Logo referatele carte



POLUAREA SI TIPURILE DE POLUANTI



         TIPURI  DE  POLUANTI

POLUANTUL

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI SANATATII UMANE

PROVENIENTA

PESTICIDE:

- RATICIDE

- INSECTICIDE (ORGANOCLORURATE, ORGANOFOSFORICE)

- IERBICIDE

- FUNGICIDE (ORGANOMERCURICE)

- NEMATOCIDE

- AGARICIDE

- RAMAN PE TIMP LUNG IN ME-DIU

- CRESC TOXICITATEA GLOBALA A MEDIULUI

- NEBIODEGRADABILE

- SE ACUMULEAZA DE-A LUN-GUL LANTURILOR TROFICE

DIN AGRICULTURA

DETERGENTI

- DISTRUG FLORA BACTERIANA

DIN UTLIZARI CASNICE SI INDUSTRIALE

HIDROCARBURI VOLATILE

- CRESC TOXICITATEA MEDIULUI

- GENEREAZA OZON

- DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR  FO-SILI

- DESEURI PETROLIERE

OZON

FORMEAZA SMOGUL FOTOCHI-MIC

 GENERAT DIN ACTIUNEA GAZELOR DE SERA ASUPRA OXIGENULUI

OXIZI DE CARBON

- METHEMOGLIBINIZANT SI GE-NEREAZA EFECTUL DE SERA

- DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI

- VULCANISM

- RESPIRATIA ORGANISMELOR

OXIZI DE SULF

- BOLI RESPIRATORII

- PLOI ACIDE

- DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI

- VULCANISM

- METABOLISMUL BACTERIAN

OXIZI DE AZOT

- BOLI RESPIRATORII

- PLOI ACIDE

- EUTROFUIZAREA APELOR

- GENEREAZA SMOG SI OZON

- DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI

- VULCANISM

- METABOLISMUL BACTERIAN

H2S

METHEMOGLIBINIZANT

- DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI

- INDUSTRIA CHIMICA

METALE GRELE (Pb, Hg)

METHEMOGLIBINIZANT

- DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI

- VULCANISM

- INDUSTRIA CHIMICA

- EROZIUNE EOLIANA

NH3

BOLI RESPIRATORII

EUTROFIZARE

- AGRICULTURA

- INDUSTRIA CHIMICA

SILICIU

SILICOZA

MINERIT

CH4

METHEMOGLIBINIZANT

ZACAMINTE NATURALE

ALDEHIDE (ACOLEINA)

EFECT IRITANT PENTRU CAILE RESPIRATORII

- ARDEREA DESEURILOR SI A COMBUSTIBILILOR

AZOTATI, FOSFATI

EUTROFIZARE

- AGRICULTURA

- INDUSTRIA CHIMICA

AZBEST

CANCERIGEN

CONSTRUCTII

RADON

CANCERIGEN

DESEURI, APE UZATE, DEPUNERI RADIOACTIVE

 PULBERI SEDIMENTA-BILE SI IN SUPENSIE, AEROSOLI, FUM

- BOLI RESPIRATORII

- REDUCEREA CAPACITATII PLANTELOR DE A DEPOLUA ATMOSFERA

- ARDEREA COMBUSTIBILILOR

- CONSTRUCTII

            MISCAREA  MASELOR  DE  AER  SI  INFLUENTA  LOR  ASUPRA  ORGANISMULUI  UMAN

Poluantii nimeresc in organismele noastre din atmosfera sau direct prin inhalare si contact dermal sau indirect cu hrana sau apa dupa sedimentarea poluantului din atmosfera pe pamint sau apa.

Inversiunile atmosferice

In oras exista zile cind nivelul poluarii este mic si cind nivelul este mare, chiar daca toate intreprinderile si sursele emit poluantii cu o viteza constanta. La acumularea poluantilor atmosferici intr-un oras contribuie do-ua conditii atmosferice. Una este simpla—cu cit mai puternici sunt vinturi in oras, cu atit mai joase vor fi nivelele de poluare (presupunind nu exista mari surse de poluare externa, adusa cu vint).

Al doilea factor—structura verticala a atmosferei—cere o explicatie. in majoritatea cazurilor, in majorita-tea locurilor atmosfera se raceste cu la inaltime. in conditiile general prevalente, temperatura la nivelul pamintu-lui este cu 6,5°C mai mare decit la inaltimea de 1 kilometru (sau cu 19°F mai calda decit cu 1 mila mai sus). De-oarece aerul cald are o densitate mai mica decit aerul rece si se ridica relativ la ultimul, aerul mai cald la supra-fata permanent se ridica. Aceasta ar putea sa fie cauza racirii suprafetei si eliminarii diferentei de temperatura, daca soarele nu asigura caldura pierduta din cauza aerului ridicat. Din punct de vedere al locuitorilor orasului, a-ceasta ascensiune este o binecuvintare deoarece indeparteaza aerul poluat de la suprafata pamintului, in asa mod servind ca un sistem natural de ventilatie. Totusi, daca dintr-o oarecare cauza temperatura pe suprafata devine mai joasa decit la inaltime, atunci aerul mai rece, cu densitate mai mare in apropierea suprafetei nu poa-te sa se ridice. in acest caz apare o inversiune atmosferica si ascensiunea se stopeaza. in lipsa ascensiunii ori-ce poluanti nimerind in atmosfera la suprafata de la cosuri si tevi de esapament se acumuleaza in aer de la su-prafata unde oamenii respira.

In Los Angeles, inversiunile atmosferice sunt obisnuite si des rezulta de la perioade severe de smog. A-ici inversiunile apar din cauza aerului rece de la ocean insuflat la nivelul pamintului, racind straturile inferioare a-le atmosferei in comparatie cu cele superioare. Inversiunile de asemenea pot aparea dupa nopti fara nori, deoa-rece cand volumul norului capteaza caldura de suprafata, un cer curat permite suprafetei sa iradieze caldura sa in spatiu destul de efectiv. in prase inconjurate cu munti la inaltimi mari inversiunile sunt frecvente iarna cand a-erul rece se coboara pe dealurile inconjuratoare si acopera orasul. Inversiunile de asemenea pot aparea cand prafurile de la inaltimile mari sau poluantii absorbenti de lumina absorb lumina solara si cauzeaza incalzirea straturilor superioare ale atmosferei. Aerosolul format din doxidul de sulf este un exemplu al unor astfel de ab-sorbanti de lumina.

Doua conditii de eliminare a poluantilor din oras—vanturile orizontale si ascensiunea—sunt legate. In timpul inversiilor, vanturile nu vor elimina poluantii din oras. Aceasta se intimpla din cauza ca aerul rece captat la nivelul pamintului intr-o inversiune are o densitate mai mare si este mai mult rezistent la deplasarile atat ori-zontale cat si cele verticale.

Transportul prin intermediul vantului

Daca se intimpla un accident serios la o intreprindere chimica sau la statie de energie atomica, oamenii ce traiesc pe calea vintului au o mare pricina sa considere ca ele vor fi expuse la nivele periculoase de substan-tele atmosferice toxice. Masa de poluanti ce se deplaseaza, rezultata de la un accident sau de la descarcarile mai mici constante de la o intreprindere formeaza nori de poluanti. Ce determina calea si forma norului? Evident directia vintului va fi factorul determinant de baza, dar cu aceasta nu se termina. Precum stie fiecare, care a pri-vit fumul ce iesa din cos, norul se raspindeste in timpul delasarii cu vint. Asadar, chiar daca nu traiti direct in ca-lea vintului puteti fi expusi la o doza considerabila. Norul se raspindeste din citeva pricine.

In primul rind, la nivelul pamintului la distantele mai mari de 20-30 mile rar formeaza o singura directie. Cind datele meteo ne informa ca vinturile sunt de la nord-vest, aceasta inseamna ca directia medie este de la nord-vest; ele pot varia esential in orice timp. Observatiile atente ale norilor arata deplasarea sub forma de zig-zag in directia vintului. in afara de aceasta de obicei la distanta de 50 kilometri de la sursa, norul va devia intr-o parte sub forma de arc. Spre exemplu urmele norilor de la industrii cu ardere a carbunelui in valea inferioara a riului Ohio si in statele Atlanticii medii si de sud se deplaseaza in directia acelui ceasornicului care se deplasea-za la nord sau nord-vest si apoi la est. Eventual ei aduc o cantitate esentiala de poluanti in statele de nord-est ale SUA si Canada de sud-est unde o parte din acesti poluanti contribuie la ploile acide.

Alta cauza de raspindire a norilor, chiar intr-o singura localitate, este schimbarea brusca a directiei vin-tului. Spre exemplu, ca urmare a accidentului din Cernobil, norul initial al izotopilor radioactive (in general iodul-131 si cesiul-137) s-au indreptat la Europa de nord-vest si Scandinavia. Dar in citeva zile, alterarea vinturilor in Europa centrala a adus o alta masa de radiatie in directia de sud-est spre Italia si Franta de sud. Peste un timp scurt, vinturile iarasi s-au schimbat si emisiile ulterioare de la Cernobil s-au indreptat spre est prin Asia si ocea-nul Pacific si spre coasta de vest al Americii de Nord.

Chiar cind vintul este perfect constant in directia sa de deplasare, masele poluante noroase se raspin-desc orizontal si vertical din cauza difuziei si turbulentei atmosferice. Difuzia este acelasi proces ce cauzeaza raspindirea lenta in toate directiile a gazelor sau fumului de la o tigara intr-o camera inchisa. Turbulenta este miscarea schimbatoare a unui fluid (asa ca aerul sau apa) care duce la amestecarea intimplatoare. In anumite conditii, cind directia vintului este constanta si viteza medie a vintului este 10 mile pe ora (tipica pentru vinturile atmosferice inferioare), difuzia si turbulenta pot cauza o raspindire la distanta de 20 de mile in orice directie de la centrul masei poluante dupa o deplasare la citeva sute de mile de la sursa. Si chiar daca sursa este un cos inalt (instalate pentru reducerea nivelului de poluare in apropierea pamintului), masele poluante pot ajunge la suprafata pamintului in directia vintului din acestor procese. Gradul in care difuzia sau turbulenta raspindesc o masa poluanta depinde considerabil de conditiile climaterice. Daca in straturile inferioare ale atmosferei apare o ascensiune esentiala masa poluanta se va ridica in deplasare sa in directia vintului. Deoarece conditiile climate-rice ce duc la ascensiunile puternice de obicei produc si turbulenta, aceste doua procese apar impreuna si re-zulta in masele poluante, care atit ajung la suprafata pamintului in partea sa inferioara cit si se ridica si se ras-pindesc in deplasarea sa cu vintul. Intr-o inversiune, o masa poluanta nu se ridica si nu ajunge la vinturi mai ra-pide aflate de obicei la inaltimi mai mari, deaceea si se deplaseaza cu vint mai lent. in aceste conditii, curentul este captat si raspindirea orizontala apare in fond din cauza difuziei.

    

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani