Logo referatele carte



loading...


Basmul Praslea cel voinic si merele de aur - momentele subiectului







Basmul

Praslea cel voinic si merele de aur

Petre Ispirescu este unul dintre marii culegatori de folclor din literatura noastra. El a cules folclor dar inacelasi timp a si prelucrat folclor.

Termenul de basm este de origine slava si inseamna povestire, nascocire. Basmul a aparut din timpuri vechi si au la baza legende scrise cu privire la lumea inconjuratoare legi care nu permit abaterea de la normal, legi  care sanctioneaza aspru greselile unora din personaje.

Titlul acestui basm este alcatuit din mai multe substantive si un adjectiv.

Textul apartine genului epic deoarece sentimentele autorului sunt exprimate in mod direct prin intermediul faptelor si a personajelor. Modul de expunere dominant este naratiunea, aceasta se impleteste insa cu dialogul avand in acest fel si un proces de dramatizare.

Deoarece modul de expunere dominant este naratiunea actiunea cunoaste momentele subiectului.

Expozitiunea: actiunea se petrece demult pe taramul acesta si pe taramul celalalt.

Intriga: deoarece venea cineva si fura merele dea aur din gradina imparatului si nimeni nu reusea sa-l prinda pe hot, Praslea reuseste sa-l convinga pe imparat sa-l lase si pe el sa-si incerce norocul.

Desfasurarea actiunii: Praslea isi pregateste un arc cu sageti, carti de citit, doua tepuse. Se aseaza la panda si reuseste sa-l raneasca pe hot, insa acesta fuge. Dimineata Praslea ii duce imparatului mere de aur pe o tipsie iar acesta de bucurie nu vrea sa mai auda de hoti. Praslea insa nu se lasa cu una cu doua si hotaraste sa porneasca in cautarea acestora impreuna cu fratii sai. Ajung la marginea unei prapastii, fratii incearca sa coboare dar nu reusesc. Praslea este coborat pe taramul celalalt si dupa ce se mira ca aici totul este schimbat porneste la drum. Ajunge la un palat unde o fata de inparat si alte doua surori ale ei au fost rapite de niste zmei. Praslea se lupta pe rand cu zmeii, ii invinge, transforma palatele in mere si porneste spre locul de unde puteau ajunge pe taramul lor. Fetele sunt trase in sus de catre cei doi frati mai mari.

Punctul culminant: frati iil parasesc pe Praslea pe taramul celalalt. De aici desfasurarea actiunii continua. Praslea salveaza niste pui de zgripsor, drept rasplata zgripsoroaica il duce pe taramul sau.

Deznodamantul: Praslea este recunoscut de imparat si lasa ca Dumnezeu sa hotarasca cine este vinovat.

Ca specie literara este un basm deoarece actiunea are la baza un conflict intre forte simbolice care intruchipeaza binele si raul, elementele reale se imbina cu cele fantastice, timpul si spatiul desfasurarii actiunii nu sunt bine precizate si se intalnesc formule de inceput de mijloc si de sfarsit.

,,Praslea cel voinic si merele de aur” fiind un basm popular are caracteristicile tuturor creatiilor populare. Caracter anonim deoarece nu i se cunoaste autorul, caracterul colectiv rezulta din faptul ca la crearea lui au participat o colectivitate de oameni. Fiind creat de oamenii din popor are caracter popular, pentru ca a circulat pe cale orala din generatie in generatie, de la om la om are caracter oral. Deoarece in rostirea lui este insotit de gesturi si mimica, are caracter sincretic.

Textul este un basm deoarece actiunea are la baza un conflict intre forte simbolice care intruchipeaza binele (Praslea,fetele de imparat, zcripzuroaica) si raul(fratii cei mari, zmei si balaurul). La fel ca in toate basmele in final invinge binele.

Textul este un basm deoarece faptele reale se imbina cu cele fantastice. Intamplarile reale sunt existenta imparatului, a fetelor de imparat, a hotului iar cele fantastice existenta unui mar care facea mere de aur, furtul merelor de catre zmei, discutia lui Praslea cu corbul, transformarea palatelor in mere.

,,Praslea cel voinic si merele de aur” este un basm deoarece timpul si spatiul desfasurarii actiunii nu sunt precizate cu exaccitate. Actiunea se petrece de mult ,,odata ca niciodata”, pe taramuri diferite: pe taramul acesta si pe taramul celalalt, un taram plin de mistere. Fiecare se conduce dupa legi proprii si are o infatisare diferita. Nu sunt precizate nici timpul nici durata intamplarilor.

Se intalnesc formule specifice acestei specii literare: de inceput, de mijloc si de sfarsit. Formule de inceput ,,a fost odata ca niciodata” au rolul de a-l introduce pe cititor in atmosfera fantastica. Formule de mijloc ,,si mersera, si mersera, si mersera” , ,,si se luptara, se luptara, se luptara” au rolul de ai atrage cititorului atentia asupra a ceea ce urmeaza. Formule de incheiere ,,s-am incalecat pe-o sa si v-am spus poveste-asa” au rolul de al aduce pe cititor la realitate.

Textul este un basm deoarece se intalnesc cifre magice: trei (zmei, frati, palate),sapte si ciofra o suta.

Textul este un basm si se caracterizeaza prin oralitatea stilului. Acesta se realizeaza prin imbinarea vorbirii directe cu vorbirea indirecta prin folosirea de expresii populare.

,,Praslea cel voinic si merele de aur” este un basm deoarece are un caracter moralizator.

Intrucat poseda toate trasaturile acestei specii literare ,,Praslea cel voinic si merele de aur” este un basm.

 

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani