Expansiunea islamismului referat






EXPANSIUNEA ISLAMISMULUI

       Una dintre marile religii ale lumii, Islamismul, a fost respandit cu ajutorul fortei armelor din Spania pana in India. Intr-un timp mai scurt de un secol a aparut in urma sa o cultura extraordinara.

       Arabia era in mare parte alcatuita din desert in secolul al VII-lea e.n. iar in pustiurile sale traiau triburi nomande. Pe tarmul Marii Rosii si al Oceanului Indian se gaseau zone fertile cu multe asezari infloritoare. Drumurile acestora duceau in Siria si Mesopotomia (Irak-ul de azi). In calea acestor drumuri comerciale se gaseau oaze care datorita comertului prosperau, de exemplu Mekka si Medina, acestea fiind de o importanta fundamentala in istoria islamismului

                              PROFETUL MAHOMED

       Profetul Mahomed s-a nascut in Mekka, tatal sau se ocupa cu manatul camilelor. {i-a pierdut parintii inca de foarte tanar si a fost crescut de un unchi. Pana la varsta de 25 de ani calatorea ca negustor cu caravanele, pana cand a luat-o de sotie pe stapana sa, ajunsa deja de doua ori vaduva, pe Hadidja. Umbla mult singur prin munti si cu putin timp dupa casatorie a avut parte de o intamplare ciudata. A avut viziuni in care vorbea cu arhanghelul Gabriel, notand in versuri instructiunile acestuia. Aceste scrieri constituie prima parte a cartii sfinte a islamismului, Coranul. Aceasta carte cuprinde in final cele 114 precepte pe care le-a primit profetul timp de 22 de ani.

       Intre timp Mahomed a inceput sa predice, propovaduind ca spre mantuire exista doar un singur drum, supunerea totala a Dumnezeului atotputernic.

       Cuvantul „islam” in araba are chiar aceasta semnificatie, devenind numele acestei religii noi. Adeptii sai era numiti musulmani, adica supusi, ingaduitori. Mahomed a infiintat o comunitate religioasa din putinii discipoli si membrii familiei sale, dar aceasta nu a devenit populara in oras. Bunastarea orasului se datora mai ale pelerinilor care veneau la piatra Kaba, sanctuar dedicat unui numar de circa 360 de zei si spirite diferite, sa se inchine acestora. Insa noul profet a declarat ca orice zeu sau spirit este fals, iar situatia a devenit asa de periculoasa incat in 622 Mahomed si putinii sai discipoli au trebuit sa paraseasca orasul. Aceasta fuga se numeste Hegina (Hidjra) si se considera punctul de origine al perioadei islamismului.

       Mahomed si-a gasit adapost in orasul apropiat Medina, unde a devenit un om important, fiind judecator si unde si-a gasit noi discipoli. A fost recunoscut drept Profetul lui Allah si conducator al celor din oras in numereoasele campanii militare impotriva celor din Mekka. Cand s-a predat Mekka, in anul 630, Mahomed a devenit domnitorul orasului unde s-a nascut, a distru cei 360 de idoli si a oferit sanctuarul lui Kaba lui Allah.

PROBLEMA SUCCESIUNII    

       Pana la moartea profetului survenita in 632, aproape toata peninsula arabica se inchinase islamismului. Deoarece Mahomed nu a desemnat un succesor, au aparut conflicte intre rude, iar izbucnirea revoltelor, rascoalelor si a razboaielor civile au tulburat linistea peninsulei. Acestea au luat sfarsit printr-o intelegere intre adeptii profetului. Un calif (descipot, adept) a preluat succesiunea si arabii au inceput cuceririle. Triburile care se luptau nu demult intre ele, s-au unit acum sub drapelul Islamului, dand astfel multa bataie de cap celor doua super-puteri care stapaneau Orientul Mijlociu, Imperiul Bizantin crestin cu limba de stat greaca si Persia, care urma zoroastrianismul, care se afla pe teritoriul Iran-ului de azi si in care domne dinastia Sasanida.

                            R~SP@NDIREA ISLAMULUI

       Primul pas in expansiune in afara Arabiei a avut loc in timpul domniei Califului Abu Bahr (632 – 634), dar adevarata perioada a cuceririlor a fost perioada califatului lui Omar (634 – 644). In anul 635 a fost cucetit Damascul, iar in anul urmator marele conducator arab Halidibn-al-Valid a nimicit oaste bizantina in lupta de la Iarmuc si a alungat-o in Siria. Au invadat si Mesopotamia, care se afla sub dominatia persiei, iar din 642 au cotropit si Persia. In acelasi an, prin cucerirea Alexandriei,  s-a predat si Egiptul, acesta fiind mai departe un camp de plecare pentru campaniile duse pana in Africa de Nord. In acest timp, in Imperiul Islamic, slabit de luptele intre triburi, care au unit diferite natii si regiuni au aparut tensiuni. Al treilea calif, Ozman (644 – 656 ) a fost ucis, succesorul lui a devenit varul si succesorul lui Mahomed, Ali. {i sub domnia lui (656 – 661) s-au continuat miscarile religioase si tulburarile dintre triburi care au condus pana la urma la razboaie, lupte si la uciderea lui Ali. Discipoli lui nu au vrut sa se supuna califului succesor Muavia si si-au proclamat autonomia. Astfel a avut loc despartirea definitiva dintre sunnitii majoritari si {iitii minoritari. Cu toate ca in anumite perioade din istoria islamului mai apar din cand in cand anumite secte, contradictia sunnism – siism este si in prezent o ruptura fundamentala.

       Moarte lui Ali a pus capat perioadei califatului „clasic” sau ortodox. Sub domnia lui Muavia (661 – 680) califul a devenit un conducator asemanator regelui, care domne in capitala Siriei, Damasc. Titlul era mostenit de fiul sau sau de o ruda foarte apropiata, iar domnia era exercitata cu ajutorul unei structuri sociale centralizate, aceasta nefiind o caracterstica a statelor arabe.



                                      

SINGURUL STAT

Muavia a infiintat pina la urma prima dinastie a califilor, dar puterea lor s-a cristalizat doar dupa ce califul Abdal-Malik (685-705) a iesit victorios din razboiul intern de 30 de ani. Cu instaurarea ordinii s-a continuat expansiunea islamismului.

Fortele musulmane au patruns pana in Taskent, cucerind Sindul si o parte din Pandjab, teritoriul Pakistanului din prezent. In vest au cucerit coasta Africii de Nord si prin stramtoarea Gibraltar au patruns pana in Spania. In 718 Pireneii si au patruns pana in partea centrala a Frantei. Au fost opriti de francezi langa Tours in 732, acestia punand capat altor eventuale cuceriri in Europa.

Sub domnia dinastiei Omaiad, Imperiul Islamic, care putea face comert nestingherit din Spania pana in India, si-a trait cea mai mareata perioada. Contrar altor popoare cuceritoare, arabii invatau cu placere de la alte natii, adoptand modalitatea de conducere a statului, organizarea armatei si navigatiei maritima bizantina si persiana. Au preluat si din stiinta si arta adversarilor infranti.

De obicei musulmanii au fost tolerati fata de credinciosii care nu eram musulmani, mai ales cu „Popoarele Cartii” care erau crestini si evrei, cu traditii biblice asemanatoare lor. Din punctul de vedere al Islamului, Avram si Moise au fost profeti adevarati, a caror opera a fost dusa la capat de Mahomed. Musulmanii erau scutiti de taxe, spre deosebire de cei nemulsulmani. Aceasta dispozitie a constituit o motivatie pe o perioada lunga pentru multi ani de a se converti la islamism. Deoarece traducerea Coranului in alte limbi a fost interzisa, noii adepti au invatat repede araba, astfel ca popoarele cucerite au fost asimilate mai usor. Cand aceasta s-a realizat, un arab insemna un om care vorbea aceasta limba si marea parte a lumii islamice a ajuns sa aiba religie, limba si cultura comuna.

Insa tocmai aceasta toleranta a cauzat caderea dinastiei Omaiada. Deoarece dinastia nu s-a ocupat destul de convertirea celor care nu erau musulmani, nemultumirea crestea in randurile supusilor.

Din cauza nemultumirilor religioase si a supararii arabilor care traiau in Iran si Mesopotamia, deoarece erau condusi din Damasc, a izbucnit o revolta in 747, al carei conducator a fost descendentul profetului Abdul – Abbas. In 3 ani a spulberat puterea omaidienilor si a sters fara mila orice urma a lor de pe pamant. Doar o singura personalitate a familiei a scapat, Abdar – Rahman, care s-a refugiat in Spania si a intemeiat o dinasie autonoma care a dainuit aproape 300 de ani.

Dinastia Abbasida a privat Damascul de rangul de capitala si a infiintat o alta capitala in Mesopotamia, Bagdad, care in scurt timp a devenit un oras cu un milion de locuitaori. Centru califului Abbasida a devenit regiunea estica, mai bogata, unde exista o puternica influenta personala. In aceasta perioada s-a pus accentul pe convertirea la islamism si adoptarea limbii arabe, religia islamica devenind mai puternica. Pana la urma doar Iranul a pastrat limba originala, limba persana, si identitatea culturala, desi s-a convertit la islamism.

CULTURA   INFLORITOARE

Islamismul a pasit intr-o noua etapa, in care nu doar a preluat din alte culturii, ci si-a creat mareata sa cultura individuala. Califul Al–Mansur a intemeiat „Palatul cunoasterii”, unde savantii traduceau operele filozofilor greci antici, studiau practica medicala antica, invatau matematica indiana, - o parte a acesteia sunt numerele „arabe” folosite si in prezent. Ganditorul arab Ibn–Sina a devenit cunoscut in Europa sub numele de Avicenna, filozof si medic de mare prestigiu.

Matematicianul Al-Hvarzimi a fost pionierul algebrei (termen arab), pe cand persanul Omar Hajjam a fost in acelasi timp matematician, astrolog si poet.

Literatura si artele infloreau. Din pamant s-au inaltat moschee, avand  cupole stralucitoare, palate minunate, cu peretii impodobiti cu materiale ceramice colorate. Olaritu si prelucrarea metalelor au ajuns la nivel inalt. In arabescurile folosite pentru infrumusetare se impleteau motivele care reproduceau anumite forme de plante si motive abstracte cu linia elegante a scrierii cursive arabe.





Universul poeziei islamice a fost imbogatit de povesti populare originare din Asia, colectia clasica de renume universal fiind „O mie si una  de nopti”.

{tiinta si cultura islamica au intrecut in cateva secole tot ce cunoscuse Europa crestina. Vestul a preluat multe din sursele arabe in domeniile stiintelor, filozofiei, matematicii si medicinei. (Chiar si metoda fabricarii hartiei inventata de chinezi, a fost aflata de europeni tot cu ajutorul arabilor).

Cultura islamica inflorea, dar dupa nici un secol de dominare a dinastiei Abbasida califatul urias si greu de guvernat a inceput sa decada, sfaramandu-se in bucati. Deoarece in noua capitala, Ciaro, dinastia Fatimida  (909–1171), nu putea controla eficient teritoriile nord africane, le-a pierdut.

CUCERIRILE TURCE{TI

Califatul era cel mai amenintat de la Est. Puterea politica a Iranului a crescut, califii Abbasida au devenit marionetele domnitorilor persani. Situatia s-a schimbat si mai mult, cand turcii, proveniti din Asia Centrala au preluat puterea peste o mare parte a lumii islamice, si o exercitau in numele califilor Abbasida - cel mai mare conducator al lor fiind devenit sultan(cuvantul sultan inseamna :barbatul detinator de putere). Turcii au fost luptatori talentati, si astfel l-au fortat pe imparatul bizantin sa ceara ajutorul cavalerilordin Europa de Vest.

Unitatea sub domnia turceasca a fost la fel de scurta ca si in timpul domnitorilor Abbasida,in secolul al XII-lea.Orientul s-a impartit in sultanate autonome. Istambulul insa s-a dovedit a fi suficient de puternic pentru a rezista si a riposta la cruciade. La fel ca si mai devreme, noua si principala amenitare venea tot de la Rasarit. Hoardele de tatari au pus capat califatului Abbasida prin jefuirea Bagdadului si au inceput un nou capitol in istoria islamismului.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani