a tuturor capacitç\ilor de produc\ie;

· Maximizarea gradului de valorificare a resurselor naturale;

· Maximizarea efectelor nou create la fiecare unitate de efort integral depus;

· Minimizarea cheltuielilor de resurse pentru atingerea efectelor dorite;

· Realizarea unei calitç\i optime in raport cu exigen\ele consumului intern ai extern ai cu restric\iile care se ridicç in alocarea ai repartizarea resurselor

AvÆnd in vedere clasificarea formelor eficien\ei economice in func\ie de gradul de cuprindere a indicatorilor ce o exprimç (la nivelul economiei na\ionale, ramurii, intreprinderii, sec\iei) in eficien\ç sinteticç sau integralç, se considerç cç existç factori propriu-ziai de createre. Progresul tehnic, progresul organizatoric ai ridicarea calificçrii sunt considera\i drept factori propriu-ziai, intrucÆt prin natura lor nu exprimç ci numai influen\eazç folosirea ra\ionalç sau economisirea fiecçrei resurse, precum ai eficien\a finalç.

Calea de createre a eficien\ei reprezintç procesul de imbunçtç\ire a eficien\ei economiei de pia\ç.

Micaorarea costului materialelor pe produs, scçderea amortizçrii specifice, reducerea salariului ce revine pe un produs, cu alte cuvinte imbunçtç\irea acestor rapoarte de eficien\ç constituie cçi de reducere a costurilor unitare, respectiv de createre a eficien\ei sintetice. Tot cçi de reducere a costurilor sunt considerate ai formele inverse ale rapoartelor men\ionate: sporirea randamentului materialelor, createrea productivitç\ii muncii, sporirea randamentului capitalului fix.

Factorii tehnico-organizatorici iau forma mçsurilor tehnico organizatorice concretizate in perfec\ionarea tehnicii, perfec\ionarea organizçrii (produc\iei, muncii ai conducerii) ai perfec\ionarea calificçrii cadrelor. ïn aceastç direc\ie ac\ioneazç introducerea de tehnologii avansate de prelucrare, folosirea deplinç a tuturor capacitç\ilor de produc\ie existente, imbunçtç\irea ai ridicarea nivelului tehnic al produc\iei, a calitç\ii produselor, intçrirea ordinii ai disciplinei in produc\ie, ridicarea calificçrii personalului muncitor. Totodatç, pe fondul existen\ei unor premize tehnice, organizatorice ai economico-financiare, nivelul eficien\ei este in dependen\ç directç de calitatea muncii. Aceasta inseamnç deopotrivç cunoatin\e la un nivel inalt ce se ob\in prin ridicarea gradului de pregçtire profesional-atiin\ificç, dar ai ordine ai disciplinç, ini\iativç ai rçspundere pentru calitatea activitç\ii desfçaurate.

Al\i factori direc\i sunt: modificçrile structurale privitoare la ponderea produselor, unitç\ilor sau ramurilor economice cu un nivel ai un ritm de cratere a eficien\ei mai mari decÆt cele medii; ac\iuna comer\ului exterior, care poate mçri sau micaora eficien\a unei activitç\i economice; modificarea condi\iilor naturale, care se referç la schimbarea structurii terenului, modificarea fertilitç\ii pçmÆntului ai apelor, modificarea climei ai a mediului inconjurçtor.

Rela\ia cauzalç dintre nivelul de dezvoltare economicç ai eficien\a cu care este cheltuitç munca socialç, exprimatç de legea productivitç\ii muncii are ai o formç materialç de manifestare, fiind intruchipatç complet in economia de muncç ce se ob\ine. De fapt ea oglindeate un dublu aspect: pe de o parte mçrirea cantitç\ii de produse ai servicii ce se ob\in la fiecare unitate de efort, iar pe de altç parte micaorarea cheltuielilor cerute de producerea fiecçrei unitç\i de produs sau serviciu.

Createrea productivitç\ii muncii reflectç direc\ia progresistç a miacçrii economice. Practic aceasta oglindeate un dublu proces: pe de o parte mçrirea cantitç\ii de produse ai servicii ce se ob\in la fiecare unitate de efort, ai pe de altç parte, micaorarea cheltuielilor cerute de producerea fiecçrei unitç\i de produs sau serviciu . Astfel, sporirea productivitç\ii muncii dç expresia concentratç perfec\ionçrilor ce au loc in condi\iile de produc\ie. 55715xux46nmd9k

La sporirea productivitç\ii muncii concurç un numçr variat de factori.

Prin factori in\elegem condi\iile sau procesele care influen\eazç productivitatea muncii care \in de de imprejurçri obiecticve, aflate la un moment dat.

Principalele categorii sunt:

1) Factorii tehnici care au in vedere nivelul atins de atiin\ç, tehnicç, tehnologie la un moment dat

2) Factorii economici ai sociali sunt cei lega\i de organizarea produc\iei ai a muncii atÆt la nivel micro cÆt ai la nivel macroeconomic, condi\iile de muncç ai via\ç.

3) Factorii umani ai psihologici, cei lega\i de pregçtirea acolarç, nivelul de culturç, adaptabilitate la condi\iile de muncç, satisfac\ia pe care le-o oferç aceasta, via\a de familie, influen\a religiei ai a tradi\iei in alegerea meseriei.

4) Factori naturali referitori la condi\iile de climç, fertilitatea solului, accesibilitatea resurselor naturale.

5) Factori de structurç care influen\eazç nivelul productivitç\ii muncii prin schimbçrile survenite in structura pe ramuri ai subramuri a economiei na\ionale.

Dintre cçile de mçrire a productivitç\ii muncii mai importante sunt: automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi, innoirea produc\iei, perfec\ionarea organizçrii produc\iei ai a muncii, pregçtirea ai perfec\ionarea resurselor umane, cointeresarea materialç a muncii.

1) Automatizarea robotizarea, promovarea tehnicilor noi – coordonate esen\iale ale progresului tehnic contemporan. Acestea atrag dupç sine sporirea productivitç\ii deoarce asigurç ob\inerea unei productivitç\i mai mari cu aceleaĺi cheltuieli de muncç, favorizeazç diminuarea celorlate cheltuieli pe produsĺi in general, realizarea de economii, cerĺterea eficien\ei, in condi\iile ob\inerii unor produse de calitate superioarç.

In aceastç direc\ie o mare importan\ç o are conducerea automatç ĺi robotizarea proceselor de produc\ie, realizarea de sisteme cu grade diferite de libertate ĺi complexitç\i din ce in ce mai mari ĺi generalizarea prelucrçrii automate a informa\iilor. Prin aceasta se realizeazç combinarea sistemelor electronice cu cel informatice. Dar intensificarea acestor lucruri nu e posibilç fçrç angajarea puternicç a cercetçrii ĺtiin\ifice. Numai ĺtiin\a ĺi tehnica avansatç, pçtrunse adĆnc in toate activitç\ile impulsioneazç intreaga miĺcare, asigurç un ritm rapid ĺi comprimarea etapelor, reducerea inegalitç\ilor la nivelul productivitç\ii muncii.

2) Modernizarea capacitç\ilor de produc\ie existente, prin imbunçtç\irea parametrilor sçi tehnico func\ionali, in vederea reducerii consumului de materii prime ĺi energie electricç, ridicarea gradului de siguran\ç in exploatare, creĺterea vitezei de lucru.

Avantajele modernizçrii capacitç\ilor de produc\ie existente in raport cu construirea de noi asemenea capacitç\i derivç din faptul cç prima ac\iune, modernizarea, porneĺte de la o bazç tehnico- materialç existentç, pe care o dezvoltç ĺi o reinnoieĺte, punĆnd astfel mai bine in valoare, pe cĆnd cea de-a doua op\iune, construirea de noi capacitç\i porneĺte de la 0. Fiecare echipament, utilaj, instala\ie tehnologicç necesarç, trebuind sç fie construitç de la inceput, ceea ce reclamç eforturi mari, atrage cheltuieli sporite. In plus, modernizarea capacitç\ilor de produc\ie existente se efectueazç intr-un timp mai scurt, in compara\ie cu situa\ia in care intregul obiectiv trebuie construit de inceput, fapt care permite ca prin modernizare sç poatç fi acceleratç aplicarea in practicç a celor mai noi mai noi cuceriri ale ĺtiin\ei ĺi tehnicii contemporane. Construirea unui obiectiv nou se poate desfçĺura pe intervale de cĆ\iva ani, timp in care solu\iile tehnice adoptate, deĺi ini\ial erau perforamte, fiind in concordan\ç cu cele mai noi realizari pe plan mondial, pĆnç sç se materializeze, pot deveni veduste. In plus modernizarea se concentreazç, de regulç asupra pçr\ii active a utilajului, influen\Ćnd deci elementele care realizeazç direct produc\ia materialç. Datoritç acestor avantaje, in \çrile dezvoltate aten\ia principalç e acordatç investi\iilor de modernizare.

3) ďnnoirea produc\iei prin perfec\ionarea carcateristicilor constructive, func\ionale, estetice, ergonomice, in vederea satisfacerii la un nivel inalt calitativ are implica\ii ĺi asupra creĺterii productivitç\ii muncii. Maĺinile ĺi utilajele se innoiesc la 5-6 ani in medie. Men\inerea in fabrica\ie a unor produse cu un nivel tehnic scçzut, realizate cu tehnologii invechite conduce la scçderea gradului de competitivitate.

4) Perfec\ionarea organizçrii produc\iei ĺi a muncii reprezintç un proces complex, cu caracter dinamic ĺi de continuitate, care presupune adaptarea de cçtre conducerile unitç\ilor economice a unui ansamblu de mçsuri ĺi folosirea de metode ĺi tehnici stabilite pe baze de studii ĺi calcule tehnico-economice, care \in seama de noile descoperiri ale ĺtiin\ei, in cadrul asigurçrii unui cadru optim func\ional, de folosire de cçtre personalul ocupat a factorilor de produc\ie, in astfel de produc\ii cantitative ĺi calitative care sç asigure utilizarea maximç a lor ĺi creĺterea pe aceastç bazç a productivitç\ii muncii. Asigurarea unnor fluxuri continue de fabrica\ie, , sincronizarea efectuçrii in timp a diferitelor activitç\i, incçrcarea optimç a utilajelor, folosirea ra\ionalç a timpului de lucru, organizarea in condi\ii optime a activitç\ilor cu caracter auxiliar, imbunçtç\irea activitç\ii de repara\ie ĺi intre\inere, asigurarea energiei necesare, aprovizionarea cu scule ĺi dispozitive a locurilor de muncç, perfec\ionarea activitç\ii de transport inetrn ĺi depozitare, pregçtirea de noi produse sau perfec\ionarea celor existente (conceperea unor modele superioare atĆt in faza de proiectare ĺi execu\ie a produselor, cum ar fi extinderea informaticii in proiectare), prograamarea produc\iei, (folosirea unor metode eficiente de lansare a produselor in fabrica\ie, de urmçrire ĺi control calitativ al realizçrii programelor de produc\ie), imbunçtç\irea organizçrii muncii (adoptarea unor mçsuri ĺi metode care sç asigure reducerea volumului de muncç, folosirea ra\ionalç a acestuia, precum: cooperarea in produc\ie, organizarea locurilor de produc\ie, normarea muncii, condi\ii optime sub raport ergonomic ĺi al tehnicii securitç\ii muncii). 

5) Pregçtirea ĺi perfec\ionarea pregçtirii resurselor umane. Valen\ele pregçtirii se manifestç concomitent, cumulat ĺi propagat, pe tremen lung ĺi pe mai multe palnuri. In primul rĆnd prin ridicarea nivelului de culturç ĺi cunoastere a popula\iei, a pregçtirii ei tehnico-profesionale in corela\ie cu nevoile de muncç ale sistemului de economic ĺi cu aptitudinile resurselor umane ale societç\ii. Formareaprofesionalç ĺi perfec\ioanrea continuç, a acesteia, reprezintç principala cale de autovalorificare ĺi dezvoltare a factorului uman, de valorificare superioarç a poten\ialitç\ilor creative ĺi anticipative ale omului. De aceasta depinde receptivitatea ĺi viteza de adaptare la nou, reintegarea rapidç a resurselor umane in alte activitç\i utile societç\ii. Tot el condi\ioneazç ritmul, propor\iile ĺi eficien\a creativitç\ii tehnico-ĺtiin\ifice. Studii de economie a invç\çmĆntului au pus in eviden\ç contribu\ia importantç pe care instruc\ia ĺi pregçtirea o aduc la la creĺterea produc\iei, aport ce variazç intre 20-20%.

Cointeresarea materialç condi\ioneazç veniturile popula\iei de rezultatele lor in muncç. In aceastç direc\ie, o importan\ç deosebitç o are aplicarea uneui sistem de reparti\ie care, pe de o aprte, sç determine cĆt mai corect mçrimea salariului fiecçrui lucrçtor, adicç ceea ce i se cuvine dupç munca depusç ĺi, pe de altç aprte, sç asigure un sistem de norme de muncç in pas cu progresul, prin care sç se stabileascç aportul fiecçruia la activitatea socialç. Orice neglijare in acest domeniu se reflectç nefavorabil, mai devreme sau mai tĆrziu, in sensul unei insuficiente cointeresçri, atunci cĆnd veniturile nu cresc corespunzçtor muncii depuse ca ĺi in cazul insuĺirii unor venituri mai mari decĆt activitatea desfçĺuratç, atrçgĆnd dupç sine nerespectarea unei corela\ii economice fundamentale, anume accea dintre creĺtrea productivitç\ii muncii ĺi creĺterea salariului.

Bibliografie:

Economie politica, Vol. I um715x5546nmmd