INTRODUCERE

In ultimii 20 de ani s-au inregistrat schimbari importante in ceea ce priveste aparitia si evolutia proceselor carioase.

Prezentarea de fata aduce in discutie o serie de date stiintifice referitoare la variatii factori implicati in aparitia proceselor carioase. Explica relatia dintre dulciuri, dieta si carii, asa cum este ea vazuta din perspectiva noilor descoperiri.

BAZA CUNOSTINTELOR ACTUALE

De-a lungul timpului, caria dentara a fost atribuita mai multor factori. Sirieni credeau ca este cauzata de asa numitii "virmii dentari". In secolele al-18-lea si al-19-lea se credea ca ele sunt apar din inauntrul dintilor.

In 1950 s-a demonstrat clar, prin studii efectuate pe animale, ca aparitia procesulului carios este datorat este datorata bacteriilor si ca in lipsa acestora caria dentara nu apara. indiferent de tipul hranei ingerate. Sobolanii fara bacterii orale nu au facut carii desii hrana lor continea zaharoza, in timp ce sobolanii cu bacterii orale au fact carii, primind acelasi tip de hrana.
Este bine stiut ca in cavitatea orala a fiecarei persoane se afla cca. 60-70 de specii bacteriene; numarul lor precum si raportul dintre aceste difera de la un individ la altul. In timp bacteriile secreta un material lipicios care are propietati adezive, acest lucru se poate intampla chiar in 48 de ore. Coloniile bacteriene impreuna cu secretiile lor lipicioase poarta numele de "placa bacteriana".

Dintre multele specii bacteriene, cateva, printre care - Streptococcus mutans si Lactobacillus, sunt considerate a fi cel mai adesea implicate in formarea placii bacteriene. Aceste bacterii pot fii transmise de la o persoana la alta la fel ca orice alta boala.

Cercetarile au aratat ca becteriile se hranesc cu zaharurile prezente in hrana si produc acizi, produsii lor de metabolism. Acesti acizi dizolva smaltul dentar si pornesc evolutia procesului carios. Viteza cu care se dezvolta procese carioase difera de la o persoana la alta, depinzand de mai multi factori. 35432djj28bkp5n

ROLUL ALIMENTELOR SI AL BAUTURILOR

Dieta omului contine un grup de baza de 5 principii nutritive - carbohidrati, lipide, proteine, vitamine si minerale. Acestea impreuna cu apa, sunt esentiale pentru viata. In plus, fibrele alimentare sunt considerate a fii foarte importante pentru o stare de sanatate buna. Bacteriile implicate in procesele carioase se hranesc cu carbohidrati.

Carbohidratii:

Carbohidratii sunt o sursa de energie si sunt in general clasificati in doua categorii distincte - zaharuri si amidn. "Carbohidratii fermentabili" se refera la orice carbohidrat care poate fi digerat de bacteriile orale.

Cele mai cunoscute zaharuri sunt cele simple: zaharoza (de culoare alba sau maronie extrasa di sfecla de zahar si in trestia de zahar), fructoza (care se gaseste in miere si fructe), glucoza (care se gaseste in cantitati mici in fructe si legume, precum si in miere) si lactoza (care se gaseste in lapte).

Fibrele sunt o combinatie complexa formate din molecule de glucoza. Ele se gasesc in paine, cartofi, orez sau alte alimente care au la baza grane. Procesul de digestie pentru toate fibrele care au trecut prin procesul de gatire, incepe la nivelul cavitatii bucale. Amilaza - o enzima care se gaseste in saliva - incepe prin a rupe in mai multe parti zaharurile simple, punand in libertate glucoza. Restul moleculei este rupta in saharuri simple la nivelul intestinului subtire. Din moment ce toate zaharurile simple pot fi repede transformate in acizi de bacteriile de la nivelul cavitatii bucale, se intelege ca aproape toate alimentele si bauturile care contin carbohidrati fermentabili, sunt o sursa de hrana pentru bacterii, care pun in libertate acizi, implicati in procesul carios.

Desii produsele lactate contin predominent lactoza, mai contin si proteine, calciu si fosfor care neutralizeaza aciditatea.

 BAZA ALIMENTATIEI SANATOASE jk432d5328bkkp

In vest, baza dietei, s-a modificat radical in ultimii cativa ani. Cresterea numarului femeilor care muncesc in afara gospodariei proprii a dus la schimbarea notiunii de "masa de familie", fiind mult mai actual termenul de "confort", adica prepararea mancarii intr-un mod mult mai facil si mai rapid. Multe dintre mese sunt servite in afara casei. In general oamenii mananca mai frecvent si termenul de "gustare" este tot mai frecvent intalnit.

Exista o parere unanim acceptata printre specialisti ca consumul frecvent de carbohidrati, prin alimente si bauturi contribuie la devoltarea cariilor.

Experimentul clasic, pentru oameni, prin care s-a examinat rolul frecventei meselor in aparitia cariilor, a fost testul Vipehlom. Acest studiu a fost efectuat in Suedia in anul 1954, si el nu ar putea fi repetat astazi din mtive etice. Pacientii au fost hraniti cu zaharuri, in diferite forme, la masa si intre mese. S-a observat ca in cazurile in care zaharul era mancat mai frecvent intre mese, numarul proceselor carioase aparute a fost mai mare decat in cazurile in care zaharul era mancat doar la mese.

Cu cat alimentele si bauturile sunt consumate mai frecvent cu atat creste riscul de aparitie a proceselor carioase. Este destul de greu de apreciat cat de des este bine sa mancam pe zi, atata timp cat sunt implicati foarte multi factori; timpul cat alimentele si bauturile sau in cavitatea bucala este aproape egal cu timpul dintre mese.

Date actuale arata ca este bine a nu manca mai mult de 6 ori pe zi, atitudine asociata cu folosirea de paste de dinti fluorurate.

RETENTIA ALIMENTELOR IN CAVITATEA BUCALA

Viteza cu care un aliment sau o bautura strabate cavitatea bucala a fost asociata cu potentialul cariogen: o perioada mai mare de pasaj la nivelul cavitatii bucale este asociata cu un potential cariogen mai mare. Testele au aratat, contrar parerilor existente, ca alimentele lipicioase, cum ar fi caramelele si prajiturile, tind sa paraseasca cavitatea bucala mai repede decat decat alte alimenete, care nu sunt in general considerate lipicioase, cum ar fi painea sau stafide. Caracteristica de lipicios este diferita in cavitatea bucala fata de senzatia tactila.

Bacteriile din placa dentara au nevoie de o cantitate minuscula de carbohidrati pentru a produce acizi. Tabelul prezentat, arata cum ca stafidele, biscuitii sau chiar painea alba, care stau in cavitatea bucala in cantitate suficient de mare pentru a produce acizi, pentru un timp egal sau chiar mai mare decat ciocolata cu lapte sau caramelele, devin mai lipicioase decat acestea. Aceasta din cauza ca ciocolata sau caramelele contin zaharuri solubile si sunt mai repede indepartate de saliva decat alte alimente, cum ar fi painea, care nu este usor indepartata de saliva si in felul acesta adera pentru o perioada mai lunga de dinti

Deasemenea, multe dulciuri sunt percepute ca fiind lipicioase, desii ele nu au un potential mai mare de a genera procesul carosios decat alte alimente percepute ca fiind mai putin lipicioase.

Mai mult decat atat, studii prin care s-a masurat pH-ul placii dentare bacteriene au aratat ca bautiru care dau senzatia ca parasesc repede cavitatea bucala, mentin un nivel al pH-ului, asemanator cu al multor alimente solide, pentru o perioada indelungata de timp. Asta, din cauza faptului ca doar o cantitate mica de carbohidrati (mai mica de 0,5%) este necesara pentru a declansa reactia; odata declansata aceasta reactie, ea va avea o evolutie rapida.


Perceptia consumului de alimente lipicioase comparata cu retentia reala :

 
FACTORII CARIOSTATICI

Unele alimente contin o serie de elemente care ajta la protejarea dintilor in fata cariilor. Acesti componenti cariostatici actioneaza in moduri diferite. De exemplu pot actiona ca un sistem tampon neutralizand pH-ul placii bacteriene, ajuta la procesul de remineralizare, ori au o actiune inhibitorie asupra baceriilor din placa dentara.

Cocca din ciocolata este un element cariostatic care inhiba becteriile orale. Alte alimente care contin diferite componente cariostatice sunt: branza (cazeina - o proteina), cereal si lapte (proteine, calciu si fosfor). Existenta propietatilor cariostatice ale componentilor ciocolatei arata complexitatea relatiei dintre alimente si carii.

ROLUL SALIVEI

Saliva are un rol esential in protectia contra cariilor. Desii mecanismul sau actiune nu este complet elucidat, este evident ca constituentii salivari mentin si influenteaza reparatia smaltului dentar, intarzie cresterea si inmultirea bacteriilor si ajuta la eliminatrea resturilor alimentare.


O descoperire importanta fecuta in ultimii ani a fost aceea ca, departe de a fii o structura inactiva in cavitatea bucala, smaltul de la suprafata dintilor sufera un proces continuu de dizolvare (demineralizare) si de reformare (remineralizare). Mineralele din saliva au un rol important in acest proces.

In contact cu dintii saliva elibereaza doua minerale (fosfor si calciu). Acestea iau parte la un proces de reparatia a smaltului (remineralizare). Remineralizarea poate chiar sa indeparteze etele albe cretoase de la nivelul dintilor, care sun tsemne ale unei carii incipiente.

In plus, saliva contine o serie de substante care actioneaza ca sisteme tampon. Aceste sisteme neutralizeaza aciditatea produsa de bacterii, reducand nivelul aciditatii de la nivelul intregii cavitati bucale si in special de la nivelul suprafetelor dentare.

Un alt rol major pe care il joace saqliava este acela de a indeparta resturile alimentare. Fluxul secretiei salivare, care variaza de la o persoana la alta, influenteaza timpul cat alimentele si acizii stau in contact cu suprafetele dentare. Aceasta, in schimb, va influenta procesele de mineralizare si demineralizare.

Unii oameni sufera de un flux salivar mai scazut decat in mod normal - xerostomia - ca rezultat al unui afectiuni, al unei terapii medicamentoase sau al unei radioterapii. Acestea adese cresc nivelul cariilor. Fluxul salivar este crescut de masticatie; alimentele difera intre ele in ceea ce priveste capacitatea de a stimula fluxul salivar.

Toata lumea "sufera" de uscaciunea cavitatii bucale in timpul somnului. In acest timp rata de curatire ("clearance") a cavitatii bucale este foarte scazuta. De aceea este foarte importanta spalarea dintilor inainte de culcare si evitarea ingestiei alimentare dupa aceasta.

DIETA SI CARIILE

Am vazut ca toate alimentele si bauturile contin carbohidrati care sunt folositi de placa dentara bacteriana pentru a produce acizi, implicati apoi in aparitia si evolutia procesului carios. In continuare vom lua in considerare rolul pe care il are in practica procesul carios.

Contrar, unei conceptii des intalnite, astazi se stie ca nu exista nici o corelatie, sau cel mult una mica, intre zaharul consumat si nivelul cariilor. Studii efectuate in cateva tari au aratat ca nu s-a inregistrat un declin semnificativ al cariilor odata cu schimbarea semnificativa a dietei, desii zaharurile raman un factor de risc major pentru persoanele susceptibile la carie.

In Suedia, intre anii 1960 si 1985 consumul total de zaharuri si dulciuri a ramas relativ constant. Consumul de zaharuri - include alimente si bauturi foarte frecvent folosite. Incidenta cariei dentare la copii sub 7 anii a scazut cu 1,6% intre anii 1960 si 1973, iar intre anii 1973 si 1985 numarul persoanelor cu carii, avand varste cuprinse intre 7 si 16 ani, a scazut cu 23,1%.

In Norvegia situatie este asemanatoare. Intre anii 1970 si 1984 consumul de zaharuri a ramas constant in timp ce consumul de dulciuri si bauturi a crescut. In ciuda acestei situatii, incidenta cariei dentare a scazut sub limita impusa de catre OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), datorita introducerii in practica curenta a pastelor de dinti fluorurate, incepand cu 1971.
Aceste rezultate contrazic asteptarile conform carora cresterea consumului de zaharuri avea sa duca la o crestere a incidentei cariei dentare.
In Marea Britanie, studii efectuate pe copii de varsta scolara, au scosa ivealao incidenta de doar 2%. Deasemena in SUA, cercetarile au aratat ca in prezenta pastelor de dinti fluorurate, ingestia de zaharuri, si de alimente in general, a avut un impact relativ minor in ce priveste incidenta cariei dentare.
Studii mai vechi, arata ca de fapt exista o legatura intre dieta si numarul cariilor. Totusi este important de retinut faptul ca aceste studii au fost efectuate inainte ca pastele de dinti pe baza de fluoruri sa fie larg raspandite. Astazi, asa cum am vazut deja, in masura in care raspandirea pastelor de dinti fluorurate este foarte mare, dieta este mai putin importanta in ce priveste incidenta cariilor dentare.
Multi oameni cred, inca, ca consumul de dulciuri le creste riscul de aparitie a cariilor dentare.
Multe din criticile aduse consumului de dulciuri sunt datorate mai degraba frecventei consumului acestora. Totusi, la o privire mai atenta asupra consumului de dulciuri, aceste critici sunt nefondate. De exemplu, in Marea Britanie un studiu in ce priveste media consumului de dulciuri a aratat ca alimentele si bauturile sun comsumate in medie de 6,5 ori pe zi.

CONCLUZII

In toate domeniile stiintei este intotdeauna cate ceva nou de invatat: cariologia nu face exceptie de la aceasta regula. In ultimii ani s-au aflat multe lucruri noi care au ajutat oamenii de stiinta sa lupte impotriva acestei afectiuni dentare.

Caria este o afectiune multifactoriala, care necesita existenta unui teren susceptibil, existenta bacteriilor, hrana pentru acestea si timp pentru ca procesul carios sa se apara. Inlaturarea unuia dintre acesti factori va duce la disparitia procesului carios.

Rolul carbohidratilor in etiologia cariei dentare nu este inca bine lamurit. Este unanim acceptata, in randul comunitatii stomatologilor, ideea ca toate alimentele contin carbohidrati care pot fermenta si au potentialul de ainfluenta evolutia procesului carios. De exemplu, in 1989 intr-o conferinta europeana s-a adoptat aceasta pozitie si la aceiasi concluzie a ajuns si Federatia Dentara Internationala.

Desii, rolul alimentatiei in etiologia cariei dentare s-a aratat a fi mic, totusi acesta nu este nesemnificativ. Persoanele care consuma frecvent carbohidrati au un risc crescut de a face carii, si deci este necesar sa isi modifice dieta si/sau sa manifeste o mai mare atentia fata de sanatatea lor orala.

Oricum, pentru marea ajoritate a oamenilor, factorul dieta este relativ, un factor relativ redus in comparatie cu importanta acordata igienei bucale, prin folosirea produsilor fluorurati. Imbinarea unei diete preferate si a unei sanatati orale bune, este posibila daca se respecta cateva reguli simple:
- spalarea dintilor de cel putin doua ori pe zi cu o pasta de dinti cu fluoruri.
- limitarea meselor la maxim 6/zi
- o dieta echilibrata

http://www.medicultau.com/boli/afectiuni-ale-dintilor/caria-dentara-afectiunile-pulpare-si-periapicale-si-complicatii.php