Influente bizantine in spatiul romanesc, Artele decorative referat






                Influente bizantine in spatiul romanesc

Tara noastra fost tot timpul sub influenta bizantina, fie ca aceasta venea de-a dreptul din Bizant, fie ca ne era adusa de alte popoare cistigate culturii bizantine. Renumele de care se bucura cultura bizantina nu putea decat sa aiba rasunet chiar la nord de hotarele sale politice.

Schimburile ce se faceau intre locuitorii tarii noastre si negustorii veniti din Rasarit erau menite sa raspandeasca obiceiurile, cultura si credintele bizantinilor. Influenta bizantina a patruns la noi mai ales prin Biserica. Crestinismul era raspandit la romani inca din primele veacuri, cand imparatia romanilor nu era inca impartita in doua. In tara noastra de timpuriu  s-au inaltat biserici crestine, cladite de mesteri veniti din Rasarit. Existenta lor dovedeste ca religia crestina patrunsese adanc in poporul care locuia prin partile noastre. Stim, de altfel, ca au fost si cativa martiri, bastinasi din Dobrogea, care, in vremea prigonirilor impotriva crestinilor, au murit aparand legea lui Christos.

E de presupus ca influenta bizantina se intareste si mai mult in Muntenia, caci mitropolitii greci vin in tara cu suitele lor, cu oamenii lor de incredere, care toti sunt bizantini prin nastere sau prin cultura.

Moldova insa nu se grabeste sa recunoasca autoritatea Patriarhiei din Constantinopol. Dar, treptat, influenta bizantina castiga teren si in Moldova. Icoanele bizantine, aduse in aceasta tara sunt menite sa joace un rol in raspandirea gustului fin al iconografiei si al picturii bizantine.

In ceea ce priveste arta, noi am fost elevii si admiratorii bizantinilor, de la care am imprumutat arhitectura, sculptura, pictura, broderiile, tesaturile etc.
Fireste ca vom gasi in aceste arte si abateri datorate fie gustului nostru, fie unor influente straine. Dar, in general, arta noastra, pana in secolul XIX, e o ramura a artei bizantine.

In arhitectura religioasa deosebim doua stiluri: stilul bisericilor din Muntenia si stilul bisericilor din Moldova.

Biserica din Muntenia urmeaza stilul bizantin din cea din urma perioada a existentei Bizantului. Ea se aseamana cu bisericile de la Muntele Athos, din Salonic sau din Serbia. Deosebim la o biserica munteneasca patru parti: altarul, naosul sau partea unde sta poporul, nartexul (pronaosul) si pridvorul. Turla bisericii muntenesti se intalneste la Muntele Athos, la Salonic, in Serbia. Ea este de origine bizantina.

In secolele XIII-XIV, sarbii aveau un stat puternic la sudul Dunarii. Ei erau in atingere continua cu bizantinii, de la care au imprumutat multe, intre care si arhitectura religioasa. Sarbii insa erau aproape si de Italia, de la care au luat unele lucruri. La ei se intalneste un stil de biserica la care se observa si unele influente italiene.

Stilul acesta a trecut si la noi. In orice caz, bisericile muntene au toate elementele stilului bizantin. Sunt trei tipuri de biserica: cele cu doua cupole, una pe naos si alta pe nartex; cu trei cupole, doua pe nartex si una pe naos; cu patru cupole, una pe naos, una pe nartex si alte doua pe fiecare colt al exonartexului (partile laterale). Ca exemplu de acest din urma tip poate servi Curtea de Arges, zidita de Neagoe Basarab. O biserica ce se apropie dupa stil mai mult de cel bizantin sau sarbo-bizantin este Sfantul Nicolae de la Curtea de Arges, care dateaza din veacul XIV.

Stilul bisericilor moldovenesti se deosebeste de cel muntean. Aici gasim si biserici care dupa plan sunt bizantine, dar avem si altele in care influenta apuseana este vadita. Ceea ce este interesant la unele dintre bisericile moldovenesti este cupola, la care se pot descoperi inrauriri armenesti, ca de pilda la Trei Ierarhi, construita de Vasile Lupu. Biserica moldoveneasca este in general inalta si lunga. Si la ea deosebim trei parti: altarul, naosul si nartexul.

Cat priveste pictura bisericeasca, ea e in intregime bizantina. Zugravii bisericilor noastre veneau in cea mai mare parte din Rasarit. Elevii pe care ii aveau in tara urmau acelasi stil. Pictura bizantina a durat pana in sec. XIX si putem afirma ca dureaza inca si astazi prin traditie.

Din cele aratate se vede ca vreme de secole intreaga noastra viata culturala, spirituala si politica, a fost influentata de cultura bizantina. A fost un timp cand idealul lumii bizantine era si idealul nostru. Lunga si adanca influenta bizantina face parte din insasi istoria neamului.

Pictura. Mozaicul si icoana

                 In toate epocile istorieie artei bizantine ,fresca a fost folosita alaturi de mozaic in decoratia bisericilor si mandoua aceste tehnici au adoptat aceleasi teme iconografice.Realismul tratarii episoadelor din viata lui Iisus,ecoul iluzionismului picturii pompeiene,naturaletea detaliilor,lirismul expresiei figurilor,siguranta si dezinvoltura tusei,confera acestui ciclu pictural caracterul de moment de referinta pentru arta bizantina.

                 Temele iconografice bizantine si modalitatea de reprezentare a lor au suferit o influenta orientala evidenta.

                 Dumnezeu-Tatal nu este niciodata reprezentat.(il va reprezenta pt prima oara Michelangelo in Capela Sixtina).Hristos este figurat in ipostaze diverse(legate de etpele istoriei crestinismului).Astfel,in primele secole figura lui ete blanda,milostiva,plina de umanitate;in epoca ereziilor si dupa victoria bisericii Hristos este infatisat ca un luptator;iar la urma,dupa ce conciliul din Niceea a stabilit dogma umanitatii Tatalui ai a Fiului intr-o unica si atotputernica Fiinta divina – figura lui este cea a unui triumfator si autoritar suveran al lumii(Pantokrator).





                 A treia ipostaza a trinitatii,Sf Duh,oefrea posibilitati figurative limitate:de fascicul luminos coborand idn cer,de limbi de foc sau de porumbel.

                  In ceea ce priveste Fecioara,dupa ce Conciliul din Calcedon o reafirma ca Maica Domnului,ea este reprezentata grafic cu tot mai multa fervoare – si in diferite ipostaze:pe tron ca imparateasa,calauzitoarea drumetilor,tinandu-si triumfatoare Fiul pe genunchi,sau in poza de mama alaptandu-si copilul.

                

                 Alaturi de arhitectura si de icoana,contributia cea mai de seama a Bizantului la arta universala este mozaicul.

                 Mozaicul este genul de arta – in perfecta concordantacu estetica neoplatonicianace fundamenta creatia artistului bizantin – prin mijlocirea caruia stralucirea luminii si a culorilor apropia spiritul de perfectiunea invizibila.Iar in cadrul fastuosului ritual liturgic – conceput dupa modelul ceremonialul curtii imperiale – splendoarea mozaicului vehicula contemplatia mistica spre beatitudine si extaz.Avandu-si originile din mozaicul roman din epoca tarzie,mozaicul bizantin se va indeparta foarte curand de spiritul realist al acestuia ,folosindu-se de imagini solemne plasate pe un fond de aur pentru a sugera supranaturalul credintei.

                 Estetica acestui gen de arta este conditionata de natura materialului intrebuintat si de tehnica impusa de acesta.Mozaicul favorizeaza prin insasi natura sa o linie de contur inchisa si rezolva corpurile in pura suprafata. – in timp ce stralucirea sa luminoasa glorifca continutul vizionar si imaterial,spiritual ,al imaginii.Doua sunt abilitatile tehnice ale mozaicistilor bizantini,pe care acestia exalta vivacitatea si vitalitatea luminoasa a imaginilor: folosirea curbaturii in valuri a peretelui plan,si o usoara inclinare spre sursele de lumina si spre in jos,spre punctul in care este plasat privitorul.

                 In ceea ce priveste redarea figurii umane,caracterul simbolic cel mai intens al sau se exprima prin frontalitate – care,impreuna cu privirea fixa a ochilor neobisnuit de mari,constituie un semn evident de grandoare,solemnitate si sacralitate.La toate acestea se adauga si o conventie iderogabila: locul in care temele reprezentate de mozaicuri erau plasate in interiorul bisericii era dictat de norme precise,dogmatice si liturghice.Bustul lui Hristos,ca imparat al lumii,binecuvantandu-si supusii (Pantokrator),este figurat pe bolta cupolei sau a naosului;Fecioara – in abside;cei patru evanghelisti – in cele 4 pinacluri de la baza cupolei;pe peertii navei sunt reprezentati Parintii Bisericiisi sfintii;pe peretele interior de la intrare – Judecata de apoi;iar in pronaos – scene din viata Fecioarei.

                 Primele capodopere ale acestei arte nu apar in capitala Bizantului – unde in timpul lui Iustinian mozaicurile din cele mai mari biserici erau motive pur decorative;figurile umane vor aparea aici doar spre sfarsitul sec VI. Centrul cel mai important al tehnicii mozaicului era in Italia ,la Roma si in special la Ravenna.

                               Artele decorative   

Manuscrisele aveau scoarte ferecate in aur si argint aurit cu bogate ornamente in relief. De cele mai multe ori des aplicau piatre scumpe, placi de ivoriu sau de sidef.

Bizantinii au tesut si covoare cu motive geometrice ori cu elemente stilizate din fauna si flora, de o mare varietate si o mare bogatie de culori.

In arta bizantina, de asemenea, au fost lucrate broderii cu scene religioase dupa picturi executate de mesteri iscusiti.

Fildesul s-a folosit pentru obiecte mici de podoaba si de cult.

O mare intrebiuntare a avut aurul si argintul, ca si emailul. Ceramica bizantina, evoluata din ornamentica Asiei vestice, a influentat puternic dezvoltarea ceramicii noastre.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani