Logo referatele carte



Tunguska - dosarul Tunguska



 

Fenomenul Tunguska

 

In zorii zilei de 30 iunie 1908 , marinarii de cart de pe cateva nave care pluteau pe Oceanul Indian observara un obiect urias care descria o larga traiectorie pe bolta cereasca , indreptandu-se catre Asia .

Caravanele care strabateau desertul Gobi si regiunile de nord-vest ale Chinei s-au oprit o clipa din drumul lor ; oamenii si-au ridicat privirile , surprinsi si infricosati , la trecerea globului de foc , care (dupa calculele stabilite ulterior) probabil ca dezvoltase la suprafata sa o caldura de aproximativ 3000 °C .In satele si micile targuri din centrul Siberiei , oamenii au fost ingroziti de suieratul asurzitor al ciudatului obiect ceresc . La ora 7,17 , platoul siberian central , situat in apropiere de raul Tunguska Pietroasa s-a cutremurat sub impactul unei explozii atat de puternice , incat centrul seismografic din Irkutsk situat la aproape 900 km la sud , a inregistrat oscilatii de proportiile unui cutremur de grad inalt (4-5 Richter) .

La impactul ciudatului obiect cosmic cu pamantul , tasneste o uriasa jerba de foc apoi o unda de soc se propaga in aerul inconjurator, pana la distante de 700-800 km. In acelasi timp , un suvoi fierbinte matura dealurile impadurite ale taigalei , arzand varfurile inalte ale coniferelor si producand incendii care au durat zilz in sir . Mii de copaci sunt doborati , colibe ale nomazilor sunt maturate pur si simplu de pe suprafata pamantului , se inregistreaza victime in randul oamenilor si animalelor din imprejurimi . Rafalele de vant care au zguduit usile si ferestrele locuintelor s-au resimtit si in localitati situate pana la o distanta de 600 km.Mase intunecate de nori grosi s-au ridicat pana la 20 de kilometri deasupra regiunii Tunguska , dand apoi nastere unei ciudate ploi negre .Vreme de ore in sir , undele provocate de explozie s-au propagat in toate directiile , fiind inregistrate la distante foarte mari , ca de pilda in Anglia , la Greenwich . La mari altitudini a fost de asemenea observat un fenomen neobisnuit , nori de argint , masivi , radiind o luminiscenta ciudata .Din Peninsula Scandinava si pana in Siberia , lumina a fost atat de intensa in perioada imediat urmatoare incat a fost posibil sa se faca fotografii in miez de noapte . Vreme de cateva saptamani , pe cerul Europei au fost observati nori de praf si o neobisnuita luminozitate nocturna care se manifesta pana la latitudini cum ar fi cele ale Spaniei.

Fireste ca astazi  , dupa atatia ani , puterea exploziei din regiunea Tunguska este greu de calculat , dar oamenii de stiinta sunt de acord ca unicul criteriu de comparatie il; constituie exploziile din era noastra atomica . In ciuda acestor elemente spectaculoase care prin insasi natura lor ciudata pareau menite sa trezeasca interesul oamenilor de stiinta , vreme de peste 12 ani nu s-a intreprins nimic pentru cercetarea la fata locului a marii explozii si pentru cautarea unei explicatii stiintifice a acestui fenomen probabil unic in istoria Terrei . Asa se face ca pana la sfarsitul deceniului al treilea al veacului

Fireste ca astazi  , dupa atatia ani , puterea exploziei din regiunea Tunguska este greu de calculat , dar oamenii de stiinta sunt de acord ca unicul criteriu de comparatie il; constituie exploziile din era noastra atomica .  nostru , singurii care s-au incumetat sa se aventureze pana la locul exploziei  au fost crescatorii de reni tungusi si vanatorii . Primul care este interesat intradevar de acest fenomen si incearca sa organizeze o expeditie de documentare este cercetatorl rus Leonid Kulik , pe atunci in varsta de 38 de ani . Kulik era intrigat mai ales de acea forma de tub prin care satenii descriau obiectul cosmic deoarece nu prea corespundea aspectului pe care il putea avea un meteorit in traiectoria sa .De asemenea nici norii de fum si nici flacara ca o limba bifurcata nu aveau ce cauta in descrierea unui meteorit , in afara de cazul ca impactul provocase un incendiu de mari proportii in taiga , ceea ce iarasi era greu de presupus , avand in vedere ca in acea perioada a anului solul mustea de apa si , practic , mare parte a regiunii se transformase intr-o mlastina .

Facand cercetari in colectiile de ziare vechi , Kulik reusi sa schiteze un fel de portret al obiectului , desi majoritatea martorilor oculari se contraziceau sau chiar inflorisera declaratiile . Un lucru era sigur : daca fusese un meteorit , atunci acesta trebuie ca avusese proportii gigantice , era fara indoiala cel mai mare meteorit cazut vreodata in Rusia si poate pe intregul Pamant , caci altfel nu se pot explica puternicele cutremure inregistrate la acea data.

In anii care au urmat , dosarul Tunguska s-a ingrosat cu numeroase file noi . S-a stabilit ca puternica explozie a avut loc la nord-est de Kansk , undeva in bazinul raului Tunguska Pietroasa , desi aceste incercari s-au lovit de rezistenta unor localnici superstitiosi . In ochii tungusilor meteoritul era un obiect sacru si de aceea ei au ascuns cu grija , mult timp , locul in care a cazut .

Cercetarile efectuate au dus la concluzia ca efectele exploziei au fost vazute sau auzit pe o arie cuprinzand aproape un milion de kilometri patrati . A.Voznesenki credea ca explozia nu a fost produsa de un singur meteorit , ci mai degraba de un grup care pe masura ce inainta se desfacea din manunchi .

In februarie 1927 , Kulik porneste a doua expeditie si calatoreste pana la 13 aprilie cand observa primele semne ale exploziei de la 1908: de-a lungul vaii Makirta , cat vedeai cu ochii , malurile erau acoperite cu trunchiuri rasturnate de mesteceni si de pini doborati de explozie . Pe masura ce grupul inainta spre nord-vest , numarul copacilor smulsi din radacini crestea , toti cu varfurile indreptate spre sud sau sud-est. Radacinile smulse din sol se inaltau monstruase , ramurile erau dezgolite de frunze . In general urmele aratau ca focul pornise subit , cu mare intensitate si pe o arie foarte larga . Cu cat se apropia mai mult de centrul exploziei , Kulik vazu cu uimire ca incep treptat sa apara , printre trunchiurile doborate , copaci care ramasesera in picioare . Iar acolo unde, dupa calculele lui , trebuia sa se afle epicentrul impactului , nimeri intr-o padure obisnuita pentru acea regiune , cu copaci avand radacinile adanc infipte in sol , numai ramurile fusesera smulse si scoarta jupuita de pe trunchiuri de parca era o padure de stalpi de telegraf . Iata deci cum marele crater prezis de Kulik si alti cercetatori , pur si simplu nu exista . De asemenea si incercarea de a gasi unele fragmente meteorice s-a soldat tot cu un esec .

Prima parere diferita de a lui Kulik a venit in 1930 de la doi specialisti de prestigiu care au emis ipoteza ca obiectul cazut in taiga nu era meteorit ci o cometa alcatuita din corpuri gazoase , ceea ce ar explica de ce n-ar lasa urme metalice dupa caderea ei . In privinta fortei dezvoltate de explozie s-a opinat pentru 10-30 megatone TNT . Totusi , ipoteza cometei nu explica satisfacator toate fenomenele care au insotit marea explozie .

Peste aproape un deceniu , un prieten al lui Kulik emite o alta ipoteza , si anume ca meteoritul nu a explodat pe suprafata solului , ci in aer , deasupra oceanului .

Predecesorul lui Kulik , Aleksandr Kazantev , viziteaza Hirosima la scurt timp dupa iesirea Japoniei din razboi. Aici el descopera numeroase si uimitoare similitudini cu fenomenul Tunguska : padurea de stalpi de telegraf( bomba explodase la 550 m deasupra solului) , norul negru , ploaia neagra , forta uriasa. Asadar explozia unei bombe nucleare in 1908 ??

Mai recent , oamenii de stiinta din numeroase tari au cautat o explicatie in domeniul fizicii teoretice . S-au conturat in aceasta privinta doua directii: marea explozie din taiga a fost provocata fie de un mic corp de antimaterie , fie de o asa-zisa gaura neagra .

Conform datelor fizicii teoretice , antimateria singura e stabila , dar in contact cu materia se anihileaza , degajand cantitati imense de energie si disparand fara a lasa nici o urma , ceea ce ar explica absenta craterului si materialului meteoric. Ce nu explica ipoteza este luminozitatea sau aspectul tubular si de ce nu a explodat antimateria chiar la intrarea in atmosfera .

In ceea ce priveste gaura neagra , se presupune ca aceasta a strabatut planeta ca un proiectil , iesind pe partea cealalta si pierzandu-se in cosmos . Gaurile negre exista peste tot in univers , pot avea greutati de miliarde de tone si mase atomice ceea ce ar explica de asemenea absenta craterului. Totusi o gaura neagra ar fi lasat in urma o radioactivitate ridicata , nedescoperita insa de nimeni si nici ea nu explica forma obiectului .

In ultimii ani unii autori au reluat ipoteze mai vechi , presupunand ca a fost vorba chiar de o nava cosmica cu o grava avarie la motoare ce s-ar fi prabusit in acel loc .

Fiecare dintre aceste ipoteze are argumente pro si contra , asa ca iata-ne la sfarsitul deceniului al 9-lea ajunsi acolo de unde plecasem. In ciuda faptului ca s-a bucurat de atentia unora dintre cei mai prestigiosi oameni de stiinta , marea explozie din regiunea Tunguska ramane totusi o enigma .

    

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani