EXPANSIUNEA ISLAMISMULUI

Una dintre marile religii ale lumii, Islamismul, a fost resp#ndit cu ajutorul for]ei armelor din Spania p#n` \n India. |ntr-un timp mai scurt de un secol a ap`rut \n urma sa o cultur` extraordinar`.

Arabia era in mare parte alc`tuit` din de[ert \n secolul al VII-lea e.n. iar \n pustiurile sale tr`iau triburi nomande. Pe ]`rmul M`rii Ro[ii [i al Oceanului Indian se g`seau zone fertile cu multe a[ez`ri \nfloritoare. Drumurile acestora duceau \n Siria [i Mesopotomia (Irak-ul de azi). |n calea acestor drumuri comerciale se g`seau oaze care datorit` comer]ului prosperau, de exemplu Mekka [i Medina, acestea fiind de o importan]` fundamental` \n istoria islamismului

PROFETUL MAHOMED 21749pfq32evb7f

Profetul Mahomed s-a n`scut \n Mekka, tat`l s`u se ocupa cu m#natul c`milelor. {i-a pierdut p`rin]ii \nc` de foarte t#n`r [i a fost crescut de un unchi. P#n` la v#rsta de 25 de ani c`l`torea ca negustor cu caravanele, p#n` c#nd a luat-o de so]ie pe st`p#na sa, ajuns` deja de dou` ori v`duv`, pe Hadidja. Umbla mult singur prin mun]i [i cu pu]in timp dup` c`s`torie a avut parte de o \nt#mplare ciudat`. A avut viziuni \n care vorbea cu arhanghelul Gabriel, not#nd \n versuri instruc]iunile acestuia. Aceste scrieri constituie prima parte a c`r]ii sfinte a islamismului, Coranul. Aceast` carte cuprinde \n final cele 114 precepte pe care le-a primit profetul timp de 22 de ani.

|ntre timp Mahomed a \nceput s` predice, propov`duind c` spre m#ntuire exist` doar un singur drum, supunerea total` a Dumnezeului atotputernic.

Cuv#ntul „islam” \n arab` are chiar aceast` semnifica]ie, devenind numele acestei religii noi. Adep]ii s`i era numi]i musulmani, adic` supu[i, \ng`duitori. Mahomed a \nfiin]at o comunitate religioas` din pu]inii discipoli [i membrii familiei sale, dar aceasta nu a devenit popular` \n ora[. Bun`starea ora[ului se datora mai ale pelerinilor care veneau la piatra Kaba, sanctuar dedicat unui num`r de circa 360 de zei [i spirite diferite, s` se \nchine acestora. |ns` noul profet a declarat c` orice zeu sau spirit este fals, iar situa]ia a devenit a[a de periculoas` \nc#t \n 622 Mahomed [i pu]inii s`i discipoli au trebuit s` p`r`seasc` ora[ul. Aceast` fug` se nume[te Hegin` (Hidjra) [i se consider` punctul de origine al perioadei islamismului.

Mahomed [i-a g`sit ad`post \n ora[ul apropiat Medina, unde a devenit un om important, fiind judec`tor [i unde si-a g`sit noi discipoli. A fost recunoscut drept Profetul lui Allah [i conduc`tor al celor din ora[ \n numereoasele campanii militare \mpotriva celor din Mekka. C#nd s-a predat Mekka, \n anul 630, Mahomed a devenit domnitorul ora[ului unde s-a n`scut, a distru cei 360 de idoli [i a oferit sanctuarul lui Kaba lui Allah. fv749p1232evvb

PROBLEMA SUCCESIUNII

P#n` la moartea profetului survenit` \n 632, aproape toat` peninsula arabic` se \nchinase islamismului. Deoarece Mahomed nu a desemnat un succesor, au ap`rut conflicte \ntre rude, iar izbucnirea revoltelor, r`scoalelor [i a r`zboaielor civile au tulburat lini[tea peninsulei. Acestea au luat sf#r[it printr-o \n]elegere \ntre adep]ii profetului. Un calif (descipot, adept) a preluat succesiunea [i arabii au \nceput cuceririle. Triburile care se luptau nu demult \ntre ele, s-au unit acum sub drapelul Islamului, d#nd astfel mult` b`taie de cap celor dou` super-puteri care st`p#neau Orientul Mijlociu, Imperiul Bizantin cre[tin cu limba de stat greac` [i Persia, care urma zoroastrianismul, care se afla pe teritoriul Iran-ului de azi [i \n care domne dinastia Sasanida.

R~SP@NDIREA ISLAMULUI

Primul pas \n expansiune \n afara Arabiei a avut loc \n timpul domniei Califului Abu Bahr (632 – 634), dar adev`rata perioad` a cuceririlor a fost perioada califatului lui Omar (634 – 644). |n anul 635 a fost cucetit Damascul, iar \n anul urm`tor marele conduc`tor arab Halidibn-al-Valid a nimicit oaste bizantin` \n lupta de la Iarmuc [i a alungat-o \n Siria. Au invadat [i Mesopotamia, care se afla sub domina]ia persiei, iar din 642 au cotropit [i Persia. |n acela[i an, prin cucerirea Alexandriei, s-a predat [i Egiptul, acesta fiind mai departe un c#mp de plecare pentru campaniile duse p#n` \n Africa de Nord. |n acest timp, \n Imperiul Islamic, slabit de luptele \ntre triburi, care au unit diferite na]ii [i regiuni au ap`rut tensiuni. Al treilea calif, Ozman (644 – 656 ) a fost ucis, succesorul lui a devenit v`rul [i succesorul lui Mahomed, Ali. {i sub domnia lui (656 – 661) s-au continuat mi[c`rile religioase [i tulbur`rile dintre triburi care au condus p#n` la urm` la r`zboaie, lupte [i la uciderea lui Ali. Discipoli lui nu au vrut s` se supun` califului succesor Muavia [i [i-au proclamat autonomia. Astfel a avut loc desp`r]irea definitiv` dintre sunni]ii majoritari [i {ii]ii minoritari. Cu toate c` \n anumite perioade din istoria islamului mai apar din c#nd \n c#nd anumite secte, contradic]ia sunnism – [iism este [i \n prezent o ruptur` fundamental`.

Moarte lui Ali a pus cap`t perioadei califatului „clasic” sau ortodox. Sub domnia lui Muavia (661 – 680) califul a devenit un conduc`tor asem`n`tor regelui, care domne \n capitala Siriei, Damasc. Titlul era mo[tenit de fiul s`u sau de o rud` foarte apropiat`, iar domnia era exercitat` cu ajutorul unei structuri sociale centralizate, aceasta nefiind o caracterstic` a statelor arabe.

SINGURUL STAT

Muavia a \nfiin]at p\n` la urm` prima dinastie a califilor, dar puterea lor s-a cristalizat doar dup` ce califul Abdal-Malik (685-705) a ie[it victorios din r`zboiul intern de 30 de ani. Cu instaurarea ordinii s-a continuat expansiunea islamismului.

For]ele musulmane au p`truns p#n` \n Ta[kent, cucerind Sindul [i o parte din Pandjab, teritoriul Pakistanului din prezent. |n vest au cucerit coasta Africii de Nord [i prin str#mtoarea Gibraltar au p`truns p#n` \n Spania. |n 718 Pireneii [i au p`truns p#n` \n partea central` a Fran]ei. Au fost opri]i de francezi l#ng` Tours \n 732, ace[tia pun#nd cap`t altor eventuale cuceriri \n Europa.

Sub domnia dinastiei Omaiad, Imperiul Islamic, care putea face comer] nestingherit din Spania p#n` \n India, [i-a tr`it cea mai m`rea]` perioad`. Contrar altor popoare cuceritoare, arabii \nv`]au cu pl`cere de la alte na]ii, adopt#nd modalitatea de conducere a statului, organizarea armatei [i naviga]iei maritim` bizantin` [i persian`. Au preluat [i din [tiin]a [i arta adversarilor \nfr#n]i.

De obicei musulmanii au fost tolera]i fa]` de credincio[ii care nu eram musulmani, mai ales cu „Popoarele C`r]ii” care erau cre[tini [i evrei, cu tradi]ii biblice asem`n`toare lor. Din punctul de vedere al Islamului, Avram [i Moise au fost profe]i adev`ra]i, a c`ror oper` a fost dus` la cap`t de Mahomed. Musulmanii erau scuti]i de taxe, spre deosebire de cei nemulsulmani. Aceast` dispozi]ie a constituit o motiva]ie pe o perioad` lung` pentru mul]i ani de a se converti la islamism. Deoarece traducerea Coranului \n alte limbi a fost interzis`, noii adep]i au \nv`]at repede araba, astfel c` popoarele cucerite au fost asimilate mai u[or. C#nd aceasta s-a realizat, un arab \nsemna un om care vorbea aceast` limb` [i marea parte a lumii islamice a ajuns s` aib` religie, limb` [i cultur` comun`.

|ns` tocmai aceast` toleran]` a cauzat c`derea dinastiei Omaiada. Deoarece dinastia nu s-a ocupat destul de convertirea celor care nu erau musulmani, nemul]umirea cre[tea \n r#ndurile supu[ilor.

Din cauza nemul]umirilor religioase [i a sup`r`rii arabilor care tr`iau \n Iran [i Mesopotamia, deoarece erau condu[i din Damasc, a izbucnit o revolt` \n 747, al c`rei conduc`tor a fost descendentul profetului Abdul – Abbas. |n 3 ani a spulberat puterea omaidienilor [i a [ters f`r` mil` orice urm` a lor de pe p`m#nt. Doar o singur` personalitate a familiei a sc`pat, Abdar – Rahman, care s-a refugiat \n Spania [i a \ntemeiat o dinasie autonom` care a d`inuit aproape 300 de ani.

Dinastia Abbasida a privat Damascul de rangul de capital` [i a \nfiin]at o alt` capital` \n Mesopotamia, Bagdad, care \n scurt timp a devenit un ora[ cu un milion de locuitaori. Centru califului Abbasida a devenit regiunea estic`, mai bogat`, unde exista o puternic` influen]` personal`. |n aceast` perioad` s-a pus accentul pe convertirea la islamism [i adoptarea limbii arabe, religia islamic` devenind mai puternic`. P#n` la urm` doar Iranul a p`strat limba original`, limba persan`, [i identitatea cultural`, de[i s-a convertit la islamism.

CULTURA |NFLORITOARE

Islamismul a p`[it \ntr-o nou` etap`, \n care nu doar a preluat din alte culturii, ci [i-a creat marea]a sa cultur` individual`. Califul Al–Mansur a \ntemeiat „Palatul cunoa[terii”, unde savan]ii traduceau operele filozofilor greci antici, studiau practica medical` antic`, \nv`]au matematica indian`, - o parte a acesteia sunt numerele „arabe” folosite [i \n prezent. G#nditorul arab Ibn–Sina a devenit cunoscut \n Europa sub numele de Avicenna, filozof si medic de mare prestigiu.

Matematicianul Al-Hvarzimi a fost pionierul algebrei (termen arab), pe c#nd persanul Omar Hajjam a fost in acela[i timp matematician, astrolog [i poet.

Literatura [i artele \nfloreau. Din p`m#nt s-au \n`l]at moschee, av#nd cupole str`lucitoare, palate minunate, cu pere]ii \mpodobi]i cu materiale ceramice colorate. Ol`ritu [i prelucrarea metalelor au ajuns la nivel \nalt. |n arabescurile folosite pentru \nfrumuse]are se \mpleteau motivele care reproduceau anumite forme de plante [i motive abstracte cu linia elegante a scrierii cursive arabe.

Universul poeziei islamice a fost \mbog`]it de pove[ti populare originare din Asia, colec]ia clasic` de renume universal fiind „O mie [i una de nop]i”.

{tiin]a [i cultura islamic` au \ntrecut \n c#teva secole tot ce cunoscuse Europa cre[tin`. Vestul a preluat multe din sursele arabe \n domeniile [tiin]elor, filozofiei, matematicii [i medicinei. (Chiar [i metoda fabric`rii h#rtiei inventat` de chinezi, a fost aflat` de europeni tot cu ajutorul arabilor).

Cultura islamic` \nflorea, dar dup` nici un secol de dominare a dinastiei Abbasida califatul uria[ [i greu de guvernat a \nceput s` decad`, sf`r#m#ndu-se \n buc`]i. Deoarece \n noua capital`, Ciaro, dinastia Fatimida (909–1171), nu putea controla eficient teritoriile nord africane, le-a pierdut.  

CUCERIRILE TURCE{TI

Califatul era cel mai amenin]at de la Est. Puterea politic` a Iranului a crescut, califii Abbasida au devenit marionetele domnitorilor persani. Situa]ia s-a schimbat si mai mult, c#nd turcii, proveni]i din Asia Central` au preluat puterea peste o mare parte a lumii islamice, [i o exercitau \n numele califilor Abbasida - cel mai mare conduc`tor al lor fiind devenit sultan(cuvantul sultan \nseamn` :b`rbatul de]in`tor de putere). Turcii au fost lupt`tori talenta]i, [i astfel l-au for]at pe \mp`ratul bizantin s` cear` ajutorul cavalerilordin Europa de Vest.

Unitatea sub domnia turceasc` a fost la fel de scurt` ca [i \n timpul domnitorilor Abbasida,\n secolul al XII-lea.Orientul s-a \mp`r]it \n sultanate autonome. Istambulul \ns` s-a dovedit a fi suficient de puternic pentru a rezista [i a riposta la cruciade. La fel ca [i mai devreme, noua [i principala ameni]are venea tot de la R`s`rit. Hoardele de t`tari au pus cap`t califatului Abbasida prin jefuirea Bagdadului [i au \nceput un nou capitol \n istoria islamismului.