DOMNIA SI SFATUL DOMNESC IN TARILE ROMANE, DINASTIA BASARABILOR, DINASTIA MUSATINILOR, ARTA IN EVUL MEDIU referat






DOMNIA SI SFATUL DOMNESC

IN TARILE ROMANE

Dupa intemeiere, Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, continua sa se dezvolte, urmasii directi ai intemeietorilor desavarsind organizarea institutionala si incurajand inflorirea economica. Institutia centrala in plan politic este domnia, care il are ca mare stapanitor pe domn, acesta avand atribute politice, economice si administrative. El era comandantul suprem al armatei si in plan administrativ, era ajutat de Sfatul Domnesc (initial alcatuit din toti marii boieri, apoi din dregatori ). Un alt organ politic era Marea Adunare a Tarii, convocata periodic, aceasta avand atributii elective si judecatoresti. Forta militara a tarilor noastre consta in Oastea cea mare a tarii (toate categoriile sociale) si sistemul de cetati fortificate. Pana in secolul XVI domnia in tarile romane este foarte puternica si autoritara, remarcandu-se doua mari dinastii: a BASARABILOR in Tara Romaneasca si a MUSATINILOR in Moldova.

DINASTIA BASARABILOR 43445yku11tio5d

Basarab I

1310 - 1352

 

 

Nicolae Alexandru

1352 - 1364

 

 

Radu I

1377 - 1383

Vlaicu Voda

1364 - 1377

 

 

Mircea cel Batran

1386 - 1418

Dan I

1383 - 1386

 

 

Vlad Dracul

1436 - 1447

Alenadru Aldea I

1431 - 1436

Radu II

1421

Mihail I

1418 - 1420

Dan II

1420 - 1431

Vlad Uzurpatorul

1395 - 1397

 

 

 

Vlad Calugarul

1481 - 1485

Dan

Vlad III Tepes

1448, 1456 - 1462

Radu II cel Frumos

1462 - 1475

 

 

 

Basarab IV Tepelus

1477 - 1481

Vladislav II

1447 - 1456

Basarab III Laiota

1473 - 1477

Basarab II

1442 - 1443

 

 

 

Puterea domneasca se transmite dupa principiile electivo-ereditare, esential fiind ca cel care mostenea tronul sa fie de “os domnesc”. Puteau deveni domni chiar si rude indepartate sau fii nelegitimi ai domnului. Titlul domnesc al conducatorilor romani inca din secolul XIV era asociat cu particular “IO”, simbolizand esenta divina a puterii domnesti si insemnand “ cel ales de Dumnezeu “.

 

 

 

DINASTIA MUSATINILOR

 

Stefan II

1433 - 1447

Petru II





1444 - 1449

Bogdan II

1449 - 1451

Roman II

1447

Petru III Aron

1451 - 1457

Bogdan

1359 - 1367

 

 

Latcu

1367 - 1375

 

Stefan = Margareta Musata

Roman I

1391 - 1394

Petru I

1375 - 1391

 

 

Alexandru cel Bun

1400 - 1432

Iuga

1399

Stefan I

1394 - 1399

 

 

Ilias I

1432-1433, 1435-1442

 

 

 

Stefan cel Mare

1457 - 1504

Alexandru II

1449, 1451-1454, 1455

Roman III

1447 - 1448

 

 

 

In epoca medievala romaneasca , Biserica a fost mereu strans legata de si permanent sprijinita de domnie, conducatorii oferind domenii si averi importante Bisericii. Aceasta ramane sub sfera de influenta a Bisericii Rasaritene. Se intemeiaza primele mitropolii: 1359 Mitropolia Tarii Romanesti (Iachint de Vicina) si 1401 Mitropolia de la Baia (Iosif).

Imperiul Otoman incearca sa impuna el puterea in statele romane si de aceea se suprapun mai multe domnii si chiar exista cate doi conducatori pentru acelasi teritoriu: unul de drept si altul impus de otomani.

 

 

12. ARTA IN EVUL MEDIU

Arta mdievala poate fi caracterizata de doua mari stiluri: cel romanic si cel gotic.

Arta romanica se dezvolta intre secolele XI-XIII mai ales in Europa Occidentala, lasand in urma adevarate vestigii arhitecturale. Exista aici o masivitate a creatiilor carora le lipseste supletea si naturaletea. Se reactualizeaza sculptura in piatra, se inalta numeroase castele cu ziduri massive, ferestre putine, turnuri inalte, sunt ridicate catedrale si abatii (Worms, Sfantul Paul din Issoire, Abatia de la Cluny). In sculptura se remarca baso-relieful mai ales la chenarele ferestrelor si usilor si capitelurile. Pictura iese in evidenta prin contururile puternice si cromatica vie. Sunt intalnite de asemenea arta miniaturii rafinate si vitraliile.

Arta gotica acopera o mare parte din Europa intre secolele XII-XV. Se remarca prin constructia unor catedrale de mare valoare, inalte, aparent fragile dar foarte rezistente si solide (Notre Dame du Paris, Reims, Domul din Milano, Biserica Neagra din Brasov). Sculptura si pictura se aseamana cu cele din arta romanica.

Prerenasterea si renasterea reprezinta intervalul de timp care a dat cele mai mari genii ale picturii. Cuprinsa intre secolele XIII-XVI, aceasta are ca element de baza omul si studiul realitatii. Apar constructii laice, palate (Farnese din Roma, Pitti din Florenta), biserici (Sfantul Petru din Roma, Domul din Florenta). In Italia apar “ CEI 4 TITANI AI ARTEI “ in domeniul picturii si sculpturii: Leonardo Da Vinci, Michelangelo, Rafael si Tizian. In tarile de jos, un aport enorm il au Van Eyck, Albrecht Durer, Bruegel si Bosch. Alte mari nume in materie de pictura si sculptura sunt Giotto,Botticelli, Buonarroti.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani