Logo referatele carte



Europa Relief asezare si limite



{COALA GENERAL~ Nr.6

„SAVIN POPESCU” GIURGIU

Continentul Europa


Profesor indrumator: Dumitrescu Valeriu

Autor: Badea Catalin

Europa

(referat)

       Relieful – se inscrie ca un element fundamental al peisajului natural. Exista pe suprafata globului teritorii de stat predominant muntoase (Bolivia, Peru, Ethiopia) unde muntii ocupa partile centrale. |n altele, relieful major in formeaza podisurile mai inalte sau mai joase delimitate de lanturi periferice de muntii (Mexic, Spania, Iran, Arabia Saudita, Australia, India) ori campiile (Olanda, Germania, Polonia) sau o proportie sensibila egala intre anumite dealuri si campii (Romania). |n multe tari suprafata deserturilor ocupa o intidere apreciabila (Algeria, Libia). |n viata multor state, relieful a jucat un rol primordial in istoria lor. Ethiopia, tara muntoasa, a fost multa vreme ferita de atacurile dutmane, mentinandu-se astfel independenta national. Dar in acelasi timp fragmentarea podisului in masive inalte numite „Ambas”, despartite de vai adanci unitatii teritoriului national. Fiecare din aceste masive isi avea viata proprie fiind conduse de rase locale care intretinea tendinte divergente separatiste.

       Dezvoltarea acestei tarii de-a lungul mileniilor a fost incontestabil favorizata de relief. Exemplu similar ni-l ofera Andora care asezata in inima Pirineilor, beneficiind de izolarea sa intre muntii a devenit principat independent inca din secolul al VIII–lea.

       Europa reprezinta o parte dintr-o intinsa placa litosferica ce cuprinde si o mare parte din Asia care s-a format in mai multe momente principale.

Europa

(asezare)

       Europa este un continent natal deoarece atat noi cat si stramosii nostri suntem de origine europeana. Europa este formata din tari, insule, oceane, ape, etc. Astfel suprafata planetei noastre totalizeaza 510 mil. Km2 din care 361 mil. Km2 (71%) sunt constituite din mari si oceane, care impreuna alcatuiesc oceanul planetar, iar restul 149 mil Km2 (29%) le reprezinta uscaturile (continente si insule).

       Continetele mai mari sunt despartite de oceane, atunci insa cand sunt mai apropiate de ele, separarea este facuta si de mari.

       Marea Mediterana, Marea Rosie, ambele delimitand Europa, Africa si Asia sau Marea Antilelor (Caraibelor), intercalate intre cele doua Americi.

       Insulele sunt mici ca intindere, pana la 2 mil. Km2 (Groenlanda). Cele mai multe arhipelaguri se gasesc in vecinatatea continetelor de care au fost separate prin procese tectonice ce au afectat scoarta terestra sau prin transgresiunea apelor marine. Ele se numesc insule continentale (Arhipelagul Japonez, Filipine, Indonezia). Altele sunt imprastiate in largul oceanelor, departe de uscaturile limitrofe avand fie o origine vulcanica, fie o origine caraligena.

       Acestea poarta numele de insule oceanice deoarece sunt pulverizate in largul Oceanului Pacific, sau in Oceanul Indian. Atat continentele cat si insulele sunt in intregime incorporate in componenta retelei de state sau de teritorii neautonome. Oceanul si marile insa se ataseaza ca parti ale statelor numai in zona continua - uscaturilor in spatiul marii teritoriale. Restul suprefetelor marine ies de sub suveranitatea acestora constituind marea libera, domanii de imense resurse si care trebuie sa beneficieze toate tarile si prin intermediul careia se stabilesc legaturile maritime pe intreaga noastra planeta. |nsa Europa are si teritorii. Astefel un teritoriu de stat prezinta cateva trasaturi care sunt proprii dar totodata foarte variabile de la o tara la alta.

       Acestea sunt urmatoarele limitate ca intindere prin granita. Conturul il determina o anumita configuratie, ocupa o pozitie buna determinata pe harta politica a lumii, prezinta o structura fizico-geografica diferentiata care rezulta din imbinarea deosebita a elemantelor peisajului natural (relief, clima).

       Cele mai mari state din Europa sunt: U.R.S.S. (22.402.200Km2), si cel mai mic Vatican (0.44Km2). Alte state mari cuprind parti intinse dintr-un continent, isi justifica denumirea de subcontinent cum este S.U.A., Republica Chineza, Brazilia sau de continent insular cum este Australia. |ntinderea spatiala a teritoriului de stat este delimitata spre exterior de granite. Unele granite au ramas neschimabte de multa vreme ca de exemplu acea din M-tii Pirinei intre Franta si Spania. Astfel de granite au fost numite in geopolitica burgheza granite moarte, in opozitie cu granitele vii supuse adesea modificarilor cum au fost acelea care desparteau statele Europei Centrale. Au aparut si acum granite zonale sub forma unor state tampon care delimitau sferele de influenta ale tarilor imperialiste, sau zone neutre, care desparteau un teritoriu colonial de cel al tarii in interiorul caruia era enclavat. Rolul unui stat tampon l-a jucat Afganistanul ale carei granite au fost fixate prin tratatul Anglo-rus din 1907.

       Acelasi rol l-a avut si Siamul care devenise stat tampon intre Indochina engleza si Indochina franceza.

       Frontierele sale au fost fixate prin acordul Anglo-Francez din 1904.

       Gibraltar-ul a fost separat de Spania printr-o zana neutra. Canalul Panama a fost delimitat de o parte si de alta de o zona care reprezinta o parte integranta a statului Panama. |n mod obisnuit, frontierele se clasifica in naturale, formate de munti, cursuri de apa, locuri mari sau conventionale.

Frontierele continentale pot fi stabilite astfel: |n lungul mun-tilor sau al celui mai jos sau mai inalt munte pe linia cumpenii de apa. |ntre Chile si Argentina au avut loc inca din secolul trecut dispute privitoare la stabilirea granitei de-a lungul muntilor Anzi din cauza raurilor ce se scurg spre oceanul pacific si care au o mai mare putere de eroziune, depasind cumpana de ape in defavoarea Argentinei. |n lungul apelor curgatoare, curmand „firul” apei sau linia talvegului care uneste punctele cale mai adanci ale albiei. Lacurile pot constitui o granita (Elvetia–Lacul Geneva) de-a lungul unor meridiane sau paralele (frontiere astronomice). Frontierele maritime se stabilesc unilateral de statul respectiv in limitele apelor sale teritoriale. Proportie lungimii granitei maritime a unui stat fata de cele continetale este redata prin indicele de maritiunitati care se calculeaza impartind lungimea tarmului la totalul granitei de uscat, date in kilometri.

Chile isi extinde teritoriul de la nord la sud pe mai bine de 4.000 de Km. si o latime de numai 100-200 Km. intre tarmul Pacificului si centura muntoasa a Anzilor. Pe aceasta imensa lungime exista game de clima.

Pozitia geografica a unui stat se inscrie asadar ca o coordo-nata de majora insemnatate in viata acestuia.

Europa

(limite)

       Limitele Europei sunt foarte usor de urmarit spre nord si vest dar in sud si est si mai ales intre aceste doua puncte cardinale se urmaresc mai greu.

       |n est Muntii Urali despart conventional Europa de Asia. |n sud–est, in continuarea muntilor, limita este considerata raul Ural, Marea Caspica si Muntii Caucaz, in continuare Marea Neagra si Marea Egee.

       Primul nucleu – platforma est europeana. |n nord–lantul muntos numit sistem Caledonian. |n centru si in est–sistemul Hercinic si in sud–sistemul Alpin.

Cele patru etape sunt:

-    Europa Straveche

-    Europa Alpina

-    Europa Caledoniana

-    Europa Hercinica.

Ultimul eveniment important in evolutia continentului l-a reprezentat racirea climei, si acoperirea partii sale nordice cu ghetare ce s-a produs in cuaternar si se numeste glaciatiune.

Europa are mai multe tipuri de relief. Relief litoral, relief fluvial, relief carstic, relief vulcanic, relief glaciar si relief structu-ral.

Relieful major al Europei cuprinde trei trepte principale (muntii, dealuri, campii), fiecare cu mai multe unitatii si subunitatii. Muntii pot fi mai inaltii (Alpi, Caucaz) sau ma josi (Ural, Scandinavici). Exista muntii foarte vechi pe structuri hercinice si alpine. Structurile hercinice din centru Europei au podisuri si munti josi (Masivul Central Francez).

Campiile formate prin acumularea unor materiale trensportate de ghetari care au existat in nordul Europei (campii de acumulare glaciara Ex: Campia N. Europeana)

Campii umplute cu materiale depuse de rauri denumite campii de acumulare fluviala (Campia Romana).

Podisurile sunt caracteristice structurilor hercinice si alpine, sunt intercalate cu muntii josi si podisuri cu structuri vechi cu altitudini reduse.

Europa

(introducere)

       Componenta teritoriului de stat constitue o alta trasatura distinctiva intre tari: Unele state au componenta teritoriului formata numai dintr-un singur nucleu (Romania, Elvetia, Austria, R.S. Cehoslovaca). |n geografia politica astfel de state se numesc monomerice avand deci o componenta geografica unitara. Exista si un polimerism aparent in care nucleele componente sunt separate de suprafete maritime. Ele se numesc state polimeroide. Unele din ele asa cum s-a aratat mai sus cuprind si o parte continentala si una insulara in proportii variabile (Canada, Italia, Grecia). La aceste doua din urma, partea insulara raportata neinsemnata, in timp ce Danemarca in insule 40% din intinderea tarii cealalta forma de polimerism aparent o indeplinesc statele exclusiv insulare grupate in arhipelaguri.

       |n republica Filipine din cele peste 7100 insule cat compun tara, numai 11 concentreaza 97-98% din populatia tarii.

       Socializarea geografica, spre deosebire de cea matematica, exprima, pozitia absoluta a teritoriului in functie de relief, de reteaua apelor curgatoare sau de vecinatatea tarmului maritim. Importanta majora din viata unui stat ce are iesirea la mare. Astfel de state sunt tari interioare sau continentale.

       Alte ori teritoriul poate ocupa o peninsula (Spania, Portugalia, Italia) sau un istm (Guatemala).

       Exista si cazuri cand unele state sau treritorii sunt incluse in corpul uni alt stat. Ele se numesc enclave sau exclave.

       O astfel de enclava este Rep. San Marino pe teritoriul Italiei sau Leshto pe cel al republicii Africa de Sud. Unele enclave pot constitui partii din teritoriul unui alt stat cum este comuna Italiana Campione. Statele maritime au posibilitatea de a intretine legaturi comerciale pe apa cu tot globul. Au astfel un rol primordial marile vest-europene (Marea Manecii si Marea Nordului). Pozitia maritima este conditionata si de configuratia tarmului, daca acesta prezinta articulatii tropice pentru instalarea porturilor, daca este inalt sau jos, daca este supus sau nu inghetului, iarna este supus furtunilor cum sunt marile tropicale adesea bantuite de cicloni devastatori. |n general, tarmurile prevazute cu golfuri si rade spatioase sunt foarte favorabile. Asa se prezinta tarmul atlantic al Norvegiei, fragmentat de multe fiorduri adand patrunse si ramificate in interiorul uscatului, bine adapostite a caror apa nu ingheata din cauza curentului cald al golfului.

       Aceeasi configuratie favorabila o au tarmurile Angliei. Nu ramane fara importanta si lungimea frontului maritim pentrru statele continentale. |n situatia in care deschiderea este ingusta pe acel sector nu se vor putea instala porturi si ca atare cele existente vor fi supuse unor solicitari mai ales cand hinterlandul sau pe uscat ocupa o intindere mare. Asa este cazul republicii Zair care are deschiodere spre Atlantic, numai in zona de varsare a fluviului omovim. Dupa deschiderea capului Suez, Marea Mediterana si Marea Rosie au capatat o importanta majora in traficul maritim mondial. Island ocupa o pozitie periferica. Situatie similara au si cateva insule din mijlocului Pacificului Tropical azi escale aeriene si maritime intre America, Australia si Asia Orientala. Insula    Shri–Lanka si portul ei Colombo ocupa o pozitie cheie in Oceanul Indian, escala maritima obligatorie spre Suez, spre Asia de Sud-Est.

      

BIBLIOGRAFIE

1.      A. Barsan – Mic Atlas Geografic, editura {tiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1978

2.      E. Campus - |ntelegerea balcanica, Editura Academiei Republicii Socialiste Ramania, Bucuresti 1972

3.      Stevghe Colta - Romania si colaborarea balcanica, Editura politica, Bucuresti 1973

4.      I. Closca, C. Mihaila - Organizatia Statelor Americane. De la principii la realitatii. Editura politica, Bucuresti 1974

5.      Claudiu Siurcaneanu – Statele pe harta lumii, Editura politica - 1983

6.      C-tin C. Giurescu Dinu. Giurescu (1974) Istoria romanilor, Editura {tiintifica - Bucuresti

7.      Mircea Mihaita - Enciclopedia Statelor si Lumii, Editura {tiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1981

8.      Mandrut O., Negut I. – Geografia continentelor, Editura Corint 1997

9.      V. Tufescu – Capitala lumii, Editura Enciclopedica 1971

10.   St. Pascu – Atlas Istoric, Editura Didactica 1971

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani