Resturarea monarhiei absolute Revolutia franceza, Libertate, Egalitate si Fraternitate, Monarhie constitutionala referat






Revolutia franceza

Revolutia franceza a rasturnat monarhia absoluta, proclamand
"Libertate, Egalitate si Fraternitate" si a reusit sa respinga
atacurile puterilor ostile din Europa. A reusit sa deschida o era noua
in istorie, chiar daca jertfa a fost enorma.

In 1789 Franta era cea mai puternica tara din Europa. Aceasta pozitie
o ocupa deja de 150 de ani, datorita pamantului ei fertil, numarului
mare al populatiei si resurselor naturale bogate. Industria si
comertul au cunoscut o crestere rapida in secolul al XVIII-lea. S-a
format o burghezime puternica si au inflorit artele si stiintele.

Dar dezvoltarea si bunastarea franceza avea la baza un fond nesigur.
Societatea franceza era din multe puncte de vedere feudala.
Dezvoltarea economica era incetinita de multitudinea obiceiurilor
regionale, legi si restrictii. Privilegiile feudale si-au pus amprenta
pe viata rurala. De exemplu, taranii erau obligati sa macine cereale
in moara mosierului, bineinteles la pretul stabilit de acesta, sau
erau obligati sa lucreze pe gratis la intretinerea drumurilor locale.
Nobilimea se comporta ca o casta distincta si superioara - ea domina
toate domeniile sociale si politice. Scutirea sa de ipozite a
intensificat ura fata de ea, deoarece povara platilor apasa doar pe
umerii burghezimii si a oamenilor de rand.

Nu se putea astepta mult de la guvern sau de la sistemul legal,
deoarece multe functii erau cumparate de cei cu bani si din acest
moment postul lor era o sursa de venit sigur. Abuzurile functionarilor
au devenit cunoscute publicului larg prin scrierile lui Voltaire si
Diderot - scriitori din secolul al XVIII-lea, reprezentanti ai
iluministilor. Obiectivul principal al acestor autori era demascarea
acestor nedreptati sociale, operele lor constientizand in multi oameni
cu judecata necesutatea unor schimbari.

Falimentul statului

Atmosfera a devenit exploziva mai ales in anii in care, datorita
vremii nefavorabile sau a problemelor de valorificare, taranimea si
muncitorii oraselor erau amenintati de foamete. Acest lucru s-a
intamplat si in anii 1788-1789, dar aceasta inca nu era destul pentru
izbucnirea revolutiei. Impulsul decisiv l-a dat falimentul statului.

Cheltuielile curtii, care era cea mai somptuoasa din Europa, se
ridicau la cifre astronomice. Pe langa aceasta, regii francezi tineau
o armata uriasa, cu flota mare si purtau adesea razboaie de cucerire
scumpe. Toate acestea au epuizat rezervele statului, mai ales fiindca
majoritatea oamenilor bogati nu plateau impozite.

Datoriile curtii s-au acumulat de-a lungul anilor si situatia a
devenit critica sub domnia lui Ludovic al XVI-lea (1774-1793). O serie
intreaga de ministri talentati au incercat sa faca reforma in sistemul
monetar, dar nobilimea i-a impiedicat de fiecare data. Intr-un razboi
nou, Franta a ajutat colonistii americani impotriva Marii Britanii,
victoria costand foarte mult coroana. Dupa ce sedintele nobilimii au
refuzat din nou reforma in sistemul fiscal, Ludovic al XVI-lea,
intr-un mod total neobisnuit, a convocat adunarea Starilor Generale.
Starile Generale nu mai fusesera convocate din 1614. In Franta,
aceasta era institutia guvernamentala cea mai apropiata de Parlament.
Structura ei pe trei straturi indica clar originea ei din evul mediu.

Primele doua clase sociale erau nobilimea si clerul, iar a treia
includea atat comercianti si avocati precum si tarani, muncitori si
saraci.

Votul de la Versailles

Regele a deschis Adunarea Starilor Generale in data de 5 mai 1789, in
Palatul Prezidential din Versailles, la 12 mile de Paris. Ludovic
putea spera ca votul Starilor Generale nu va produce schimbari
radicale, deoarece raportul nobilimii si preotimii fata de cea de-a
treia clasa era de doi la unu. Regele insa a uitat sa ia in calcul
entuziasmul general fata de intrunire si de alegerile apropiate.
Deputatii alesi ai starii a treia, care erau aproape toti intelectuali
din clasa de mijloc, au cerut sedinta comuna si vot individual. Clasa
a treia a avut de doua ori mai multi deputati decat ceilalti, iar
nobilimea si-a dat seama ca prin vot individual ei ar avea majoritatea
absoluta si ar putea adopta schimbari ce nu ar fi pe placul regelui si
a nobilimii. Dezbaterea asupra procedurilor de vot a pus la incercare
de multe ori rabdarea starii a treia. Dupa ce cererile lor au fost
refuzate, ei s-au retras intr-o cladire din apropiere, destinata
jocurilor cu mingea, si au jurat ca nu vor pleca pana cand nu
realizeaza o noua constitutie solida. Adunarea Starilor Generale s-a
transformat in Adunarea Nationala Constituanta. Dupa saptamani
tensionate regele a cerut celor doua stari superioare sa se alature
lucrarilor Adunarii Nationale Constituante. In acelasi timp a rechemat
patru regimente de la hotare pentru "apararea Parisului". La vestea
demiterii unui ministru popular si de teama atacului armatei,
parizienii au inceput sa se aproviozioneze cu armament. Au aflat ca in
temuta Bastilie se inmagazinase o cantitate mare de armament si
munitie. Populatia orasului a luat cu asalt cladirea si printr-o lupta
scurta dar sangeroasa a ocupat-o, macelarind aparatorii ei. Desi in
penitenciar nu mai era nici un detinut, fortificatia a fost simbolul
tiraniei regesti, astfel caderea Bastiliei din 14 iulie1789 a devenit
sarbatoarea nationala a Frantei.

Monarhie constitutionala

Entuziasmul pentru dominatia majoritatii si schimbarile politice
ajunsesera la apogeu. Regele Ludovic si-a dat seama ca nu poate conta
pe loialitatea trupelor sale, astfel ca s-a prefacut ca accepta forma
de guvernamant a monarhiei constitutionale si a fost nevoit sa
colaboreze. In timp ce Adunarea Nationala s-a ocupat de realizarea
noii oranduiri sociale, evenimentele de la tara au accelerat procesul
de schimbare. Printre taranii francezi s-au vehiculat vesti
ingrozitoare. Datorita starii generale de panica si nesiguranta, a
tulburarilor numeroase, aceasta perioada s-a numit "Marea Teama".
Datorita ideilor maiestuase, pe de o parte, si a starii de panica, pe
de alta parte, in 4 august 1789, Adunarea Nationala Constituanta a
abolit privilegiile feudalilor. Era prima data in istorie ca taranii
francezi erau liberi cu adevarat. In urmatorii doi ani s-au lichidat
legiile si regulile feudale teritoriale si statul francez si-a capatat
forma moderna.

In ciuda masurilor radicale luate, Adunarea Nationala, formata in
principal din burghezi si aristocrati, a adoptat un sistem politic in
care numai persoanele instarite aveau drept de vot. Totusi, in
declaratia Drepturilor Omului si Cetatenesti, Adunarea Nationala a
formulat fundamentele principale ale revolutiei, dupa care toti
cetatenii au anumite drepturi inalienabile (ce nu i se pot lua
niciodata) si cetateanul nu este numai un supus ascultator, ci are
dreptul sa participe activ la conducerea comunitara. Revolutia si-a
atins obiectivele principale pana in anul 1971, dar evenimentele cele
mai socante abia aveau sa inceapa.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani