Logo referatele carte



Muzica bizantina, arta, literatura populara si poezia culta, MOZAICUL si ICOANA teatrul, sculptura si arhitectura bizantina



Muzica bizantina, arta, literatura populara si poezia culta aproape in intregime gravitau in jurul religiei, erau concentrate in biserica sau erau in dependenta de serviciul liturgic.

LITERATURA

Literatura bizantina s-a format sub influenta crestinismului si a antichitatii grecesti. Scriitorul va manifesta o predilectie constanta pentru aluziile mitologice. Cultul literaturii este principal, dar sursele de informatie sunt bogate, variate, incluzand si subiecte, teme sau motive literare orientale, precum si aspecte pitoresti din viata bizantina.

Sunt multe genuri literare: povestiri, bibliografi, opere de retorica, amintiri, satire, romane, etc. Astfel, Theodorus II Lascaris a fost un cunoscut scriitor de satire.

Caracteristica cea mai evidenta a literaturii bizantine este traditionalismul sau. Literatura si activitatea literara au constituit granita cea mai de pret a constiintei de sine bizantine. 12556zkz17ojm5o

Alaturi de impresionanta opera istoriografica, ceea ce il preocupa pe omul de litere bizantin era retorica. Nu este vorba doar despre “retorica literara” ci si de o mare productie de opere ecleziastice sau laice.

Caracteristica literaturii bizantine este si cultivarea unor genuri si specii literare minore, a unor compozitii de fractura fragila, miniaturala.

MUZICA SI TEATRUL kj556z2117ojjm

Poezia lirica bizantina era religioasa si cantata fara acompaniament muzical. Poetii compuneau mai intai muzica, apoi textul. Muzica bizantina culta era strans legata de Biserica. Or, tocmai aceasta muzica religioasa, ”cantul bizantin”, a constituit - impreuna cu artele plastice-contributia adusa de Bizant culturii occidentale.

Muzica Bizantina este cantata pe o singura voce, necunoscand armonia decat foarte tarziu. In cantul liturgic vur aparea si instrumente dar aceste vor sustine cantul, nu-l vor acompania armonic. Imnurile se cantau la slujbele de dimineata, seara si la liturghii.

Cele trei forme ale imnografiei sunt:

  1. troparul- imn scurt, de o singura strofa, avand o structura metrica variata ;

  2. codacul- constand din 15-30 de tropare, avand aceeasi structura metrica variata;

  3. canonul- o compozitie literaro-muzicala foarte lunga, din noua parti, fiecare formata din mai multe tropare si referindu-se la cele noua ode biblice.

In Bizant erau intr-un an 179 sarbatori. Actorii erau de o moralitate dubioasa, dar erau celebri si castigau mult. Piesele clasice erau inlocuite de mim Epoca de aur a acestui teatru a fost perioada iconoclasta, dar existenta si succesul lui a continuat pana in sec. XV.

Biserica a inteles ca un divertisment atat de popular ar putea deveni un atractiv instrument de propaganda religioasa in randurile maselor. In acest scop, se impusese preotilor sa adopte anumite gesturi rituale in timpul oficierii slujbei, iar imnurile cantate sa introduca melodii profane, cantate pe strazi.

La sfarsitul sec. IX in bisericile bizantine se prezinta episoade dramatice cu subiecte biblice. In Bizant acest teatru era scris de clerici, jucat de diaconi, ti numai in interiorul bisericii.

ARHITECTURA SI SCULPTURA

In sec IV si V, arhitectura ramane in cadrele stilistice ale antichitatii tarzii.

Din sec VI dateaza faimoasa capodopera a arhitecturii bizantine sf. Sofia din Constantinopol.

Ca toate cladirile religioase bizantine, exteriorul este simplu, sever, chiar monoton, lipsit fiind de fatade ornamentale. Interiorul e luminat de 40 ferestre de la baza cupolei. Cupola reprezinta bolta cerului, iar partea centrala – spatiul terestru.

In acelasi sec. se realizeaza alte tipuri de arhitectura sacra: biserica ale carei arce se prelungesc in forma de bolta; planul de cruce greaca si cu cinci cupole, cate una pe fiecare brat al crucii si una centrala.

In sec. IX, dupa perioada iconoclasta, in arhitectura bizantina devine tot mai frecventa biserica pe plan de cruce greaca. Apare si ornamentatia exterioara a bisericilor. Incepand cu sec. X, decoratia este mai bogata. Din sec. XV, exteriorul e ornat si cu sculpturi si fresce.

Perioada a treia din istoria arhitecturii bizantine incepe cu dinastia Comnenilor: constructie cu cupola si intreaga silueta mai elevate. Alt moment din aceasta serie este Chora: cea mai eleganta ca linie si mai somptuoasa ca decoratie biserica bizantina (in afara de sf .Sofia) ; aceasta era decorata cu mozaicuri celebre.

In curand sculptura in ronde bosse va disparea aproape complet in Bizant. Aceasta sculptura detinea un loc secundar in arta bizantina.” Era prea materiala si realista pentru a-si gasi loc intr-o arta conceputa sa reprezinte numai prototipuri eterne.”(Wl. Tatarkiewicz)

O atentie merita doar basorelieful. Incepand cu sec. VI, relieful plastic se aplatizeaza tot mai mult, eliminand impresia de profunzime, neglijand senzatia de volum, preferand contururile fixe si geometrice.

 

PICTURA. MOZAICUL SI ICOANA

 

Temele iconografice bizantine si modalitatea de prezentare a lor au suferit o influenta orientala evidenta.

Dumnezeu - Tatal nu e niciodata reprezentat. Hristos e figurat in ipostaze diferite. Astfel, in primele sec. Figura lui este blanda, milostiva; in epoca ereziilor si dupa victoria bisericii Hristos e infatisat ca un luptator.

Alaturi de arhitectura si icoana, contributia cea mai de seama a bizantului la arta universala este mozaicul.

Mozaicul era genul de arta prin mijlocirea caruia stralucirea lumii si a culorilor apropia spiritul de perfectiunea invizibila. Avandusi originile in mozaicul roman, mozaicul bizantin se va indeparta foarte curand de spiritul realist al acestuia, folosindu-se de imagini solemne plasate pe un fond de aur pentru a sugera supranaturalul credintei.

Primele capodopere nu apar in capitala Bizantului, figurile umane vor aparea doar la sfarsitul sec. VI. Centrul cel mai important al tehnicii mozaicului este in Italia.

In istoria artei bizantine, iconoclasmul avea urmari negative, dar si pozitive.

Iconoclasmul interzicea reprezentarea sfintilor, a lui Hristos, a Fecioarei si in primul rand a lui Dumnezeu in forma umana. Mozaicurile figurative si icoanele au fost distruse.

Odata cu sfarsitul acestei faze s-a produs o puternica reactie care a dus la cea de-a doua faza – cea de apogeu – a mozaicului bizantin.

Compozitiile simple si clare, cu putine personaje, sunt acum mai libere. Acestea sunt tratate in dimensiuni diferite: dimensiunile cele mai mari sunt rezervate lui Iisus si Fecioarei, apostolii apar mai mici, sfintii si mai mici s.a.m.d.

Originea icoanelor trebuie cautata in regiunile Siriei, Egiptului si Palestinei unde incepusera sa fie venerate chipurile unor martiri, sihastri, episcopi.

In primele secole ale crestinismului cultul icoanelor era interzis de Biserica; din sec. VI ea a devenit un element al cultului. Ele erau produse intr-un numar enorm dar, cu rare ocazii, de o calitate artistica indoielnica. Figura sfintilor era un pic alungita si plasata pe un fundal auriu.

 

INFLUENTA ARTEI BIZANTINE

 

In Tarile Romanesti, influenta Bizantina a patruns prin intermediul mesterilor si artistilor sarbi (Manastirea Cozia). Dupa infiintarea Mitropoliei din Tara Romaneasca domnitorii romani au adus mesteri din Bizant a caror contributie s-a manifestat magistral in arhitectura si frescele Bisericii Domnesti din Curtea de Arges. Influenta bizantina se remarca si in Moldova unde insa arhitectura bisericilor prefera, in locul modelelor bizantine, influentele goticului care au dus la crearea elegantului “stil moldovenesc”.

O mare raspandire a cunoscut stilul bizantin in arta Occidentului. Remarcam stilul si decorarea cu mozaicuri a unor mari biserici din Franta, Italia, Elvetia si apoi mai tarziu in Germania.

 


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani