Logo referatele carte



Judetul Constanta



Judetul Constanta

        Circhelan Diana

Clasa a XI-a A

Date geografice

·      Asezarea geografica

Judetul Constanta este situat in extremitatea sud-estica a Romaniei fiind limitat de marea Neagra la est, iar la nord de judetul Tulcea. Spre vest Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi, Ialomita si Braila, iar la sud se afla o parte din frontiera de stat a tarii noastre cu Bulgaria.

Ocupand o suprafata de 7.071 km patrati judetul Constanta reprezinta 3% din teritoriul Romaniei, ocupand locul 8 intre judetele Romaniei. Structura administrativ teritoriala a Romaniei cuprinde 3 municipii, 8 orase, 52 de  comune si 186 de sate.

·      Relieful

In judetul Constanta predomina relieful de podis cu altitudine redusa, cu valori sub 200 m, doar in nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri 250 m.

·       Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde Podisul Dobrogei de Sud care seamana cu o campie inalta, avand un aspect calcaros. Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisipb care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi  de 15-30 m.

·      Reteaua hidrografica

In partea estica a judetului Constanta se afla Marea neagra, ceas mai importanta unitate hidrografica a judetului Constanta. Datorita asezarii geografice, Marea Neagra este o mare continentala. Suprafata Marii Negere este de 411.540 km patrati iar adancimea maxima este mai mare de 2.211 m. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adancimea apei este mai mica in jurul malului romanesc. Salinitatea este de 20-22 la mie la suprafata apei iar in adancime ajunge pana la 28 la mie. Datorita aportului de apa dulce, salinitatea apei scade odata cu apropierea de tarm(pentru ca se varsa multe ape dulci in mare).

Reteaua hidrografica este formata din urmatoarele cursuri de ape: Dunarea (pe o distanta de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea. Reteaua hidrografica mai cuprinde si lacuri naturale si de lunca, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia precum si limanele marine.

De asemenea s-au dat in exploatare Canalul Dunare-Marea Neagra pe o distanta de 64.2 km, Canalul Poarta Alba-Midia pe o distanta de 27.5 km si alte canale de irigatii din Valea Cerasu.

·      Clima

Regimul climatic temperat-continen-         tal caracteristic judetului Constanta este influentat de pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului . In zona litorala, climatul temperat- continental  prezinta o influenta marina. Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.

Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 10`C in nordul si centrul judetului  si peste 11`C in sud.Variatiile multianuale nu depasesc 4`C.

Precipitatiile anuale variaza intre 400mm la 500mm, zona cea mai saraca in precipitatii fiind litoralul unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400mm.

Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si calduroase, ca si prin primaveri tarzii si racoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia N-NE, caracterizandu-se printr-o umiditte redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri.

·      Flora si vegetatia

In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa. Vegetatia este caracteristica stepei, aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora mediteraneana si balcanica.

Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase,migdali pitici, porumbari si tufe de paducei. In imprejurimile Constantei se pot intalni o serie de plante specifice regiunii: clopotelul, garofita, cimbrisorul etc.

Vegetatia de nisipuri ocupa o zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre. Pe nisipurile plajelor cresc: orzul salbatic, perisorul de nisip, volbura de nisip, jalesul, lucerna de nisip etc.

·      Fauna

Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului.

Dintre insectele intalnite pe litoral, cele mai raspandite sunt: marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita, s.a.

In apropierea falezelor s-a dezvoltat o specie de serpi. In nordul Mamaiei traieste o specie de soparle. Pe litoral se mai pot intalni: broasca testoasa de uscat, broasca de apa, testoasa marina precum si soparla verde – specie inrudita cu gusterul. Pe  malul marii traiesc mai multe specii de pescarusi. Dintre speciile rare ocrotite de lege fac parte piciorongul  si  pescarusul mic. Printre animalele care traiesc pe teritoriul judetului se numara iepurii, dihorii, lupii, vulpile, harciogul mic s.a.

·      Rezervatiile naturale

Masivul Cheia

Pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului  Cheia, se gaseste masivul Cheia.

Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste circa 565 specii rare de flora.

Rezervatia Fantanita-Murfatlar

Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar, pe partea stanga a soselei Constanta-Ostrov.

Rezervatia ocupa o suprafata de 19,70 ha si este inclusa in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de 641 ha.

Incepand cu anul 1962 rezervatia este ocrotita de lege si adaposteste specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean,colilia,spinul de Murfatlar,zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma,migdalul pitic bujorul de stepa, ricinul, etc.

In  aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de raspandire in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei.

Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervatie un important punct de atractie pentru turisti.

Dunele litorale de la Agigea

Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50m de litoralul Marii Negre, rezervatia ocupa o suprafata de circa 25 ha.

Rezervatia ocroteste 120 de specii de plante , printre care se numara varza de nisip, carcelel, troscotul  de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si castravetele de nisip.

Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip,cuisoara de nisip etc.

Padurea Hagieni

In Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albesti se intinde Padurea Hagieni.Padurea ocupa 584 ha,din care rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40 ha.

Rezervatia forestiera cuprinde trei parti:o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita “Cazane”, partea de vest cu vai stancoase si poieni de colilie avand o suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei numita “Cascaia”.

Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii: vioreaua, brebenelul, brandusa aurie, zambilele,ruscuta de primavara, stanjenelul, bujorul, coada soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica, etc.

Fauna este reprezentata  in Padurea Hagieni prin: broasca testoasa de uscat dobrogeana, coluberul,vipera de padure si diverse specii de4 paianjen.

Lacul Techirghiol

Situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata de cel mai intins  lac salin        din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp.

Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului salin.Microfauna care populeaza apa lacului este reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adauga peste 124 specii de pasari.

Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata  in izvoare dulci.

Canarelele de la Harsov

In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru roman Carsium  se afla Canarelele  de la Harsov.

Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30  ha si a fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice.

Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepand  cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii  de corali, spongieri etc.

Pesterile de la  Gurile Dobrogei

In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei-Vistorna se gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam.

Cea mai mare pestera din Valea Casimcea  este Pestera Liliecilor, care  are  o lungime de 480 m, unde s-au descoperit  resturile a peste 20 de specii fosile.

O fauna bogata de fosile cuprinzand 39 de specii a fost descoperita  in pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara.

Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci precum si specii rare cum ar fi paianjenul, isopodul etc.

Punctul fosilifer de la Aliman

Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia ocupa o suprafata de  14,62 ha si adaposteste lacurile  Sarpul si  Vederoasa.

Rezervatia are o mare  valoare stiintifica, fiind declarata monument al naturii.

Punctul fosilifer  Seimenii Mari

Rezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda si ocupa o suprafata de 0,50 ha.

Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzand circa 60 de specii, o suprafata de 0,60 ha din aceasta zona fiind ocrotita de lege.

Punctul fosilifer Cernavoda

Situata in sudul  Vaii Carasu langa Cernavoda, rezervatia ocupa o suprafata de 3 ha.

Punctul fosilifer de la Cernavoda cuprinde o fauna fosila bogata reprezentata de cele 72 de specii si a fost declarat monument al naturii.

Reciful de la Topalu

Intre  Cernavoda si  Harsova , pe malul Dunarii, se gaseste la 3 km de comuna Topalu rezervatia Reciful de la Topalu.

Ocupand  o  suprafata de 8 ha, rezervatia cuprinde un complex de calcare de varsta jurasica  a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi etc.

 Date statistice

·      Structura populatiei

Date demografice la 1 iulie 1997

Total

746.686 locuitori

Sex masculin

51%

Sex feminin

49%

Populatie urbana

73.5%

Populatie rurala

26.5%

Populatia stabila pe orase la 1 iulie 1997

Localitatea

Total locuitori

Municipiul Constanta

344.876

Municipiul Mangalia

44.463

Municipiul Medgidia

47.137

Orasul Basarabi

11.020

Orasul Cernavoda

20.614

Orasul Eforie

9.360

Orasul Harsova

11.097

Orasul Navodari

34.436

Orasul Negru-Voda

5.632

Orasul Ovidiu

13.338

Orasul Techirghiol

7.141

Structura etnica a populatiei  -recensamantul din 1992

Romani

91.7%

Turci

3,2%

Tatari

3.2%

Rromi

0.6%

Maghiari

0.2%

Rusi, lipoveni

0.8%

Alte nationalitati

0.3%

 

·      Agricultura

Suprafata totala este de 707.129 ha din care:

·       478.449 ha suprafata arabila

·       65.287 ha pasuni

·       17.162 ha vii si pepiniere viticole

·       5.029 ha livezi si pepiniere pomicole

·       35.346 ha paduri si terenuri cu vegetatie forestiera

·       105.856 ha alte suprafete.

·      Turismul

Capacitatea turistica a judetului Constanta cuprinde un total de 740 de unitati, din care:

                 269 hoteluri

                 236 vile turistice

                 12 campinguri

                 13 tabere

                 174 vile-bungalow

           8 unitati de tratament.


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani