Logo referatele carte



CARDIOPATIA ISCHEMICA DUREROASA - Angina Pectorala,Infarctul Miocardic



CARDIOPATIA ISCHEMICA DUREROASA

 

CARDIOPATIA ISCHEMICA DUREROASA (CI)

          Date Generale

Ø    Definitie (O.M.S. – 1951) : “CI este afectiunea cardiaca acuta sau cronica care

rezulta din reducerea sau intreruperea aportului sanguin la miocard, in asociere cu procese patologice in sistemul coronarian.

Ø    Clasificarea CI adoptata de O.M.S. este urmatoarea :

1)    CI dureroasa, care cuprinde : - angina pectorala;

  - infarctul miocardic;

                                          - sindromul intermediar;

2) CI nedureroasa.

Etiopatogeneza

          In 90 – 95 % din cazuri CI este datorata aterosclerozei coronarelor.

          Factorii de risc aterogen : hiperlipoproteinemia ( in particular, hipercolesterolemia), HTA, fumatul, sedentarismul, obezitatea, diabetul zaharat, stress-ul.

Angina Pectorala (A.P.)

          Clasificarea

          O.M.S. (1979) distinge doua categorii :

           I.     A.P. instabila

        II.     A.P. stabila : 1) tipica (de efort) si 2) atipica.

A.P. tipica, de efort, este forma CI care se manifesta prin crize repetate

dureroase de tip anginos, aparute la efort sau in alte conditii de suprasolicitare a cordului.

          Patofiziologia durerii anginoase. La bolnavii cu A.P., aportul de O2 (sange) scade, ca urmare a reducerii debitului (fluxului) coronarian. Consecinta va fi o

insuficienta coronariana, adica un dezechilibru intre necesitatea in O2 si aportul in O2 (intre cerere si oferta), cu vicierea metabolismului cardiac (devine anaerob), care determina :

1.    producerea locala de metaboliti patologici (catecolamine, kinine, histamina,

endorfine, etc.);

2.    acumularea de acid lactic.

Caracterele durerii anginoase.

1.    Sediul : - tipic – retrosternal, in jumatatea inferioara a sternului si putin la

stanga, sau precordial, pe o suprafata mare, indicata de bolnav cu intreaga palma (nu cu degetul);

   - atipic – epigastrul superior, axila stanga, manubriul sternal

si in zonele de iradiere ale durerii.

2.    Iradierea : - tipica – umarul stang,marginea cubitala a bratului, antebratului,

palmei si ultimelor doua degete de la membrul superior stang;

        - atipica – omoplati si regiunea interscapulovertebrala,

epigastru, mandibula, ureche, baza gatului, ceafa.

3.    Intensitatea si calitatea (tipul) : este slaba, are caracter constrictiv (gheara,

menghina”, “greutate), insotita de anxietate, spaima, neliniste sau chiar de senzatie de moarte iminenta.

4.    Durata este scurta, obisnuit 2 – 5 minute (rar pana la 10 – 15 minute); dupa

instalarea relativ brusca, se mentine in platou cu aceeasi intensitate.

5.    Frecventa acceselor este variabila : unul sau mai multe pe zi, unul la cateva

zile, saptamani sau chiar luni.

6.    Factorii de declansare : a) efortul fizic, digestiv, de defecare, mictiune si cel

sexual; b) emotiile; c) frigul, vantul, umezeala si caldura excesiva; d) fumatul;

e) tahicardia (de orice natura); f) cresterile bruste ale TA; g) hipoglicemia.

7.    Conditiile de disparitie : a) repausul fizic – aparitia durerii determina,

instinctiv, bolnavul sa se opreasca din mers sau lucru (spectator de vitrina), ceea ce face ca durerea sa cedeze; b) nitroglicerina – o tableta luata sublingual suprima durerea aproape instantaneu (30 – 90 secunde).

8.    Caracterele negative : durerea nu este pulsatila sau oscilanta, nu este

influentata de miscarile respiratorii, nu se accentueaza la palparea (presiunea) regiunii dureroase si nu se insoteste de palpitatii.

          Examenul obiectiv al cordului este normal in timpul crizei cat si in afara ei :

inima asista impasibila la criza.

          ECG : a) in repaus este normala la jumatate din bolnavi; la restul bolnavilor modifica segmentul ST si unda T (reducerea amplitudinii, aplatizare sau negativare in DI , aVL si precordialele stangi); b) in timpul accesului : modificari ale segmentului ST si undei T la aproape 3 / 4 din bolnavi; c) probele de provocare : este pozitiv daca apare subdenivelarea segmentului ST si turtirea undei T.

          Formele atipice de A.P. stabila

1.    Angina pectorala de decubit (nocturna, de repaus, posturala) se

caracterizeaza prin aparitia durerii in repaus, in pozitie culcata si disparitia ei in pozitie sezanda sau in picioare;

2.    Angina pectorala intricata : se asociaza cu dureri toracice de alta natura

(spondiloza cervico-dorsala, litiaza biliara, ulcer duodenal, etc.);

3.    Angina pectorala tip Prinzmetal : clinic – accesele dureroase survin in repaus,

aproape exclusiv nocturn, adesea spre dimineata, la aceeasi ora (angina cu orar fix), au intensitate mare si durata mai lunga (10 – 30 minute).

Infarctul Miocardic (I.M.)

          Generalitati

          I.M. este expresia necrozei acute de origine ischemica a unei portiuni din miocard.

          Simptomatologie

1.    Durerea de tip anginos are sediul si iradierea asemanatoare cu cele din A.P.

Intensitatea este foarte mare (lovitura de pumnal, sfasiere – una din cele mai mari dureri din patologia clinica).

          Durata durerii este de minute, ore si chiar 1 – 2 zile; in general depaseste 30 de minute, reprezentand principalul caracter diferential cu A.P.

          Conditii de aparitie : durerea apare, obisnuit, in repaus, in timpul somnului si mai rar, la efort sau in conditii de suprasolicitare a inimii (emotii, masa copioasa).

          Conditii de disparitie : durerea nu cedeaza la trinitrina si nici la repaus; obisnuit, cedeaza la opiacee (morfina, mialgin).

2.    Simptomele asociate pot fi digestive (greturi, varsaturi, meteorism abdominal),

simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un caz la altul (transpiratii reci, ameteli, paloare, tahicardie, scaderea TA, agitatie psihomotorie), si febra moderata sau stare subfebrila.

3.    Examenul cordului evidentiaza : tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace,

diverse tulburari de ritm, zgomot de galop, suflu sistolic la varf, frecatura pericardica (la 12 – 24 ore de la debut).

          Investigatii paraclinice

1)    Sindromul biologic : a) cresterea titrului seric al enzimelor TGO. LDH si

CPK; b) VSH accelerata; c) leucocitoza cu netrofilie; d) hiperglicemir si glicozurie tranzitorie; e) cresterea fibrinogenului plasmatic; f) cresterea concentratiei serice a proteinei C reactive. 2) ECG.

          Complicatii

1)    Precoce : a) socul cardiogen; b) ruptura inimii; c) I.C. acuta de tip

ventricular stang (EPA) sau globala; d) tulburari de ritm de conducere; moartea subita se produce prin fibrilatie ventriculara; e) accidente tromboembolice (cerebrale, renale, pulmonare); f) pneumonie si bronhopneumonie.

2)    Tardive : a) anevrismul cardiac; b) tulburarile de ritm; c) sindromul

postinafarct (Dressler); d) sindromul umar-brat (periartrita umarului stang).

BIBLIOGRAFIE

1) Stanciu, C. – Semiologie Medicala de Baza , vol. 1, Editura Junimea, 1991.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani