DOVEZI ALE CONTINUITATI DACILOR IN SPATIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC referat






DOVEZI ALE CONTNUITATI  DACILOR IN SPATIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC

Izvoare scrise referitoare la spatiei Carpato-Danubiano-Pontic au permis o oarecare cunoastere a societatii noastre mai ales in perioada de dupa sec. X-XI,dar epoca anterioaraeontinua sa ramana necunoscuta din punct de vedere al evolutiei comunitatilor omenesti din spatiei pomenit.Fapt pentru care istoriciiromani de la inceputul sec. al XX-lea nu concepeau o societate romaneasca cu forme de organizare social-economice si politice,avand manifestari spirituale caracteristice,inainte de sec.XHI-XIV,cel putin in cazul teritoriului romanesc de la est si sud de Carpati.

Datorita cercetarii unor asezari din sec.IV-XI,avem posibilitatea reconstituirii partiale a imaginii satului nostru in trecut,a structurii lui sociale intr-o continua evolutie. Se pot cunoaste obiceiuri,ritualuri,adesea contaminate de interventia popoarelor in migratie.

Obstea rurala teritoriala constituia celula economica si social-politica fundamentala care a asigurat continuitatea de viata pe meleagurile strabune.

Au fost descoperite documente scrise,iar constatarile in teren duc la rezultatul ca tipul de organizare sociala a comunitatilor umane,fara a se raporta la criteriile sociologice de identificare a diferitelor forme de structura sociala pe care societatea le-a cunoscut de-a lungul dezvoltarii sale si care se pot regasi,ln structura colectivitatilor agrare de pe teritoriul tarii in sec.IV-XI,in transformarile petrecute in sanul acesteia pana la nivelul aparitiei relatiilor de aservire.

Rezultatele obtinute in urma unor indelungate cercetari atesta existenta a 2 tipuri de formatiuni sociale:

1. Tipul arhaic-obstea gentilico-patriarhala 2.Tipul secundar-obstea sateasca teritoriala

Acestea reprezinta trecerea de la proprietatea comuna la cea particulara si de la formatiunea primara ia cea secundara.

Fenomenul teritorializarii comunitatii gentilice,reprezinta punctul de plecare al procesului de aparitie a inegalitatii si diferentierii sociale,fenomene ce vor duce la destramarea devalmasiei obstesti.

Obstile rurale erau deosebit de complexe si complicate de la o zona geografica la alta>

Disolutia organizarii gentilice a cunoscut mai intai faza patronimiei,prima etapa find grupa de familii inrudite,carora li se repartizeaza pamantul.O noua etapa este aparitia t altor grupuri patronimice mai mici

Periodicitatea distribuirii loturilor arabile dispare,devenind proprietate familiala.Aceasta constituie una din modificarile interne fundamentale

Pamantul nu se mai distribuie cu ajutorul legaturilor de sange.

Apare o noua forma sociala-obstea agrara-find formata din familii diferite. Comunitatea agrara,definitie: 'o munca dirijata de comunitate si formand un cerc inchis in privinta drepturilor de folosinta a mijloacelor de productie in special a pamantului sub diferitele lui aspecte.'

Desi incep sa apara proprietati private,islazul padurile si apele raman in continuare in folosinta colectiva.

Si celelalte popoare care au venit pe teritoriul Daciei erau in acelasi stadiu de dezvoltare.

Studii facute pe texte scrise si cercetari arheologice au aratat ca-j comunitatea rurala constituie forma principala de organizare social-economica.

Datorita traduceri*tnferite de la un autor la altul,elementele ce ar fi putut aduce lamuriri importante apar cu sensuri diferite.Flavius elucida intr-un fel aceasta problema evidentind unele lucruri foarte importante pentru intelegerea sensului social al organizarii social-economice. Este atestata devalmasa a bunurilor,prezenta unor perceptori ai veniturilor si roadelor,ex*istenta preotilor





Din studi recente ,pe baza descoperirilor arheologice,sustin ca procesul de transformare a marilor famili in familii individuale,era foarte avansat.

In tinuturile cucerite,romanii au incercat sa introduca reglementarile social-juridice romane.Apar unele forme noi de organizare acolo unde conditiile au permis acest lucruln teritoriile Dacice ramase inafara frontierelor romane,obstile teritoriale si-au continuat existenta si dupa sec.al III-lea.In teritoriile cucerite,romanii au cautat sa introduca randuielile lor social-politice,neputand desfinta vechile stari Posibilitatea transformarii rentei in natura in renta in bani,unul dintre ideologi arata ca aceste transformari nu se puteau realiza fara o baza economica corespunzatoare

Administratia,dreptul roman,au dizolvat vechile uniuni de gintj. Intre anii 271-275,romanii au inceput sa se retraga.

Transformarea Daciei in provincie romana a dus la impletirea civilizatiilor,determinand o noua inflorire social-economica.

Disolutia organizatiei gentilice este de fapt procesul teritorializarii triburilor dand nastere satelor cu hotarele lor.

Cercetand unele necropole din sec. IH-IV,Geza Bako identifica anumite structuri sociale diferite de la un grup de populatie la altul,putandu-se separa populatiile autohtone de cele migratoare.

Langa mormintele marilor familii existau grupuri de 2-3 exemplare apartinand familiei mici.

Au fost descoperite necropole la Poiene^ti-Vaslui,Targusor-Prahova,§antana de Mures. In sec. II-VI au fost descoperite bordeie la Poiana -Duicesti,Iasi,Botosani,avand cuptoare exterioare,gropi depozit,etc.Existau 3 grupuri ^4 locuinte

locuinte

bordeie-locuinte. Familia pereche devine unitatea economica de baza.

La Bratei,Sirna,Davideni,Izvoare-Bahna,in locuintele familiilor pereche s-au descoperit brazdare,cutite de plug,seceri,coase,etc.

Proprietatea privata a dus la inegalitatea de avere,acest lucru observandu-se la cimitirul descoperit la Padureni.

Gradul de maturizare a raporturilor sociale in care se exercita functia social-politica si membrii colectivitatii din secolele VT11—XI este sugerat de unele constatari tot de natura arheologica, de unele descoperiri semnificative in aceasta privinta. Pe intregul teritoriu al tarii au fost scoase Ia iveala o serie de fortificatii din lemn si pamant sau din piatra, datand din secolele VIII-XI, reprezentand resedinte sau sedii politico—administrative ale celor ce indeplineau functii sociale si politice. Ele au luat nastere tocmai din aceasta necesitate in cadrul unui organism politic, de regula intr-o asezare sateasca, devenind, astfel, centre de convergenta pentru o intreaga zona rurala.

-    Asemenea fortificatii cum erau cele de la Fundu Hertii din Moldova, de la Slon din Tara Romaneasca, de la Mircea Voda din Dobrogea, de la Dabaca, Sirioara, Moldovenesti, CIuj-Manastur, Pescari din Transilvania si Banat datand din secolele VIII—XI aveau in jurul lor un adevarat hinterland de sate care contribuiau la intretinerea fortificatiilor, in special, prin munca pe care o prestau. La Sirioara, Moldovenesti si in cazul celorlalte fortificatii au fost puse in evidenta, de asemenea, asezari rurale facand parte din acel hinterland fara de care centrul fortificat respectiv nu poate fi conceput. In asemenea conditii avem de-a face cu un sistem de raporturi sociale, care evidentiaza relatii de dependenta a satelor din jur, fata de centrul fortificat .Marturiile scriitorului bizantin kedrenos despre existenta in stanga Dunarii in secolul al X—lea a unor fortificatii servind drept resedinte ale unor capetenii poitice, insemnarile toparhului grec, despre sensibile deosebiri sociale din cadrul fortaretei de la Duntrea de Jos, in stare sa gazduiasca varfurile sociale si cei 300 de ostasi afectati apararii acestora, sunt probe evidente despre stratificarea sociala pronuntata pe care societatea de atunci era in masura sa o ofere.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani