Determinarea cheltuielilor de productie - Pragul de rentabilitate referat






Determinarea cheltuielilor de productie

si

Pragul de rentabilitate

Cuprins

Introducere

1.  Determinarea cheltuielilor de productie.

1.1.    Costul materiei prime, materialelor auxiliare si utilitatilor din afara.

1.1.1.  Costul materiei prime, pieselor accesorii si a materialelor auxiliare.

1.1.2.  Costul unitatilor din afara

1.2.    Remunerarea muncii

1.2.1.  Determinarea numarului de personal

1.2.2.  Determinarea salariului de baza si suplimentar pe categorii de personal.

1.3.    Contributii la asigurari sociale

1.4.    Uzura

1.1      Alte cheltuieli

2.  Determinarea rezultatelor financiare

2.1      Determinarea profitului

2.2      Determinarea rentabilitatii

2.3      Determinarea productivitatii muncii

3.  Determinarea pragului de rentabilitate.

Concluzie.


INTRODUCERE

Baza obiectiva a  aparitiei managmentului si dezvoltarii lui o constituie o dezvoltare a activitatii comunitatilor omenesti.

In secolul XIX managmentul incepe a fi considerat o activitate lui i se dau diferite denumiri si orientari, el fiind considerat ca  o arta, un proces de activitate, o stiinta cu legitati si principii proprii. Conform unor definiri a Asociatiei Americane de Managment, managmentul presupune:” a obtine rezultate prin altii asumandu-se responsabilitati pentru aceste rezultate, a fi orientat spre mediul inconjurator, a lua decizii vazand finalitate firmei, a avea incredere in subalterni, increditandu-le responsabilitatea si lor.”

In lucrarea data vom incerca sa caracterizam o componenta a economiei nationale cum este intreprinderea. Vom determina pentru inceput cheltuielile de productie, si anume costul materiei prime, materialelor auxiliare si a utilajelor din afara;

1. remunerarea muncii;

2. contribuitii la asigurari;

3. uzura;

4. alte cheltuieli.

Determinand cheltuielile putem calcula pretul de cost cu ridicata inclusiv TVA. Avand pretul putem trece la procedura la calcul a rezultatelor financiare care include: determinarea profitului,  rentabilitatii si productivitatii muncii.

Scopul lucrarii este determinarea pragului de rentabilitate.


1.   Determinarea cheltuielilor de productie

Elemente principale ale cheltuielilor de productie sunt:

1.  costul materiei prime, materialelor auxiliare si a utilitatilor din afara;

2.  remunerarea muncii;

3.  contributii la salariu;

4.  uzura;

5.  alte cheltuieli.

Vom afla pe rand aceste elemente ale cheltuielilor, pentru ca in final sa determinam cheltuielile totale.

1.1.      Costul materiei prime, materialelor auxiliare si utilitatilor din afara.

1.1.1.     Costul materiei prime, pieselor accesorii si a materialelor auxiliare.

Alcatuim tabelul cheltuielilor pentru materia prima piese accesorii si materiale auxiliare (tab.1).

Tabelul 1.      Costul materiei prime, materialelor auxiliare si utilitatilor din afara

Denumirea indicatorului

Consum pe o unitate de produs

p/p buc.

Consum pentru produs anual mii (lei)

Cheltuieli de achizitionare transportare (mii lei)

Costul total (mii lei)

Materie prima

Piese accesorii

Mater. auxiliare

39

57

-

10000

10000

-

390

570

86×30=2.58

19.5

28.5

0.12

409.5

598.5

2.70

Total

1010.7

1.1.2.     Costul unitatilor din afara

Consumul energiei electrice se determina separat pentru scopuri tehnologice si pentru iluminare:

a. Pentru scopuri tehnologice energia electrica se determina astfel:

E= M×Fef×m×n×k0×ki/Kp×h,


unde:

M – puterea medie a receptorilor (consumatorilor electrici),

Fef – fondul efectiv de timp de lucru a utilajului,

m – numarul de schimburi,

n – numarul de consumatori electrici (numarul de locuri de munca principale),

Kp – coeficientul ce indica pierderile in sistem, egal cu 0,9,

h – randamentul consumatorilor electrici h=0,9,

ki – coeficientul de incarcare a locului de munca,

k0 – coeficientul de lucru concomitent a receptorilor k0=0,8.

Obtinem: E=0,58×1822×1×86×0,8×1/(0,9×0,9)=89.75 mii kW/ora.

b. Consumul de energie electrica in scopuri de iluminare se determina dupa formula:

E=M×Fa×S/Kp×h×100,

unde:

M – consumul de energie electrica pentru iluminarea unui m2 de suprafata (15 kW/ora);

Fa – timpul de iluminare pe parcursul anului, ore (1250 – pentru un schimb);

S – suprafata necesara de iluminat;

Kp – coeficientul de pierderi Kp=0,9;

h=0,8÷0,9;

S se poate  calcula conform formulei:

 S=Sunui loc de munca × Ntot. personal =2,2×(86+25+11)=268.4 m2,

atunci:

Eilum =15×1250×268.4/0,9×0,9×1000≈6,21 mii kW/ora.

c. Consumul de apa se determina dupa formula:

A=C×Fm×N/(8×1000),

unde:

C – consumul de apa intr-un schimb pentru un lucrator, litri (1);

Fm – fondul efectiv de timp al unui muncitor;

N – numarul de personal total pe intreprindere.

A=50×1816×123/8×1000=1396 m3.


d. Consumul de energie termica se determina dupa formula:

Et=q×T×=q×T×Y/e×1000;

unde:

q – consumul de energie termica, kkal/ora pentru un m3 de incapere;

T – numarul de ore in sezonul de incalzire, T=4300 ore;

V – volumul incaperii, V=S×inaltime=165.9×5=829.5 m3;

e – caldura de evaporare e=540 kkal/kg.

Atunci:

 Et=q×T×V/(e×1000)=25×4300×303,6×6,2/(540×1000)=331,27t×m3.

Rezultatul calculelor il introducem in tabelul 2.

Costul utilizarilor se determina reiesind din consumul anual si tariful pentru o unitate.

Tabelul 2. Cheltuieli de energie electrica, apa si energie termica.

Denumirea utilitatilor

Utilitatea de masura

Costul pentru o unitate

Consum anual (mii lei)

Costul total

(mii lei)

1.    Energie electrica

-  in scop tehnologic

-  pentru iluminare

2.    Apa

3.    Energie termica

mii kW/ora

mii kW/ora

m3

t×m3

0,65

0,65

2

280

89750

6210

1396

331,27

58,33

4,04

2,79

92,75

TOTAL

-

-

-

157,91

Conform datelor din tabelele 1 si 2 (total) cheltuieli pe primul element al cheltuielilor alcatuiesc:

T1tot + T2tot = 157,91 + 1010,7 = 1168,61 mii lei.

1.2.      Remunerarea muncii

Al 2-lea element al cheltuielilor de productie il constituie remunerarea muncii.

Fondul de salariu tarifar pentru categoriile de personal se calculeaza aparte.

a.   Adica, pentru muncitorii principali salariul tarifar se determina reiesind din tariful pentru o ora al categoriei date si manopera programului de productie la felul de complexitate a lucrarilor date.

,

unde:

ti – tariful pentru o ora de categoria i.

Mppi – manopera programului de productie la felul de complexitate a lucrarilor.

b.   Fondul tarifar pentru muncitorii auxiliari se determina dupa grade de calificare. Tariful pentru o ora pentru un muncitor auxiliar pe perioada data si fondul efectiv de timp pentru un muncitor:

,

c.   Fondul tarifar pentru conducatori, specialisti si slujbasi se determina ca produsul dintre salariul de stat lunar, 11luni lucratoare in an si numarul de persoane de categoria data pentru postul dat.

1.2.1    Determinarea numarului de personal

Pentru a calcula cheltuielile pentru retributie e necesar de cunoscut numarul de personal suficient pentru lucrul intreprinderii. In functie de rolul sau in producere personalul se clasifica in urmatoarele categorii:

1.    muncitorii principali;

2.    muncitorii auxiliari;

3.    conducatorii, specialisti slujbasi;

4.    personal de deservire;



5.    paza;

6.    ucenicii.

1.     Determinarea numarului de muncitori principali se face dupa manopera programului de productie folosind formula:

Nmpij = Mppij / Fef m × Kin,


unde:

Nmp – numarul de muncitori principali pe grupe i de gradul de complexitate j;

Mpp – manopera programului de productie;

Fef m – fondul efectivd e timp pentru un muncitor;

Kin – coeficientul de indeplinire a normelor.

Determinam fondul efectiv de timp pentru un muncitor si balanta de timp pentru un muncitor intr-un an.

 Tabelul 3.          Fondul efectiv de timp al unui muncitor

Indicatorii

Valoarea

Zile

Ore

1. Fondul calendaristic Fc

    zile nelucratoare total Pen

2.Fondul nominal, Fn=Fc-Pen

·       de sarbatoare

·       de odihna

3.Neprezentari la serviciu, total din care: concedii

 concedii pentru studii

 alte neprezentari

4.Fondul de prezentare

5.Durata nominala a schimbului

6.Pierderi pe parcursul schimbului din durata nominala

7.Fondul efectiv de timp

365

112

253

8

104

24

15

1

8

229

1

2

228

2920

896

2024

64

832

192

120

8

64

1832

8

16

1816

Tabelul 4.                         Fondul de timp pentru utilaj

Indicatorii

Valoarea

Zile

Ore

1.    Fondul calendaristic Fc

2.    Pierderi ale economiei nationale

3.    Fondul nominal

Pot=10%

4.    Fondul efectiv al utilajului

Fef=Fn(1-Kn/100)=2024(1-0.1)=1822

365

112

253

227

2920

896

2024

1822

1.    Calculam numarul de muncitori principali:

    pentru lucrari de asamblare:

NIII=Mppij/Fef×kin=10000×1,5/(1816×1,11)≈8 persoane,

NIV =10000×1,9/1816×1.11≈9 persoane;

     pentru lucrari de montare:

NII=10000×2,5/1816×1.14≈12 pers.,

NIII=10000×2,7/1816×1,14≈13 pers.,

NIV=10000×3,6/1816×1,14≈17pers.;

    pentru lucrari de reglare:

NIV=10000×3/1816×1,17≈14 pers.,

NVI=10000×2.8/1816×1,17≈13 pers.

Tabelul5.     Numarul de muncitori principali pe grade de calificare.

Muncitori

Dupa grade  de calificare

Total

II

III

IV

VI

la asamblare

la montare

la reglare

-

12

-

8

13

-

9

17

14

-

-

13

17

42

27

Total

12

21

40

13

86

2.    Numarul muncitorilor auxiliari se determina dupa numarul de locuri de munca si norma de deservire utilizand urmatoarea formula:

Nmijaux=LMij×m×ki/ndij,

unde:

Nmij – numarul de lucratori auxiliari pentru lucrarile de felul i de categoria j ;

LMij – numarul de locuri de munca pentru lucrarile de felul i de categoria j;

m – regimul de lucru al intreprinderii ;

ndij – norma de deservire la felul de lucrari i pentru muncitori de categoria j;

kI – coeficientul de incarcare al locurilor de munca , kI=1.

Numarul locurilor de munca determinam dupa formula:

LMij=∑ Mppi/Fef.ut×kin,

unde:

kin – coeficientul de indeplinire al normei;

Fef.ut-fondul efectiv al utilajului;

    pentru operatia de asamblare:

LMa=(1.9+1,5)× 10000/1822×1,11=17 pers.;

    pentru operatia de montare:

LMm=(2,5+2,7+3,6)× 10000/1822×1,14≈42 pers.;

     pentru operatia de reglare:

LMr =(3+0.8)× 10000/1822×1,17≈27 pers.

Determinand numarul locurilor de munca putem trece la calculul muncitorilor auxiliari pentru operatiile de completare, controlul calitatii, lacatusi, deservirea cu transport intern.

Coeficientul de incarcare a locurilor de munca este egal cu 1.


1.    Ncomp =(17+27)/15≈3 pers.

2.    Ncont =(17+42+27)/15≈6 pers.

3.    Nlacat=(17+42+27)/20≈4 pers.

4.    Nrep=(17+42+27)/20≈4 pers.

5.    Ntransp=(17+42+27)/20≈4 pers.

-      la completare,

-      la controlul calitatii,

-      la lucrari de lacatuserie,

-      la reparatia utilajului electric,

-      la deservirea cu transport intern.



Repartizarea numarului total al muncitorilor auxiliari pe grade de calificare se efectueaza proportional numarului muncitorilor principali, tinandu-se cont de nivelul de calificare.

Pentru completari avem urmatoarea repartizare pe grade de calificare.

Nas+reg=17+27=44; Ncompl= 3 persoane.

Calculam procentul raportului:  4/44×100%=9,09%.

Tinandu-se cont de acest procent, repartizam completorii dupa grade de calificare:

NIIcomp=8×9%/100%≈1 persoana,

NIIIcomp =(9+14)×9%/100%≈2 persoane,

Nvcomp=19%/100%≈1 persoana.

Folosind algoritmul descris repartizam muncitorii auxiliari pe grade de calificare.

·       controlori:


Ncontr=6 pers.;  6/86×100%=7%,

Nas+reg+mont=17+42+27=86 pers.,

NIIIcontr =12×7%/100%≈1 pers.,

NIVcontr =21×7%/100%≈1pers.,

NVcontr =40×7%/100%≈3 pers.,

NVIIcontr=13×7%/100%≈1 pers.;


·       lacatusi:


 Nlacatusi=4pers., 4/86×100%=4,6%,

 NIlacatusi=12×4,6%/100%≈1 pers.,

NIIlacatusi=21×4,6%/100%≈1 pers.,               NIIIlacatusi=40×4,6%/100%≈2pers.,

NVlacatusi=13×4,6%/100%≈1 pers.;


·       de reparatie:


Nrepart=4 pers.,  4/86×100%=4,6%,





NIrepart=12×4,6%/100%≈1 pers.,

NII repart=21×4,6%/100%≈1 pers.,

NIIIrepart=40×4,6%/100%≈2 pers.,

NV repart=13×4,6%/100%≈1 pers.;


·       de deservire a transportului intern:


Nas+reg+mont=17+42+27=86 pers.,

Ndeserv=4 pers., 4/86×100%=4,6%, NIdeserv=12×4,6%/100%≈1 pers.,

NIIdeserv=21×4,6%/100%≈1 pers.,

NIIIdeserv=40×4,6%/100%≈2 pers.,

Nvdeserv=13×4,6%/100%≈1 pers.;


Rezultatele calculelor le introducem in tabela 6.

Tabela 6.           Numarul muncitorilor auxiliari pe grade de calificare

Muncitorii auxiliari total

Grade de calificare

Total

I

II

III

IV

V

VII

1.    Completori

2.    Controlori

3.    Lacatusi

4.    De reparatie

5.    De deservire

-

-

1

1

1

1

-

1

1

1

2

1

2

2

2

-

1

-

-

-

1

3

1

1

1

-

1

-

-

-

4

6

5

5

5

Total

3

4

9

1

7

1

25

3.    Numarul conducatorilor, specialistilor si slujbasilor se determina reiesind din proportia 1:10 din numarul muncitorilor principali si auxiliari, tinand cont de structura de conducere a firmei, adica:

Ncss=(86+25)×0,1≈11 persoane.

Acest numar il impartim conform orgonogramei de conducere, pe posturi, indicand numarul conducatorilor, specialistilor si slujbasilor la fiecare post.



            Schema organizatorica a intreprinderii


4.   


Determinarea numarului persoanelor de deservire.

Numarul persoanelor de deservire il vom determina reiesind din suprafata necesara pentru deservire si norma de deservire (250÷300 m/om). Suprafata de deservire o estimam reiesind din numarul de personal si suprafata pentru un loc de munca.

S=(86+25+11)×2,2=268,4 m2

Ndeservire=268,4/250≈1 pers.

Deci, avem nevoie de persoane pentru a deservi intreprinderea.

1.2.2    Determinarea salariului de baza si suplimentar pe categorii de personal.

 

a.     Pentru muncitorii principali. Folosim coeficientul 80/169.

FTm.p.=Σ TiMppi

unde:

T1 – tariful pentru lucrarile de complexitatea i,

Mppi – manopera programului de productie pentru lucrarile de complexitatea i.

FsII=(80/169) ×1,29×10000×2.5=15.3 mii lei,

FsIII=(80/169)×1,59×10000×(1,5+2,7)=31.6 mii lei,

FIVs=(80/169)×1,81×10000×(1,9+3,6+3)=72,8 mii lei,

FsVI=(80/169)×2,36×10000×2.8=31,2 mii lei.

Sumand aceste salarii primim fondul tarifar pentru muncitorii principali

FTm.p.= Σ Fs=15,3+31,6+72,8+31,2=150,9 mii lei.

b.    Pentru muncitorii auxiliari folosim coeficientul 80/169, fondul efectiv de lucru a utilajului, coef. tarifar si numarul de muncitori auxiliari de calificare:

FTm.a.= Σ TiFefNI

unde:

NI – numarul de muncitori auxiliari;

Fef – manopera programului de productie pentru lucrarile de complexitatea i

FsI=(80/169)×1822×3=2,59mii lei,

FsII=(80/169)×1822×1,29×4=4,45 mii lei,

FsIII=(80/169)×1822×1,59×9= mii lei,

FsIV=(80/169)×1822×1,81×1=1,56mii lei,

FsV=(80/169)×1822×2,07×7=12,4mii lei,

FsVI=(80/169)×1822×2,36×1=2,03 mii lei.

Sumand aceste salarii abtinem fondul de salarii pentru muncitorii auxiliari.

FTm.a.= Σ Fs=35,33 mii lei.

c.     Pentru conducatori, specialisti, stabilim salarii pentru fiecare in parte, datele le inlocuim in tabela 7:


Tabelul 7.                         Salariul tarifar pentru CSS.

Denumirea postului

Nr.

personal

Salariul

Lunar, (lei)

Nr. luni.

de lucru

Salariul de baza anual, (lei)

1

2

3

4

5

1.       Manager general

2.       Jurist

3.       Manager adjunct

4.       Manager contabil-financiar

5.       Manager comercial

6.       Manager pe personal

7.       Contabil de producere

8.       Contabil-casier

9.       Manager adjunct comercial

10.   Manager adjunct de producere

11.   Inginer tehnolog

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1450

1200

1100

870

900

760

895

540

320

420

300

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

15950

13200

12100

9570

9900

8360

9845

5940

3520

4620

5500

Total

11

98,505

Deci fondul tarifar pentru conducatori, specialisti si slujbasi alcatuieste 86900 lei.

Rezultatele referitoare la remunerare le introducem in tabelul 8.

Tabelul 8.     Fondul de remunerare

Categorii de

lucratori

Nr. de

Lucratori

Fond

tarifar,

(mii lei)

%

Premii



Fond de baza (mii lei)

Fond suplim. 10% (mii lei)

Fond total

 (mii lei)

De leafa

De stimul

Muncitori de baza

Muncitori auxiliari

CSS

Personalul de deservire

86

25

11

1

150,9

35,33

98,5

3,3

35

35

40

30

52,8

12,3

-

-

-

-

39,4

0,99

203,7

47,63

137,9

4,29

20,37

4,76

13,7

0,42

22,07

52,39

151,6

4,71

Total

123

432,77

1.3.      Contributii la asigurari sociale

Asigurarile sociale constituie 31% din leafa de baza si suplimentara.

Deci, contributiile constituie

Cs=432,77×0,31=134 mii lei.

1.4.      Uzura

Al IV-lea element al cheltuielilor de productie il constituie uzura. Compensarea uzurii atat fizica cit si morala se infaptuieste cu ajutorul reparatiilor sau prin inlocuirea fondurilor fixe uzate cu alte noi. In forma valorica restituirea uzurii se infaptuieste datorita acumularii fondurilor fixe uzate pe un cont special.

Vom introduce valoarea de balanta a uzurii in tabelul 9.

Tabelul 9. Uzura anuala

Grupuri de fonduri fixe

Valoarea

de balanta, (mii lei)

Cota anuala, %

Valoarea anuala

a uzurii, (mii lei)

1.    Cladirile

2.    Utilajul

3.    Aparataj si dispozitive

4.    Instrumentele

5. Inventar in scopuri

-        de gospodarie

-        de producere

268,4×3=805,2

1.7×(17+42)=100,3 3,58×27=96,66

(100,3+96,66)×0,1=19,69

0,002×122=2,44

(100,3+96,66)×0,01=1,96

3,1

10

8

20

12

12

24,96

10,03

7,73

3,93

0,292

0,23

Total

47,17

1.5.      Alte cheltuieli

Al V-lea element al cheltuielilor de producere il constituie “Alte cheltuieli”. Acest element se determina tinand cont ca valoarea acestor cheltuieli care nu se atarna catre primele patru elemente si alcatuiesc in medie circa 5% din suma cheltuielilor pe elementele precedente. Valoarea acestui element il vom calcula in tabelul de mai jos.

Tabela 10.        Cheltuieli de productie

Element al cheltuielilor

Valoarea (mii lei)

1.  Cheltuieli materiale, inclusiv si toata energia din afara intreprinderii

2.  Remunerarea muncii

3.  Contributia la asigurarea sociala de stat

4.  Uzura

Total cheltuieli pe patru elemente ale cheltuielilor

476.92

240.69

74.61

24.7

816.92

Element al cheltuielilor

Valoarea (mii lei)

5. Alte cheltuieli

89,13

Total cheltuieli de producere

1871,667

2.Determinarea rezultatelor financiare

2.1.      Determinarea profitului

 

Profitul exprima expresia valorica a valorii nou create. Pentru a determina profitul trebuie mai intai sa determinam pretul de cost al unei unitati de produs:

Pc=TCP/PP,

unde:

TCP – total cheltuieli de productie,

PP – programul de productie,

deci,  Pc=1871,66/10000=187,1 lei.

Pretul de desfacere al intreprinderii se calculeaza:

Pd=187,1×1,25=233,9 lei (fara TVA),

Pd=233,9×1,20=280,7 lei (inclusiv TVA),

Vtot (TVA)=10000×280,7= 2807 mii lei,

Vtot (fara TVA)=10000×233,9= 2339 mii lei.

Pretul de desfacere a intreprinderii este 233,9 lei inclusiv TVA (20%) este 280,7 lei. Acum determinam profitul. El se determina ca diferenta dintre pretul de desfacere (cu ridicata) a intreprinderii si pretul de cost al unei unitati de produs. Rezultatul acestei diferente il inmultim la programul de productie si obtinem profitul brut al intreprinderii.

Prof =Pd–Pc=233,9-187,1=46,8 lei,

Profbrut=PP×Prof =10000×46,8=468 mii lei.

Impozitul pe profit constituie 28% indiferent de marimea lui.

Avem:

Iprof=Profbrut×0,28=468×0,28=131,04 mii lei.

Profitul net este diferenta intre profitul brut si impozitul pe profit:

Pnet=Profbrut–Iprof=468–131,04=336,96 mii lei,

Deci, intreprinderea va avea un profit 336,96 mii lei.

2.2.      Determinarea rentabilitatii

Rentabilitatea este indicatorul relativ al rezultatelor financiare si ca de obicei poate fi exprimata prin diferenta dintre rata rentabilitatii si marimea relativa care exprima gradul in care capitalul aduce profit. Anume in profit si rentabilitate se reflecta rezultatele activitatii intreprinderii. Profitul indica efectul activitatii, iar rentabilitatea - eficienta. Rentabilitatea se determina dupa formula:

Rprof=Pnet/Cp.v×100% sau R=Profbrut/Cpv×100%,

unde:

Pnet – profitul net

Profbrut – profitul brut

Cpvt – costul productiei vandute.

Obtinem:

Cpv=Pc×PP=187,1×10000=1871 mii lei.

Atunci:

Rprof=Pnet/Cpv×100%= 336,96/1871×100%=18%.

Deci rata rentabilitatii constituie - 18%

2.3.      Determinarea productivitatii muncii

Productivitatea muncii - este indicatorul ce indica gradul de eficienta a oamenilor care se caracterizeaza datorita manoperei unei unitati de productie finita sau prin volumul de productie produs intr-o unitate de timp pe cap de muncitor. Are ca baza 2 indicatori:

a)    indicatorul direct;

b)    indicatorul indirect (manopera).

In realitate productivitatea muncii se aseamana cu q dupa indicatorul direct, ce se determina astfel:

q=V/N,

unde:

V – volumul productiei fabricate intr-o unitate de timp,

N – numarul de muncitori implicat in procesul de productie in perioada examinata.

q=V/N=10000/11= 90 buc./pers

Determinam valoric productivitatea muncii pe intreprindere:

q=Pd×PP/Nmunc=233,9×10000/111=21,07 mii lei.

3. Determinarea pragului de rentabilitate

Pentru a determina pragul de rentabilitate avem nevoie de cheltuieli fixe, de cele variabile si venituri de la vanzari.

Cheltuielile fixe se determina ca suma dintre uzura, salariul CCS, salariul muncitorilor auxiliari, salariul muncitorilor de deservire si contributie la salariu. Cheltuielile variabile se determina ca diferenta cheltuielilor de producere si cheltuielile fixe.

 

CF=Uz+(Scss+Sm.aux+Sm.d)×As=1,31+(151,6+4,71+134)×47,17=427,4 mii lei,

CVpp= 1871,667 – 427,4= 1444,267 mii lei.

Concluzie: In urma efectuarii acestei lucrari am determinat pragul de rentabilitate al unei intreprinderi pe care se preconizeaza a o crea. In urma calculelor prealabile, conform datelor din foaia de sarcina, am determinat ca, intreprinderea este relativ rentabila (rata rentabilitatii obtinuta este 18%).

          Profitul net al intreprinderii este: Pnet=154.42 mii lei, cheltuielile totale de producere, sunt de 857.76 mii lei.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani