Logo referatele carte



Lumea Baltagului - Sadoveanu - Monografia satului descrierea satului, a caselor, a ocupatiilor, conservatorismul, psihologia oamenilor de la munte, credinte, superstitii, calendar, obiceiuri



Mihail Sadoveanu:

Lumea Baltagului

Criticii literari au considerat acest roman o parafraza moderna a baladei populare Miorita. Intr-adevar romancierul a pornit de la cunoscuta balada populara romaneasca, pe care l-a apreciat ca cea mai nobila manifestare spirituala a neamului nostru.

Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte doua balade populare romanesti Dolca si Salga. Dupa propria marturisire a autorului, la baza romanului sta si un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discutie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban si despre posibilii faptasi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente si a elaborat o constructie epica, riguroasa, plasand in centru o psihologie feminina complexa. Din balada a retinut ideea conflictuala: doi ciobani se inteleg sa-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile.

Distanta de la balada populara la roman este mare, trecand prin talentul, imaginatia, patrunzatoarea observatie sicuala si psihologica a romancierului. Mihail Sadoveanu inlatura descrierea si pune accentul pe actiune si pe psihologie. 36494joe66imt8d

Fata de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creeaza o psihologie feminina, iesita din comun, prin setea sa de dreptate si de adevar.

In fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Prin umanismul sau profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene, dar si o remarcabila creatie a literaturii romane moderne.

Firul epic central il reprezinta incercarea Vitoriei Lipan de a descoperi si de a pedepsi pe ucigasii sotului sau. Drumul ei este urmarit pe fundalul unei comunitati specifice, aceea a oamenilor de la munte cu legile, datinile, obiceiurile lor specifice. Astfel alaturi de psihologia complexa si compicata a Vitoriei Lipan, romanul se constituie intr-o monografie a satului moldovean.

Existenta Vitoriei Lipan se desfasoara pe fundalul unei existente pastorale de specific national, cu asezari sociale, economice si cu deprinderi specifice oierilor. Spatiul romanului este mioritic, cuprinzand asezarile oierilor din partea dinspre munte a Moldovei. om494j6366immt

Existenta pastoreasca este urmarita mai ales prin familia Vitoriei Lipan.

Monografia satului: descrierea satului, a caselor, a ocupatiilor, conservatorismul, psihologia oamenilor de la munte, credinte, superstitii, calendar, obiceiuri (botez, nunta, inmormantare)

Randuielile gospodaresti sunt dupa datina: barbatul cu oile, femeia cu problemele casei. Casa are ograda cu adapost pentru vite fiind construita cu toate cele de trebuinta: iei de miel in pod, faina de porumb si lemne adusa de la camp in desagi. Satul are ulicioare lungi si cotite cu carari printre gradini, are crasma si biserica.

In sat viata se desfasoara calendaristic intre plecarea turmelor la pasunta si intoarcerea lor la iernatic. Vremea este inteleasa dupa semne. In viata oierilor nimic nu iese din traditie. Obisnuinta, datina sunt singura lege. Oamenii nu stiu carte, ei se adreseaza preotului pentru citirea si scrierea scrisorilor si a actelor. Satul este izolat astfel incat oamenii abia au auzit de posta si de tren.

Mihail Sadoveanu evoca o lume arhaica, departe de binefacerile civilizatiei. Izolate de lumea din vai, randuri dupa randuri de generatii, in sute dupa sute de ani, se veselisera de cresterea zilei si inceputul anilor; toate urmai ca pe vremea lui Boerebista, craiul nostru cel demult; stapanii se schimbasera, limbile se prefacusera, dar randuielile omului si ale stihiilor staruisera; asa incat se cuvenea ca si copii sa-si aiba partea lor.

Oamenii sunt conservatori; cred in superstitii: vise semne. Astfel cand Vitoria Lipan si-a visat sotul, tecand calare peste o apa neagra cu spatele intors spre ea, si-a dat seama ca sotul ei a murit. Desi s-a schimbat calendarul, oamenii il urmeaza tot pe cel vechi. Vitoria Lipan tine post negru douasprezece vineri la rand si ii cere preotului sa faca slujba pentru sotul ei. Vitoria o cearta pe Minodora pentru ca vrea sa-si schimbe portul si pentru ca-i place dansul. Dupa randuiala ea ar trebui sa poarta camasa alba, catrinta neagra si parul impletit cununa.

Desi este convinsa, ca sotul ei a murit, Vitoria se duce la baba Maranda ca sa-i ghiceasca. Cere sfatul preotului si se adreseaza stapanii pamantesti, desi nu crede in eficienta acestora; - Atunci de ce sa mai scriu jalba? - Asa, ca sa fie.

In roman Mihail Sadoveanu insista mult asupra traditiilor si obiceiurilor legate de momentele importante ale vietii: botezul, nunta, sarbatori religioase, inormantarea.

La Borca, Vitoria Lipan asista la un botez: Vitoria a trebuit sa supuie, sa descalece, sa intre la lehuza si sa-i puie rodin sub perna un costei cu bucatele de zahar si pe fruntea crestinului celui nou o hartie de douazeci de lei. S-a inchinat cu paharul de bautura catra nanasi, a sarutat mana preotului... Obiceiul locului era ca toata lumea sa participe la bucuria familiei. Vitoria pune rodin (dar) sub capul copilului (o punga cu bucatele de zahar) iar pe frunte o hartie de 20 de lei, apoi inchina paharul catre nanasi si saruta mana preotului.

Un alt eveniment surprins este nunta de la Cruci: La Cruci a dat de nunta. Fugeau saniile cu nuntasii pe gheata Bistritei. Mireasa si drustele cu capetele inflorite; nevestele numai in catrinti si bonditi. Barbatii impuscau cu pistoalele asupra brazilor, ca sa sperie si s-alunge mai degraba iarna. Cum au vazut oamenii straini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni si le-au iesit inainte cu naframile de la urechile cailor falfaind. Au intins plosca s-au ridicat pistoalele. Ori beau in cinstea feciorului de imparat si a slavitei doamne mirese, ori ii omoara acolo pe loc.

Nunta s-a abatut catra drum. Vitoria a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei.

Mireasa si drustele aveau capetele inflorite, nevestele earu imbracate in catrinta si bonditi, barbatii impuscau deasupra brazilor iar vorniceii ieseau inaintea srainilor cu plosca plina. Nuntasii coboara cu saniile pe gheata Bistritei. Vitoria oprimeste plosca si face o urare frumoasa mirilor.

Inmormantarea lui Nechifor Lipan este un bun prilej pentru a prezenta obiceiurile de la inmormantare specifice zonei: Mortul este pus intr-un car cu cetina, tras cu doi boi; carul este insotit de trei preoti, de trei barbati cu buciume si patru bocitoare. O batrana are sinuri de panza pentru datina podurilor. Ramasitele mortului sunt stropiti cu vin, iar peste groapa se arunca o gaina neagra. Dupa inmormantare se face praznic si apoi parastas la trei, noua si patruzeci de zile.

Mihail Sadoveanu este foarte atent si la psihologia si comportamentul moldovenilor: Locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi de mirare. Iuti si nestatornici ca apele, ca vremea; rabdatori in suferinti, ca si-n ierni cumplite, fara griji in bucurii, ca si-n arsitile lor de cuptor, placandu-le dragostea, si betia, si datinile lor de la inceputul lumii, ferindu-se de alte neamuri si de oameni de la campie si venind la barlogul lor ca fiara de codru - mai cu sama stau ei in fata soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiarda si luceste - de cantec, de prietenie.


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani