{COALA GENERAL~ Nr.6
„SAVIN POPESCU” GIURGIU 33722zle71lqq6j
Profesor \ndrum`tor: Dumitrescu Valeriu
Autor: Badea C`t`lin
Europa lq722z3371lqqq
(referat)
Relieful – se \nscrie ca un element fundamental al peisajului natural. Exist` pe suprafa]` globului teritorii de stat predominant muntoase (Bolivia, Peru, Ethiopia) unde mun]ii ocup` p`r]ile centrale. |n altele, relieful major \n formeaz` podi[urile mai \nalte sau mai joase delimitate de lan]uri periferice de mun]ii (Mexic, Spania, Iran, Arabia Saudit`, Australia, India) ori c#mpiile (Olanda, Germania, Polonia) sau o propor]ie sensibil` egal` \ntre anumite dealuri [i c#mpii (Rom#nia). |n multe ]`ri suprafa]a de[erturilor ocup` o \ntidere apreciabil` (Algeria, Libia). |n via]a multor state, relieful a jucat un rol primordial \n istoria lor. Ethiopia, ]ar` muntoas`, a fost mult` vreme ferit` de atacurile du]mane, men]in#ndu-se astfel independent` na]ional. Dar \n acela[i timp fragmentarea podi[ului \n masive \nalte numite „Ambas”, desp`r]ite de v`i ad#nci unit`]ii teritoriului na]ional. Fiecare din aceste masive \[\ avea via]a proprie fiind conduse de rase locale care \ntre]inea tendin]e divergen]e separatiste.
Dezvoltarea acestei ]`rii de-a lungul mileniilor a fost incontestabil favorizat` de relief. Exemplu similar ni-l ofer` Andora care a[ezat` \n inima Pirineilor, beneficiind de izolarea sa \ntre mun]ii a devenit principat independent \nc` din secolul al VIII–lea.
Europa reprezint` o parte dintr-o \ntins` plac` litosferic` ce cuprinde [i o mare parte din Asia care s-a format \n mai multe momente principale.
Europa lq722z3371lqqq
(a[ezare)
Europa este un continent natal deoarece at#t noi c#t [i str`mo[ii no[tri suntem de origine european`. Europa este format` din ]`ri, insule, oceane, ape, etc. Astfel suprafa]a planetei noastre totalizeaz` 510 mil. Km2 din care 361 mil. Km2 (71%) sunt constituite din m`ri [i oceane, care \mpreun` alc`tuiesc oceanul planetar, iar restul 149 mil Km2 (29%) le reprezint` uscaturile (continente [i insule).
Continetele mai mari sunt desp`r]ite de oceane, atunci \ns` c#nd sunt mai apropiate de ele, separarea este f`cut` [i de m`ri.
Marea Mediteran`, Marea Ro[ie, ambele delimit#nd Europa, Africa [i Asia sau Marea Antilelor (Caraibelor), intercalate \ntre cele dou` Americi.
Insulele sunt mici ca intindere, p#n` la 2 mil. Km2 (Groenlanda). Cele mai multe arhipelaguri se g`sesc \n vecin`tatea continetelor de care au fost separate prin procese tectonice ce au afectat scoar]a terestr` sau prin transgresiunea apelor marine. Ele se numesc insule continentale (Arhipelagul Japonez, Filipine, Indonezia). Altele sunt \mpr`[tiate \n largul oceanelor, departe de uscaturile limitrofe av#nd fie o origine vulcanic`, fie o origine caraligen`.
Acestea poart` numele de insule oceanice deoarece sunt pulverizate \n largul Oceanului Pacific, sau \n Oceanul Indian. At#t continentele c#t [i insulele sunt in \ntregime \ncorporate \n componen]a re]elei de state sau de teritorii neautonome. Oceanul [i m`rile \ns` se ata[eaz` ca p`r]i ale statelor numai \n zona continu` - uscaturilor \n spa]iul m`rii teritoriale. Restul suprefe]elor marine ies de sub suveranitatea acestora constituind marea liber`, domanii de imense resurse [i care trebuie s` beneficieze toate ]`rile [i prin intermediul c`reia se stabilesc leg`turile m`ritime pe \ntreaga noastr` planet`. |ns` Europa are [i teritorii. Astefel un teritoriu de stat prezint` c#teva tr`s`turi care sunt proprii dar totodat` foarte variabile de la o ]ar` la alta.
Acestea sunt urm`toarele limitate ca intindere prin grani]`. Conturul \l determin` o anumit` configura]ie, ocup` o pozi]ie bun` determinat` pe harta politic` a lumii, prezint` o structur` fizico-geografic` diferen]iat` care rezult` din \mbinarea deosebit` a elemantelor peisajului natural (relief, clim`).
Cele mai mari state din Europa sunt: U.R.S.S. (22.402.200Km2), [i cel mai mic Vatican (0.44Km2). Alte state mari cuprind p`r]i \ntinse dintr-un continent, \[i justific` denumirea de subcontinent cum este S.U.A., Republica Chinez`, Brazilia sau de continent insular cum este Australia. |ntinderea spa]ial` a teritoriului de stat este delimitat` spre exterior de grani]e. Unele grani]e au r`mas neschimabte de mult` vreme ca de exemplu acea din M-]ii Pirinei \ntre Fran]a [i Spania. Astfel de grani]e au fost numite \n geopolitica burghez` grani]e moarte, \n opozi]ie cu grani]ele vii supuse adesea modific`rilor cum au fost acelea care desp`r]eau statele Europei Centrale. Au ap`rut [i acum grani]e zonale sub forma unor state tampon care delimitau sferele de influen]` ale ]`rilor imperialiste, sau zone neutre, care desp`r]eau un teritoriu colonial de cel al ]`rii \n interiorul c`ruia era enclavat. Rolul unui stat tampon l-a jucat Afganistanul ale c`rei grani]e au fost fixate prin tratatul Anglo-rus din 1907.
Acela[i rol l-a avut [i Siamul care devenise stat tampon \ntre Indochina englez` [i Indochina francez`.
Frontierele sale au fost fixate prin acordul Anglo-Francez din 1904.
Gibraltar-ul a fost separat de Spania printr-o zan` neutr`. Canalul Panama a fost delimitat de o parte [i de alta de o zon` care reprezint` o parte integrant` a statului Panama. |n mod obi[nuit, frontierele se clasific` \n naturale, formate de mun]i, cursuri de ap`, locuri mari sau conven]ionale.
Frontierele continentale pot fi stabilite astfel: |n lungul mun-]ilor sau al celui mai jos sau mai \nalt munte pe linia cumpenii de ap`. |ntre Chile [i Argentina au avut loc \nc` din secolul trecut dispute privitoare la stabilirea grani]ei de-a lungul mun]ilor Anzi din cauza r#urilor ce se scurg spre oceanul pacific [i care au o mai mare putere de eroziune, dep`[ind cump`na de ape \n defavoarea Argentinei. |n lungul apelor curg`toare, curm#nd „firul” apei sau linia talvegului care une[te punctele cale mai ad#nci ale albiei. Lacurile pot constitui o grani]` (Elve]ia–Lacul Geneva) de-a lungul unor meridiane sau paralele (frontiere astronomice). Frontierele maritime se stabilesc unilateral de statul respectiv \n limitele apelor sale teritoriale. Propor]ie lungimii grani]ei maritime a unui stat fa]` de cele continetale este redat` prin indicele de maritiunit`]i care se calculeaz` \mp`r]ind lungimea ]`rmului la totalul grani]ei de uscat, date \n kilometri.
Chile \[i extinde teritoriul de la nord la sud pe mai bine de 4.000 de Km. [i o l`]ime de numai 100-200 Km. \ntre ]`rmul Pacificului [i centura muntoas` a Anzilor. Pe aceast` imens` lungime exista game de clim`.
Pozi]ia geografic` a unui stat se \nscrie a[adar ca o coordo-nat` de major` \nsemn`tate \n via]a acestuia.
Europa lq722z3371lqqq
(limite)
Limitele Europei sunt foarte u[or de urm`rit spre nord [i vest dar \n sud [i est [i mai ales \ntre aceste dou` puncte cardinale se urm`resc mai greu.
|n est Mun]ii Urali despart conven]ional Europa de Asia. |n sud–est, \n continuarea mun]ilor, limita este considerat` r#ul Ural, Marea Caspic` [i Mun]ii Caucaz, \n continuare Marea Neagr` [i Marea Egee.
Primul nucleu – platforma est european`. |n nord–lan]ul muntos numit sistem Caledonian. |n centru [i \n est–sistemul Hercinic [i \n sud–sistemul Alpin.
Cele patru etape sunt:
Europa Str`veche
Europa Alpin`
Europa Caledonian`
Europa Hercinic`.
Ultimul eveniment important \n evolu]ia continentului l-a reprezentat r`cirea climei, [i acoperirea p`r]ii sale nordice cu ghe]are ce s-a produs \n cuaternar [i se nume[te glacia]iune.
Europa are mai multe tipuri de relief. Relief litoral, relief fluvial, relief carstic, relief vulcanic, relief glaciar [i relief structu-ral.
Relieful major al Europei cuprinde trei trepte principale (mun]ii, dealuri, c#mpii), fiecare cu mai multe unit`]ii [i subunita]ii. Mun]ii pot fi mai \nal]ii (Alpi, Caucaz) sau ma jo[i (Ural, Scandinavici). Exist` mun]ii foarte vechi pe structuri hercinice [i alpine. Structurile hercinice din centru Europei au podi[uri [i mun]i jo[i (Masivul Central Francez).
C#mpiile formate prin acumularea unor materiale trensportate de ghe]ari care au existat \n nordul Europei (c#mpii de acumulare glaciar` Ex: C#mpia N. European`)
C#mpii umplute cu materiale depuse de r#uri denumite c#mpii de acumulare fluvial` (C#mpia Rom#n`).
Podi[urile sunt caracteristice structurilor hercinice [i alpine, sunt intercalate cu mun]ii jo[i [i podi[uri cu structuri vechi cu altitudini reduse.
Europa lq722z3371lqqq
(introducere)
Componen]a teritoriului de stat constitue o alt` tr`s`tur` distinctiv` \ntre ]`ri: Unele state au componen]a teritoriului format` numai dintr-un singur nucleu (Rom#nia, Elve]ia, Austria, R.S. Cehoslovac`). |n geografia politic` astfel de state se numesc monomerice av#nd deci o componen]` geografic` unitar`. Exist` [i un polimerism aparent \n care nucleele componente sunt separate de suprafe]e maritime. Ele se numesc state polimeroide. Unele din ele a[a cum s-a ar`tat mai sus cuprind [i o parte continental` [i una insular` \n propor]ii variabile (Canada, Italia, Grecia). La aceste dou` din urm`, partea insular` raportat` ne\nsemnat`, \n timp ce Danemarca \n insule 40% din \ntinderea ]`rii cealalt` form` de polimerism aparent o \ndeplinesc statele exclusiv insulare grupate \n arhipelaguri.
|n republica Filipine din cele peste 7100 insule c#t compun ]ara, numai 11 concentreaz` 97-98% din popula]ia ]`rii.
Socializarea geografic`, spre deosebire de cea matematic`, exprim`, pozi]ia absolut` a teritoriului \n func]ie de relief, de re]eaua apelor curg`toare sau de vecin`tatea ]`rmului maritim. Importan]a major` din via]a unui stat ce are ie[irea la mare. Astfel de state sunt ]`ri interioare sau continentale.
Alte ori teritoriul poate ocupa o peninsul` (Spania, Portugalia, Italia) sau un istm (Guatemala).
Exist` [i cazuri c#nd unele state sau treritorii sunt incluse \n corpul uni alt stat. Ele se numesc enclave sau exclave.
O astfel de enclav` este Rep. San Marino pe teritoriul Italiei sau Leshto pe cel al republicii Africa de Sud. Unele enclave pot constitui p`r]ii din teritoriul unui alt stat cum este comuna Italian` Campione. Statele maritime au posibilitatea de a \ntre]ine leg`turi comerciale pe ap` cu tot globul. Au astfel un rol primordial m`rile vest-europene (Marea M#necii [i Marea Nordului). Pozi]ia maritim` este condi]ionat` [i de configura]ia ]`rmului, dac` acesta prezint` articula]ii tropice pentru instalarea porturilor, dac` este \nalt sau jos, dac` este supus sau nu \nghe]ului, iarna este supus furtunilor cum sunt m`rile tropicale adesea b#ntuite de cicloni devastatori. |n general, ]`rmurile prev`zute cu golfuri [i rade spa]ioase sunt foarte favorabile. A[a se prezint` t`rmul atlantic al Norvegiei, fragmentat de multe fiorduri ad#nd p`trunse [i ramificate \n interiorul uscatului, bine ad`postite a c`ror ap` nu \nghea]` din cauza curentului cald al golfului.
Aceea[i configura]ie favorabil` o au ]`rmurile Angliei. Nu r`m#ne f`r` importan]` [i lungimea frontului maritim pentrru statele continentale. |n situa]ia \n care deschiderea este \ngust` pe acel sector nu se vor putea instala porturi [i ca atare cele existente vor fi supuse unor solicit`ri mai ales c#nd hinterlandul sau pe uscat ocup` o \ntindere mare. A[a este cazul republicii Zair care are deschiodere spre Atlantic, numai \n zona de v`rsare a fluviului omovim. Dup` deschiderea capului Suez, Marea Mediteran` [i Marea Ro[ie au c`p`tat o importan]` major` \n traficul maritim mondial. Island ocup` o pozi]ie periferica. Situa]ie similar` au [i c#teva insule din mijlocului Pacificului Tropical azi escale aeriene [i maritime \ntre America, Australia [i Asia Oriental`. Insula Shri–Lanka [i portul ei Colombo ocup` o pozi]ie cheie \n Oceanul Indian, escal` maritim` obligatorie spre Suez, spre Asia de Sud-Est.
BIBLIOGRAFIE
A. B#rsan – Mic Atlas Geografic, editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti 1978
E. Campus - |n]elegerea balcanic`, Editura Academiei Republicii Socialiste Ram#nia, Bucure[ti 1972
Stevghe Colt` - Romania [i colaborarea balcanic`, Editura politic`, Bucure[ti 1973
I. Clo[c`, C. Mihail` - Organiza]ia Statelor Americane. De la principii la realit`]ii. Editura politic`, Bucure[ti 1974
Claudiu Siurc`neanu – Statele pe harta lumii, Editura politic` - 1983
C-tin C. Giurescu Dinu. Giurescu (1974) Istoria rom#nilor, Editura {tiin]ific` - Bucure[ti
Mircea Mih`i]` - Enciclopedia Statelor [i Lumii, Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti 1981
M#ndru] O., Negu] I. – Geografia continentelor, Editura Corint 1997
V. Tufescu – Capitala lumii, Editura Enciclopedic` 1971
St. Pascu – Atlas Istoric, Editura Didactic` 1971