|
MODIFICARI DE STRUCTURA SI CONSISTENTA A GINGIILORUNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE „GR. T. POPA”- IASI FACULTATEA DE MEDICINA STOMATOLOGICA DISCIPLINA DE SEMIOLOGIE STOMATOLOGICA
MODIFICARI DE STRUCTURA SI CONSISTENTA A GINGIILOR
Prof. Dr. URSACHE MARIA Asist. Dr. MONICA SCUTARIU
MODIFICARI DE STRUCTURA SI CONSISTENTA A GINGIILOR
Gingia (parodontiul de invelis) Gingia este unul din tesuturile care acopera cavitatea bucala; ea incepe la linia muco-gingivala si acopera procesele alveolare in jurul partilor cervicale ale dintelui. Rolul sau este de a furniza un atasament epitelial organic si de a acoperi partea coronara a dintelui. Gingia poate fi impartita in trei zone adiacente:
Aspecte clinice ale gingiei sanatoase. Culoarea gingiei sanatoase este roz-coral, uniform de la gingia atasata pana la creasta gingiei marginale. Variaza totusi considerabil in functie de cantitatea de melanina din tesuturi, de grosimea epiteliului, de gradul de keratinizare si de vascularizatia tesutului conjunctiv. Adesea este albastru inchis sau bruna la indivizii cu pielea inchisa. Culoarea gingiei este mai palida, chiar usor albicioasa in zonele de hiperkeratoza, de reactie fata de impactul alimentar traumatizant. Aspectul suprafetei gingivale este granitat sau de coaja de portocala datorita unor fascicole de benzi de colagen cu directie perpendiculara intre mucoasa si periost. Consistenta este ferma, in special in zona de gingie fixa si prezinta un aspect usor mai lax cu depresionare la comprimare cu sonda boanta, la nivelul marginii si varful papilelor. Modificarile care apar la nivelul gingiei, parodontiului ca si principala cauza a acestor boli (placa bacteriana) pot fi evaluate si cuantificate prin folosirea indicilor. Indicii sunt expresii numence ale diagnosticelor definite in urma anumitor criterii. Prezenta si/sau severitatea patologiei sunt exprimate prin evaluarea unor valori numerice. Indici de inflamatie gingivala Printre indicii de inflamatie gingivala cei mai folositi sunt:
Indicii gingivali sunt in raport cu semnele clinice ale inflamatiei gingivale cum ar fi: modificarile de culoare, de volum, de textura si consistenta ale gingiei sau tendinta la sangerare. Indicele gingival (GI) a lui Löe si Silness (1963) Se divizeaza circumferinta gingiei marginale in patru zone (V, M, L, D), se maseaza usor cu sonda parodontala gingia si se noteaza pentru fiecare fata valori de la 0 la 3 in felul urmator: 0 = gingie normala 1 = inflamatie usoara, modificare discreta a culorii si texturii (usor edem) fara sangerare la atingere cu sonda 2 = inflamatie moderata, eritem, edem ce da aspect lucios gingiei, sangerare la presiunea cu sonda 3 = inflamatie severa, roseata si edem marcat, tendinta la hemoragii spontane, unele ulceratii Indicele de sangerare papilara (PBI)- Papilar Bleeding Index. Acesta este un indicator sensibil al severitatii inflamatiei gingivale la pacientii individuali. 0 = aspect normal, fara sangerare la sondare 1 = sangerare punctiforma, 20-30 secunde dupa sondare se observa un singur punct de sangerare 2 = linie/puncte, se observa o linie fina de sangerare sau mai multe puncte de sangerare la marginea gingivala 3 = triunghi - triunghiul interdentar devine sangerand, in diferite grade 4 = picatura - sangerare in masa, imediat dupa sondare sangele curge in zona interdentara, acoperind portiuni de dinte sau gingie Indicele de sangerare gingivala (SBI) - Sulcular Bleeding Index Se utilizeaza sonda parodontala cu care se ating zonele marginale (M) si papilare (P), cu intensitati crescute, utilizand valorile urmatoare: 0 = aspect normal, fara modificari ale unitatilor papilare (P) si marginale (M) fara sangerare la sondare 1 = fara modificari aparente ale zonelor papilare (P) si marginale (M), dar la sondajul usor se produce sangerare 2 = sangerare la sondaj si modificari de culoare ale zonei papilare (P) si marginale (M) 3 = sangerare, modificari de culoare si usor edem 4 = sangerare provocata si spontana, modificari de culoare, edem pronuntat 5 = sangerare provocata si spontana, modificari de culoare, edem important, asociat sau nu cu ulceratii Gradul III Gradul II Gradul 0
subiacent, absenta modificarii de volum
1.crestere usoara marcata prin marirea densitatii gingiei, aspect granular marcat 2.varful papilei rotunjit 3.adancime la sondare < 3 mm Gradul I 1.hipercrestere moderata manifes-tata prin cresterea dimensiunii papilei si/sau margini gingivale rulate 2.conturul marginii gingivale este inca concav sau drept 3.largirea gingiei in sens V-O pana la 2 mm masurata de la varful papilei in afara 4.adancimea la sondare < 6 mm 5.papila este oarecum detasabila
Gradul IV
Gingivitele Gingivita (inflamatia gingiei) este forma cea mai comuna de boala gingivala. Inflamatia este aproape intotdeanuna prezenta in toate formele de boala gingivala, deoarece placa bacteriana care produce inflamatia si factorii de irirtatia care favorizeaza acumularea de placa sunt regasiti frecvent im mediul gingival. Pentru evaluarea aspectelor clinice ale gingivitei trebuie urmarite modificarile de culoare, dimensiune, forma, consistenta, textura, pozitie, usurinta si severitatea sangerarii cat si durerea.
Sangerarea gingivala este, alaturi de cresterea productiei de fluid gingival un simptom precoce de inflamatie gingjvala, si variaza in ceea ce priveste severitatea, durata si usurita cu care este provocata. Sangerarea la sondare apare inaintea modificarilor de culoare sau a altor semne vizibile de infiamatie, este usor detectabila clinic si prin urrnare are o importanta deosebita pentru diagnosticul precoce si prevenirea unei gingivite mai avansate. In concluzie, putem spune ca din punct de vedere clinic, gingivitele se manifesta prin:
Gingivita poate reprezenta o situatie clinica stabila. Dupa indepartarea placii apare restabilirea starii de sanatate si consolidarea tisulara. Gingivita se poate transforma in parodontita. Netratata, poate persista, timp de multi ani, cu intensitati diferite (Listgarten, 1985), tratata, gingivita este complet reversibila.
BIBLIOGRAFIE
|
